EXCLUSIV | Numai în 2023, au fost două sinucideri și șapte căderi accidentale la metrou. Ce se întâmplă cu mecanicii care trec prin această experiență

Sinuciderile sau căderile accidentale pe liniile de metrou paralizează circulația pe magistralele în cauză minute bune, chiar ore, dar, dincolo de nervii pasagerilor, există mereu un om, mecanicul, care, chiar și atunci când respectă cu sfințenie regulamentul, are șanse nule „să tragă de volan” și să evite lovirea care este, în multe cazuri, fatală celui care ajunge în fața trenului pe care îl conduce. La solicitarea Gândul, conducerea Metrorex și oficialii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București au detaliat procedurile și care este limita răspunderii penale a angajaților care ajung în această situație.

Metroul bucureștean transportă, în condiții normale, dincolo de perioada restricțiilor de la începutul pandemiei, aproximativ 500.000 de călători în medie pe zi și peste 15 milioane călători într-o lună. Circulația din subteran este dată peste cap de fiecare dată când o persoană decide să își ia viața aruncându-se în fața trenului, cade din greșeală sau, în caz extrem de rar, este împinsă pe șine, iar unele din aceste gesturi devin fatale.

Și asta se întâmplă pentru că, oricât de rapidă este capacitatea de reacție a mecanicului de tren, butonul roșu care acționează frâna de urgență, singura măsură la care poate recurge în situația în care un călător se aruncă sau cade pe linii când intră trenul în stație, nu reprezintă o garanție 100% că acesta nu este lovit.

Cel mai recent incident de la metrou, din urmă cu aproximativ o lună, a avut un final fericit, după intervenția rapidă a personalului, dar nu se fiecare dată viața celor care ajung pe șine, voit sau accidental, este salvată.

Pe 8 august, în jurul prânzului, un călător a pătruns în calea de rulare – în stația de metrou Piața Unirii 2, pe linia 2, direcția Berceni, și s-a imobilizat se de șină cu cătușe. Personalul Metrorex a luat măsuri imediate de întrerupere a curentului din șina a 3-a și a anunțat organele abilitate pentru intervenție, iar în aproximativ o jumătate de oră personalul Metrorex, al personalul Brigăzii de Poliție și ISU au reușit să îl extragă pe călător din calea de rulare în condiții de siguranță, iar circulația trenurilor de metrou a fost reluată cu ora 11.47.

Anterior, pe 28 iunie, în stația de metrou Aviatorilor, un călător a căzut în calea de rulare, pe firul 2, posibilă tentativă de suicid. Personalul Metrorex a anunțat SMURD pentru intervenție, iar circulația trenurilor a fost reorganizată și se circulă în sistem pendulă între stațiile Piață Victoriei și Pipera, pe firul 1, reluându-se în condiții normale după două ore. Ulterior s-a aflat că acest călător, un preot romano-catolic, a murit.

Tot la stația Aviatorilor a mai murit un alt bărbat, în 5 mai, după ce a căzut în calea de rulare, pe firul 1 (direcția Berceni), gest caracterizat atunci drept posibilă tentativă de suicid. Echipele SMURD intervin pentru a acorda primul ajutor, dar fără să îl mai poată salva în urma impactului.

Măsuri pentru evitarea pierderii de vieți omenești

Acestea sunt numai trei dintre incidentele din ultimele luni din rețeaua de transport subteran a Capitalei și, în toate cazurile, conform procedurilor interne, organele abilitate împreună cu Metrorex au deschis o anchetă de cercetare pentru a se stabili împrejurările în care s-a produs evenimentul.

La solicitarea Gândul privind această provocare majoră a meseriei de mecanic, conducerea Metrorex a detaliat procedurile și măsurile luate în aceste situații-limită.

„Cazurile de tentativă de suicid/suicid din stațiile de metrou sunt anchetate de organele abilitate ale statului (Poliție, Procuratura etc), singurele în măsură să ofere detalii cu privire la evidența deceselor/vătămărilor și cauzele acestora. Personalul Metrorex se conformează reglementărilor și acționează cu rapiditate ori de câte ori are posibilitatea pentru evitarea pierderii de vieți omenești”, a transmis directorul general al Metrorex, ec. Mariana Miclăuș, pentru Gândul.

Potrivit conducerii companiei, angajații care trec printr-o astfel de experiență au acces la ajutor din partea unui psiholog.

„Angajații noștri aflați într-o astfel de situație sunt ulterior consiliați de către un specialist (psiholog) pentru a putea depăși șocul psiho-emoțional și pentru a putea continua activitatea în cele mai bune condiții”, a precizat directorul general al Metrorex.

Dat fiind cât de delicat este acest subiect, niciunul dintre mecanicii implicați în astfel de evenimente nu a dorit să împărtășească experiența într-un interviu, la invitația Gândul.

Ce spune Codul Penal

Conform statisticilor Direcției Generale de Politie a Municipiului București, ca răspuns la solicitarea Gândul, numărul căderilor accidentale înregistrate de la începutul anului 2023 a fost de șapte, iar numărul actelor de suicid în același interval a fost de două.

Pe tot parcursul anului trecut s-au înregistrat nouă căderi accidentale și trei acte de suicid.

„În privința răspunderii penale a mecanicilor de tren ce își desfășoară activitatea în rețeaua Metrorex vă comunicăm faptul că aceasta se stabilește în urma probatoriului administrat, în contextul săvârșirii unui act de suicid/tentative de suicid”, au transmis reprezentanți DGMB, la întrebarea punctuală a Gândul privind eventuale consecințe penale pentru mecanici.

„Cercetările, în astfel de situații, sunt efectuate inițial IN REM (asupra faptei, nu a unei persoane – n.r.), limitele răspunderii penale fiind cele stabilite de Codul Penal pentru infracțiunile care sunt cercetate, respectiv ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă”, au precizat polițiștii.

Din datele Metrorex, niciun mecanic nu a fost tras la răspundere penală în urma unei astfel de tragedii.

„Până la acest moment, în urma anchetelor efectuate după astfel de evenimente, societatea noastră nu a fost înștiințată de găsirea vreunei culpe a personalului de conducere tren”, a răspuns conducerea Metrorex la solicitarea Gândul.

Preia 20% din transportul în comun

Rețeaua de metrou a Capitalei României, construită, echipată şi dată în folosinţă etapizat pe tronsoane începând cu anul 1979, măsoară 77 de kilometri de cale dublă – respectiv aproape cât traseul București – Ploiești, structurată pe cinci magistrale, 63 staţii şi șase depouri, conform celui mai recent raport anual al companiei, pe 2021.

Primul tronson al rețelei, Petrache Poenaru – Timpuri Noi, cu o lungime de 8.63 kilometri, a fost inaugurat pe 6 noiembrie 1979, iar cea mai recentă adiție a fost pusă în funcțiune la 15 septembrie 2020. Este vorba de Magistrala V de metrou Râul Doamnei – Eroilor 2, Romancierilor – Valea Ialomiței, compusă din 10 stații de metrou, totalizând 17,341 km linie desfășurată. Număr mediu de angajați în 2021 a fost de 5.174.

Potrivit companiei, deşi metroul acoperă numai 4% din lungimea întregii reţele de transport public a capitalei, prin faptul că oferă o capacitate superioară de transport în condiţii de confort şi siguranţă a călătorilor, prestaţia acestuia reprezintă în medie 20% din volumul total de călători ce utilizează mijloacele de transport în comun.

În anul 2021 numărul de călători transportați a crescut față de anul precedent – 91,56 milioane în 2021, față de 90,51 milioane în 2022, când au existat măsuri de prevenire a răspândirii noului coronavirus pe teritoriul României. Totuși acesta a rămas scăzut față de anii anteriori pandemiei, astfel în medie au fost transportați circa 251.000 călători pe zi. În 2019, fuseseră transportați 179,17 de milioane de persoane. Potrivit companiei, în condiții normale metroul bucureştean transportă în medie circa 500.000 de călători pe zi şi peste 15 milioane călători într-o lună.

Cei mai mulți călători transportați au fost pe Magistrala 1, cu 37,83 de milioane, iar cei mai puțini, pe Magistrala 4, 3,14 milioane.

În 2021 erau în circulație 342 de vagoane, dintre care 36 produse la Astra Arad și 306 din generația nouă, în timp ce pe inventar erau în total 574 de vagoane, dintre care 166 model vechi.

O istorie de aproape 44 de ani

Istoria metroului începe în anul 1908, când Dimitrie Leonida își alegea ca temă a diplomei sale de licență proiectul construcției unui metrou în București, conform datelor companie.

Primele tentative de a construi un metrou în București datează din anii 1909-1910, când se ţineau negocieri cu firma Siemens & Halske referitoare la construirea liniilor de tramvai din oraș. Inginerii Elie Radu și Dimitrie Leonida, pe atunci membri ai Consiliului Tehnic al Bucureştiului, propuneau construirea metroului, deoarece sumele cerute de firma belgiană pentru liniile de tramvai erau foarte mari și ar fi putut acoperi costurile metroului.

Propunerea a fost reluată în jurul anilor 1929 și 1930 în cadrul comisiei conduse de arhitectul Duiliu Marcu ce discuta „Planul de sistematizare a Capitalei”, dar soluția nu a fost reținută în cadrul documentului final deoarece se considera că Bucureștiul putea fi încă acoperit de transportul în comun de suprafață.

La începutul anilor 1940 s-a pus din nou problema construirii metroului. Se prevedea construirea a 3 linii, între Hipodrom și Piața Unirii, de la Gara București Est până la Șoseaua Academiei și între Gara de Nord și Piața Victoriei, însă izbucnirea celui deal Doilea Război Mondial a oprit și această inițiativă.

În anul 1971 s-a ajuns la concluzia că unica soluție potrivită pentru acea perioadă ar fi construirea unei rețele de trenuri subterane, iar în 1975 s-au declanșat efectiv lucrările de construcție.

Sursa foto: Arhiva Gândul