EXCLUSIV | Palmă dură dată „României educate.” Cine răspunde pentru dezastrul la TESTELE PISA. „Ne-am uitat la «ambalaj», haideți să refacem rețeta!”

Învățământul a primit încă o palmă dură după anunțul rezultatelor la testele PISA 2022. La mai bine de 20 de ani de când am început să participăm la această testare, școala românească bate pasul pe loc, iar calitatea cunoștințelor asimilate de către elevi nu se văd în nivelul unor astfel de testări care nu fac decât să arate în toată splendoarea lor carențele și hibele școlii românești.

Cu alte cuvinte, aproape jumătate dintre elevi nu înțeleg ce citesc, obținând rezultate mai scăzute decât media OCDE la matematică, lectură și științe. În plus, avem de trei ori mai puţini elevi de top şi de două ori mai mulţi elevi sub pragul alfabetismului funcţional, faţă de media OCDE.

România a obținut un scor total de 428 de puncte, care înseamnă un nivel 2, ceea ce demonstrează că este una dintre cele mai slab cotate țări din punct de vedere al educației.

ACTUALITATE Accident în seara de Crăciun pe Bd. Bucureștii Noi, din Capitală. Unul dintre șoferi a fugit și este căutat de polițiști

07:45

ANALIZĂ EXCLUSIV Moment CRUCIAL pentru Europa /Afectată de crize interne și de riscuri externe, UE trebuie să își stabilească direcția

07:30

„Există o incapacitate a sistemului de a menține o linie de coerență logică”

Expertul în educație Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București susține, într-un interviu pentru Gândul că programele școlare din țara noastră nu trimit elevul spre spre motivația învățării.

În plus, expertul  recunoaște că, oriunde în lume, profilul elevului este schimbat de tehnologie, tocmai de aceea materiapredată trebuie adaptată la acest nou profil.

„Este o stagnare, nu este neapărat mult mai rău, suntem tot pe acolo. Cu siguranță, nu este o creștere calitativă și poate să fie pusă pe seama mai multor factori. În primul rând, incapacitatea sistemului de a menține o linie de coerență logică. Vă reamintesc modul destul de heirupist și amatorist în care au fost introduse modulele. Când introduci astfel de schimbări care nu au o coerență în interiorul sistemului, trebuie să se potrivească, să aibă o logică.

Asta ne-a lipsit de mulți ani încoace și anume acel fir roșu care să țină strânse toate schimbările din învățământ. Aceasta ar fi o perspectivă la nivel general și anume aceea că, neexistând, un echibru, schimbări care să aibă o coerență, un progres, toate acestea au indus o stare de indecizie, de confuzie în sistem de mulți ani.

În al doilea rând, dincolo de aceste schimbări fundamentale, de schimbări mari în care facem arhitectură curriculară și ne gândim cum ar trebui să fie, trebuie să mergem la firul ierbii, ceea ce, până cum în România nu s-a reușit. Asta înseamnă relația directă a profesorului cu elevul, cu motivația acestuia pentru învățare. Eu spun de foarte mult timp, noi avem programe școlare care nu trimit spre motivația învățării. Noi avem programe nu doar supraîncărcate de informații, dar nu au o logică internă, astfel încât elevul să se regăsească în propria cunoaștere și în propria dezvoltare.

„Manualul trebuie să fie un intrument de cunoaștere, nu o colecție de informații pe care le găsim pe internet”

Expertul în educație a punctat franc faptul că școala românească din România lui 2023, paradoxal într-o perioadă în care tehnologia se dezvoltă cu o viteză amețitoare, are multe zone de formă fără fond.

Ovidiu Pânișoară mărturisește că școala nu înseamnă distracție, însă atât elevul, cât și profesorul, au nevoie de un mediu motivant, pentru predare, respectiv învățare.

Concluzia interlocutorului Gândul este aceea că elevul învață bine dacă se simte bine și, oriunde în lume, ca să fii productiv, ai nevoie de un mediu favorabil care să scoată din tine tot ce este mai bun.

„Concluzia acestui demers este că, elevii nefiind foarte motivați, iar profesorii neavând instrumentele reale ca să pună în practică un mod nou de a preda, școala românească are multe zone de formă fără fond. Adică, pe sistemul, noi ne prefacem că le predăm și ei se prefac că învață. Și asta se întâmplă pentru că nu le oferim profesorilor instrumente reale de lucru cu elevul. Încă o dată spun, nu este vina unui profesor în momentul în care încearcă să se apropie de elevi, dar trebuie să predea materia într-un ritm alert, pentru că este mult de predat, iar elevii nu-și doresc să asimileze mult în acest context.

Oriunde în lume, s-a schimbat profilul elevului. Noi ne referim la elevii din România, dar oriunde în lume profilul elevului este schimbat de tehnologie. Și atunci, dacă apare un nou tip de om, un nou tip de elev, nu ar trebui să ne raportăm altfel, să-i oferim alt mod de prezentare a informației? Elevul învață bine dacă se simte bine. Ca să fii productiv, ai nevoie de un mediu favorabil. Evident că înseamnă că la școală trebuie să fie distracție, dar trebuie să mă simt bine la școală ca să pot să fiu motivat să învăț.

Copilul nu se intersectează cu programa, doar profesorul se intersectează cu programa. Elevul se intersectează cu manualul. Uitați-vă peste manuale! Spun asta de fiecare dată, manualul trebuie să fie un intrument de cunoaștere, trebuie să fie o carte a cunoașterii, nu o colecție de informații pe care le găsim pe internet. Manualul trebuie să fie o carte care să conțină informații diferite de ceea ce găsim pe internet, în ideea în care îl duce pe copil într-o aventură a cunoașterii, să fie atractibil, citibil. Unde este așa ceva?”, explică expertul în educație.

„În acest sistem în care suntem acum, avem două tipologii de elevi”

„Cei care sunt motivați să învețe din familie, din presiunea socială a celor din jur și aceia își iau meditatori, fac părinții eforturi și paralel cu școala se naște o industrie în care acel copil este motivat de altcineva, nu de școală. 

Dar, ceea ce face școala de masă pentru toți copiii care nu au acces la aceste rute particulare de motivare, nu doar de învățare, acești copii sunt cei care dau celelalte rezultate la testele PISA. Și în cel mai rău caz, vom rămâne cu această discrepanță care ne situează pe ultimele locuri.”

„Haideți să facem o «ciocolată» care să aibă un gust bun și nu o să mai conteze staniolul”

Ovidiu Pânișoară susține că – dincolo de schimbările din Educație, de la miniștri până la legi care sunt departe de a rezona cu școala românească de astăzi – avem nevoie de fond și nu de formă.

Expertul în educație recunoaște că o școală care nu corespunde nevoilor actorilor săi principali- respectiv elei și profesori – duce „nu doar la lipsă de cunoaștere, ci la comportamente deviante, la un mediu nesigur, la frustrări sociale.”

Sfatul acestuia este acela de a simplifica lucrurile și de a nu „polei” mai mult decât este nevoie ambalajul școlii românești de astăzi, deoarece – susține Ovidiul Pânișoară „cu cât complicăm lucrurile, cu atât ajungem într-o anumită zonă de instabilitate.”

„Avem două viteze (n.r. – în cadrul școlii românești), cea care care este formală, care apare în scripte și care arată că noi ne facem treaba. Și cea de-a doua viteză, anume cea care se observă la astfel de testări. O școală care nu corespunde, duce nu doar la lipsă de cunoaștere, ci la comportamente deviante, la un mediu nesigur, la frustrări sociale.

Toate stau într-o școală care poate fi construită într-un fel sau altul și singura care poate să schimbe aceste lucruri. Trebuie să ne întoarcem la fond, noi am tot umblat la forme și am avut grijă de staniolul cu care care am învelit ciocolata, dar nu s-a gândit nimeni să facă altă «ciocolată.»

Haideți să facem o «ciocolată» care să aibă un gust bun și nu o să mai conteze staniolul. Noi ne-am uitat până acum la ambalaj. Haideți să refacem rețeta! Haideți s-o simplificăm, pentru că lucrurile simple sunt clare. Cu cât complicăm lucrurile, cu atât ajungem într-o anumită zonă de instabilitate.”

Ce rezultate a obținut România la testele PISA, comparativ cu alte țări

La evaluarea din 2022 pentru competențele de citire ale elevilor, România a obținut un punctaj de 428, cu unul în plus la analiza comparativă față de anul 2018.

• La această categorie, pe primul loc se situează Singapore, cu 543, urmat de Irlanda, 516, la egalitate cu Japonia, apoi Coreea, cu 515. SUA au obținut 504, iar la coada clasamentului se află Maroc-339, Uzbekistan-336 și Cambodgia-329.
• În aceleași condiții, la matematică, România a obținut tot 428 de puncte, cu 2 mai puțin față de anul 2018. În fruntea clasamentului se află: Singapore – 575, Macao(China) – 552, Taipei (China) – 547, Hong Kong (China) – 540, Japonia – 536. SUA au obținut 465, în scădere abruptă, cu -13, față de 2018. La coada clasamentului, se situează Republica Dominicană – 339, Paraguay – 338 și Cambodgia – 336.
• Și la știință România ocupă locul 48, încadrându-se în rândul țărilor participante, în a treia categorie – cea a țărilor cu rezultate sub media OCDE.

„Elevul, indiferent de mediul de proveniență, are același acces la educație”

România are o problemă și în ceea ce înseamnă echitatea în educație, potrivit rezultatelor PISA 2022 prezentate, marți, de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

„Aveți probleme de echitate”, a spus, la București, Tanja Bastianic, analistă OCDE care a participat la București la evenimentul de prezentare a rezultatelor acestor evaluări internaționale.

Oficialul a atras, totodată, atenția că, deși la modul general investițiile mai mari în educație nu înseamnă automat un succes în educație, în cazul României mai multe resurse ar însemna rezultate mai bune pentru elevi la Matematică.

„Unul dintre indicatorii foarte importanți pentru OCDE este echitatea – că elevul, indiferent de mediul de proveniență, are același acces la educație, aceeași posibilitate ca toți ceilalți să ajungă într-o școală foarte bună. Țările din segmentul din dreapta sus sunt țările-exemplu, care au reușit să aibă echitate în educație și o bună performanță.

Aici intră Japonia, Coreea, țările scandinave. Acestea sunt exemplele de urmat. România este, din nefericire, în partea opusă, scorul este sub medie și aveți probleme de echitate, dar sunt sigur că nu vă spun nimic nou, cunoașteți această problemă și, din câte înțeleg, o abordați în politicile pe care le promovați.”

Sistemul de învățământ românesc se află la coada clasamentului în UE, fiind superior doar celui din Bulgaria

Elevii români cu vârsta de 15 ani sunt pe penultimul loc în Uniunea Europeană în privința rezultatelor la citire, matematică și științe de la testele PISA 2022 (Programme for International Student Assessment). Prin aceste teste, sunt evaluate competențele, în mod standardizat.

Sunt rezultate similare, în cazul României, pentru testele PISA date în 2018 și 2022: aproape jumătate dintre elevi (42%) nu înțeleg ce citesc, doar jumătate (51%) fac conexiuni matematice și jumătate (56%) pot recunoaște explicația corectă privind fenomenele științifice familiare.

Testele Programme for International Student Assessment (PISA) sunt examene standardizate, care se dau în 81 de țări în același timp, o dată la trei ani (excepție a făcut 2021 când, din cauza pandemiei, testele au fost amânate cu un an) și la care participă elevi care au 15 ani (în cazul României, au fost 11 mii de elevi din clasele a VIII-a și a IX-a, din orașe și din sate).

Testările PISA 2022 s-au desfășurat în primăvara anului 2022, iar în România au participat peste 7.000 de elevi din 180 de școli. A fost pentru prima dată când România a susținut testul digitalizat.

OCDE amintește, în anunțul privind data lansării rezultatelor, că ultima ediție, cea din 2022, a pus accentul pe matematică, existând un test suplimentar de gândire creativă.

Ligia Deca vede partea plină a paharului în dezastrul din educație

Ministra Educației rămâne, totuși, optimistă, preferând să vadă partea plină a paharului. Mai exact, Ligia Deca a mărturisit că spre deosebire de multe alte state, România nu a înregistrat pierderi semnificative în performanţele elevilor.

“Ştim că rezultatele României la PISA 2022 s-au menţinut la aproximativ acelaşi nivel ca în anul 2018. De exemplu, la matematică, ponderea OCDE a elevilor aflaţi la nivelul 2 sau mai sus de competenţă a scăzut cu şapte puncte procentuale, de la 76% în 2018 la 69% în 2022, în timp ce rezultatele ţării noastre au rămas stabile.

Spre deosebire de multe alte state, România nu a registrat pierderi semnificative în performanţele elevilor. Asta după doi ani de pandemie, doi ani marcaţi de pauze în procesul educaţional clasic. Aceasta demonstrează că avem un sistem de educaţie rezilient şi că ţara noastră a reuşit, prin ansamblul măsurilor luate, să limiteze efectele pandemiei”, a explicat Ligia Deca.

Ea a adăugat că meritul principal pentru acest lucru le revine profesorilor, elevilor şi părinţilor, care “în acea perioadă au depus toate eforturile necesare pentru ca elevii să-şi continue învăţarea.”

CITIȚI ȘI:

Rezultatele TESTELOR PISA 2022 dau de pământ cu școala românească. Ligia Deca vede partea plină a paharului: „Avem un sistem de educaţie rezilient”

VIDEO EXCLUSIV | Grevă generală în școlile din România. Director: „Educația nu a fost niciodată prioritate națională. Educația nu aduce voturi” 

Sindicatele din învățământ le spun părinților „să țină copiii acasă!” REACȚIA elevilor și părinților după anunțarea grevei. „Nu este de joacă!”

Profesorii scot la tablă politicienii, GREVĂ GENERALĂ după 18 ani. Colegiul la care predă Carmen Iohannis a fost miercuri în grevă de avertisment

Ligia Deca: „Încă sper că nu ajungem în situaţia în care GREVA de protest din învățământ să fie declanşată”

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele