Decizie istorică a instanței într-un proces intentat statului român de către o unitate medicală, obligată să asigure servicii pacienţilor confirmați cu COVID-19. Printr-o hotărâre a Tribunalului Brașov, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate este obligat să plătească aproape trei milioane de lei, deoarece nu a achitat echipamentele necesare pentru îngrijirea bolnavilor. Asta în condițiile în care au fost alocate fonduri uriașe pentru combaterea virusului ucigaș, așa cum reiese dintr-un raport emis de Curtea de Conturi.
Deși este o unitate de recuperare medicală, Sanatoriul de Nevroze Predeal a fost pus în 2020 pe lista cu spitalele de suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți de infecție cu SARS-CoV-2, conform Ordinului nr. 555 din 3 aprilie 2020, emis de Ministerul Sănătății. În urma acestei decizii, conducerea sanatoriului a trimis toți pacienții acasă, deși este o unitate care se autofinanțează și care funcționează în regim hotelier.
Fără bani de la stat, așa cum primesc spitalele, în general, Sanatoriul de Nevroze Predeal a fost nevoit să plătească din fondurile proprii suma de 2.973.002,09 lei pentru achiziționarea de echipamente, în perioada 1 mai 2020 – 31 martie 2021. La finalul acestei perioade, deși legea prevede expres achitarea sumelor pentru îngrijirea pacienților cu COVID-19, Casa Județeană de Asigirări de Sănătate Brașov nu s-a grăbit să își îndeplinească obligațiile.
Pentru a recupera banii și a acoperi pierderile uriașe din timpul pandemiei, Sanatoriul de Nevroze Predeal a chemat în judecată Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Braşov, în iunie 2021. În urma acestui demers, prin decizia din 28 octombrie 2021, Tribunalul Brașov a dat dreptate Sanatoriului de Nevroze Predeal.
„Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Sanatoriul de Nevroze Predeal, în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Braşov, Obligă pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 2.973.002,09 lei, reprezentând decontarea serviciilor în regim de spitalizare continuă acordate pacienţilor diagnosticaţi cu COVID 19, pentru perioada 1.05.2020 – 31.03.2021, actualizată cu rata inflaţiei şi la plata dobânzii legale penalizatoare începând cu data de 11.05.2021 şi până la plata efectivă”, se arată în decizia instanței.
În exclusivitate pentru Gândul, surse medicale au precizat că suma pe care o are de recuperat Sanatoriul de Nevroze Predeal se ridică, cu tot cu penalizări și dobânzile aferente, la aproximativ 3,3 milioane de lei.
Decizia Tribunalului Brașov nu este definitivă și a fost contestată de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Brașov.
Directorul Casei Judeţeane de Asigurări de Sănătate (CJAS) Braşov, Ancuţa Daisa, a confirmat pentru Gândul că instituția pe care o conduce se află în proces cu Sanatoriul de Nevroze Predeal.
„Este, într-adevăr, un proces pe rol, suntem în faza de apel. Drept urmare, așteptăm decizia care se va pronunța la Curtea de Apel Brașov. Dacă decizia va fi favorabilă Sanatoriului de Nevroze Predeal, vom achita suma”, a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, Ancuţa Daisa.
Șefa CJAS Braşov a precizat că, în acest proces, instituția a arătat că sanatoriul nu este încadrat în categoria spitalelor și, drept urmare, suma solicitată nu ar fi justificată.
La începutul pandemiei de coronavirus, în martie 2020, Ministerul Fondurilor Europene și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, au semnat cea mai mare finanțare primită până acum de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Comisia Europeană a alocat 682 de milioane de euro în acest scop.
De asemenea, în Raportul Special publicat de Curtea Conturi în august 2020, la solicitarea Parlamentului României, se precizează că „Ministerul Sănătății a primit 3.796,4 milioane lei, per sold, în special pentru suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (2.791,4 milioane lei) și pentru susținerea măsurilor destinate combaterii pandemiei cu coronavirusul SARS-CoV-2 (1.005 milioane lei, în principal pentru programe de sănătate, achiziții în regim de urgență de echipamente/materiale sanitare, transferuri de capital, stimulent de risc pentru personalul medical)”.