EXCLUSIV | Parchetul European a cerut Comisiei Europene toate documentele privind achiziția de vaccinuri anti-COVID, inclusiv cele secretizate. Ursula von der Leyen ar urma să fie audiată – surse
Ancheta Parchetului European (EPPO) privind modul în care s-a făcut achiziția vaccinurilor anti-COVID – care au ajuns la un cost total de aproape 71 miliarde de euro – a început în urma mai multor plângeri. Recent, instituția condusă de Laura Codruța Kovesi a solicitat Comisiei Europene să pună la dispoziția anchetatorilor EPPO toate documentele privind achiziția centralizată a vaccinurilor, inclusiv cele care au fost secretizate de Comisia Europeană, printre acestea fiind și negocierile preliminare purtate de Ursula von der Leyen cu directorul Pfizer, pentru ultimul și cel mai mare contract, de 1,8 miliarde de doze. În cazul în care aceste documente nu vor fi puse la dispoziție, s-ar putea ajunge la ridicarea de documente, iar Ursula von der Leyen ar putea fi citată pentru a fi audiată în calitate de martor, au spus în exclusivitate pentru Gândul surse judiciare.
”În cazul în care nu vor accepta să dea toată documentația cerută de EPPO, inclusiv cea secretizată, este posibil să asistăm la mandat pentru ridicare de documente și la o percheziție informatică, fiind posibil să fie vizeze și mail-urile și SMS-urile conducerii Comisiei Europene cu reprezentanți ai Pfizer”, au spus sursele citate.
- Comisia Europeană a semnat 11 contracte cu 8 producători de vaccinuri: AstraZeneca, Sanofi/GSK, Janssen (o filială a Johnson&Johnson), CureVac, Pfizer/BioNTech, Moderna, Novavax și Valneva. Acestea au oferit acces la până la 4,6 miliarde de doze de vaccin, la un cost total estimat de aproape 71 miliarde de euro
- Curtea de Conturi Europeană menționa, în raportul de audit, că a avut acces la documentele relevante ale Comisiei Europene, cu excepția celor legate de implicarea președintei Ursula von der Leyen în negocierile preliminare cu Pfizer/BioNTech.
- Ultimul și cel mai mare contract semnat cu compania Pfizer este pentru o achiziție de până la 1,8 miliarde de doze.
- Costurile acestor achiziții de vaccinuri nu au fost prezentate niciodată oficial, ci doar estimate din diverse declarații făcute de oficiali. Costul mediu ponderat per doză ar fi de aproximativ 15 euro, potrivit calculelor făcute de Curtea de Conturi Europeană, pe baza numărului de doze comandate efectiv (livrate și care urmează a fi livrate).
Parchetul European a confirmat, vineri, că anchetează modul în care s-a derulat procesul de achiziționare a vaccinurilor de către responsabilii de la Bruxelles, precizând că în acest stadiu al anchetei nu pot fi date alte informații.
Investigația Parchetului European ar viza atât modul în care Comisia Europeană ar fi realizat achiziția centralizată de vaccinuri, cât și achizițiile făcute ulterior de diverse țări, de la Comisie.
Confirmarea anchetei vine la aproape o lună de când Curtea de Conturi Europeană a prezentat concluziile specialiștilor săi prind acest proces, din care consideră că trebuie desprinse o serie de învățăminte.
După ce Ombudsmanul European a acuzat Comisia Europeană că ascunde conținutul negocierilor preliminare purtate de Ursula von der Leyen cu directorul Pfizer în 2021, aceeași problemă este semnalată și în raportul din septembrie al Curții de Conturi Europene, care atrage atenția că nu a avut acces la informațiile privind implicarea președintei CE, Ursula von der Leyen, în aceste discuții.
Mai multe lămuriri asupra acestui subiect – care a stârnit controverse nu doar în Parlamentul European, ci și în spațiul public – ar putea fi aduse în luna octombrie, când conducerea Pfizer este programată să apară în fața unei comisii a Parlamentului European, legat de negocierile pentru cel mai mare contract pentru vaccinuri semnat de UE cu compania farmaceutică americană.
Europarlamentar: „Nu ne mulțumim cu răspunsul că SMS-urile nu au fost găsite”
Europarlamentarul francez Virginie Joron – una dintre vocile care au criticat planul Parlamentului European de a impune certificatul verde COVID, dar și alte măsuri din perioada pandemiei de coronavirus – spunea recent, într-o declarație în exclusivitate pentru Gândul, că există o evidentă lipsă de transparență în negocierea contractelor cu Pfizer/BioNTech.
„Legat de afacerea SMS-urilor dintre președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, și CEO-ul Pfizer, există o lipsă evidentă de transparență în negocierea acestor contracte. Procesele verbale ale ședințelor nu menționează un obiectiv sau o valoare țintă anume.
Curtea (de Conturi Europeană – n.r.) confirmă că, în cursul lunii martie 2021, președintele Comisiei a condus negocierile preliminare, având ca obiect contractul cu Pfizer/BioNTech. Acesta este singurul contract pentru care echipa comună de negociere nu a fost implicată în această etapă a negocierilor, contrar cu ceea ce prevede decizia Comisiei privind achiziția de vaccinuri împotriva COVID-19”, a spus Virginie Joron.
Europarlamentarul a vorbit despre cât de importantă este transparența atunci când vine vorba despre sume enorme pentru contractele de achiziționare a vaccinurilor, dar a punctat și cine are autoritatea de a supraveghea și monitoriza aceste achiziții. Virginie Joron susține că, în speța de față, „Comisia Europeană a refuzat să comunice deputaților europeni contractele și a ascuns Curții alte documente.”
„Având în vedere enormitatea contractelor – vorbim despre 71 de miliarde de euro și peste 10.000 de posibile decese cauzate de vaccinuri, potrivit EMA (n.r. – Agenția Europeană pentru Medicamente) – nu de cenzură avem nevoie, ci de transparență cu privire la ceea ce s-a întâmplat. Nu ne mulțumim cu răspunsul că SMS-urile nu au fost găsite”, a mai spus europarlamentarul francez.
SMS-urile dintre Ursula von der Leyen și directorul Pfizer, la secret
Situația a intrat în atenție după ce Ombudsmanul European Emily O’Reilly a reproşat Comisiei Europene că a refuzat să dea informaţii presei despre schimburile de SMS-uri dintre şefa executivului UE, Ursula von der Leyen, şi directorul executiv al companiei Pfizer, Albert Bourla, pe tema achiziţiei de vaccinuri împotriva COVID-19.
Raportul special al Curții de Conturi Europene privind achiziția vaccinurilor anti-COVID semnalează aceeași problemă pe care a ridicat-o și Ombudsmanul European, că președinta Comisiei Europene a ascuns detaliile discuțiilor purtate prin SMS cu directorul executiv al companiei Pfizer, înainte de a se încheia acordul preliminar cu compania farmaceutică americană, discuții care au deschis calea pentru contractul de până la 1,8 miliarde de doze de vaccin ARNm împotriva coronavirus, semnat în mai 2021.
Discuțiile anterioare primelor două acorduri de achiziție de vaccin încheiate de UE în noiembrie 2020 și februarie 2021 au fost purtate de o echipă formată din oficiali ai Comisiei Europene și din șapte state membre, iar rezultatele au fost prezentate unui comitet director de supraveghere a negocierilor și validare a contractelor pentru vaccinuri, format din reprezentanți din toate cele 27 de state, care au semnat acordurile.
Procedura nu a mai fost însă urmată întocmai și în cazul celui de-al treilea și cel mai mare contract al UE, semnat în mai 2021. Pentru acesta, în martie 2021, Ursula von der Leyen a purtat negocierile preliminare cu conducerea Pfizer – inclusiv prin SMS-uri cu directorul executiv al companiei Pfizer, Albert Bourla – și tot ea a prezentat rezultatele comitetului director, în aprilie.
Ce s-a discutat în acel schimb de SMS-uri între Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer nu se cunoaște nici până în prezent, pentru că CE a transmis oficial că nu este obligată să păstreze SMS-urile responsabililor săi de rang înalt şi nu mai deţine acele mesaje.
Conținutul lor însă este cu atât mai important cu cât acea discuție preliminară a președintei Comisiei Europene cu CEO-ul Pfizer au deschis drumul către semnarea celui mai mare contract pentru achiziția de vaccinuri încheiat de UE de la începutul pandemiei. Primele două contracte au asigurat până la 600 de milioane de doze, iar cel de-al treilea a fost încheiat pentru achiziția a 900 de milioane de doze, cu opțiunea de a comanda încă 900 de milioane, care să fie livrate în 2022 și 2023.
Cum s-au purtat discuțiile pentru cel mai mare contract de vaccinuri al UE de la Pfizer
În raportul publicat pe 12 septembrie, Curtea de Conturi Europeană a notat evoluția discuțiilor pentru semnarea contractului din mai 2021 pentru cea mai mare achiziție de vaccinuri, care a atras costuri uriașe.
- În martie 2021, președinta Comisiei a purtat negocieri preliminare pentru un contract cu Pfizer/BioNTech. Este vorba de singurul contract pentru care, contrar deciziei Comisiei privind achiziționarea de vaccinuri împotriva COVID-1939, echipa comună de negociere (joint negotiation team – JNT) nu a fost implicată în această etapă a negocierilor.
- La jumătatea lunii martie 2021, comitetul director a convenit să planifice o reuniune cu consilierii științifici de la nivelul UE și de la nivel național pentru a discuta aspectele științifice ale strategiei privind vaccinurile pentru 2022, dar o astfel de reuniune nu a avut niciodată loc.
- La 9 aprilie 2021, Comisia a prezentat comitetului director condițiile negociate între Ursula von der Leyen și Pfizer/ BioNTech, iar comitetul director a fost de acord să lanseze o cerere de oferte.
- Contractul a fost semnat la 19 mai 2021 și acoperă 900 de milioane de doze de vaccin care urmează să fie livrate în 2022 și în 2023, cu opțiunea de a comanda alte 900 de milioane de doze.
- Acesta este cel mai important contract pentru vaccinuri împotriva COVID-19 semnat de Comisie și va domina portofoliul de vaccinuri al UE până la sfârșitul anului 2023.
Legat de acest contract, Curtea de Conturi Europeană, organismul de supraveghere a bugetului UE, a cerut Comisiei Europene să îi furnizeze informații cu privire la negocierile preliminare desfășurate în vederea încheierii acestui acord (experții științifici consultați și consilierea primită, calendarul discuțiilor, înregistrări ale discuțiilor și detalii privind termenii și condițiile convenite). Niciuna dintre aceste informații nu a fost însă pusă la dispoziția Curții.
Curtea a avut acces la documentele relevante ale Comisiei Europene, cu excepția celor legate de implicarea președintei CE în negocierile preliminare cu Pfizer/BioNTech. Au fost examinate procesele-verbale ale reuniunilor, rapoartele interne ale Comisiei, corespondența prin e-mail și acordurile (preliminare) de achiziție”, scrie în raportul de audit.
Curtea de Conturi Europeană amintește și de cazul deschis de Ombudsmanul European, pe 16 septembrie 2021, cu privire la refuzul Comisiei Europene de a acorda acces public la schimbul de mesaje SMS dintre președinta CE Ursula von der Leyen și directorul general al Pfizer care a avut loc în timpul negocierilor preliminare. În raportul Ombudsmanului din 26 ianuarie 2022 se constata că modul în care Comisia a tratat această cerere constituie un caz de ”administrare defectuoasă”. Raportul recomanda Comisiei să caute din nou mesajele SMS relevante și să evalueze dacă pot fi făcute publice.
Achiziția de vaccinuri anti-COVID pentru statele UE în cifre
Raportul Curții de Conturi Europene a examinat și dacă, până la sfârșitul anului 2021, Comisia și statele membre au achiziționat eficient vaccinuri anti-COVID, în condițiile în care acestea au avut un rol central în răspunsul la pandemie și au atras o implicare fără precedent a Uniunii Europene în achiziționarea de vaccinuri, cu costuri uriașe.
Principalele concluzii din raportul de audit al Curții de Conturi Europene privind achiziția vaccinurilor anti-COVID:
- UE a creat un sistem centralizat special conceput pentru achiziționarea de vaccinuri, prin intermediul căruia a reușit să constituie un portofoliu inițial de vaccinuri candidate, incluzând diferite companii și tehnologii, dar a început achizițiile mai târziu decât Regatul Unit și SUA.
- Primele achiziții au fost făcute înainte de a dispune de date științifice clare privind siguranța și eficacitatea vaccinurilor candidate.
- Comisia Europeană a semnat 11 contracte cu 8 producători de vaccinuri: AstraZeneca, Sanofi/GSK, Janssen (o filială a Johnson&Johnson), CureVac, Pfizer/BioNTech, Moderna, Novavax și Valneva. Acestea au oferit acces la până la 4,6 miliarde de doze de vaccin, la un cost total estimat de aproape 71 miliarde de euro
- Costul mediu ponderat per doză este de aproximativ 15 euro. Această sumă este calculată pe baza numărului de doze comandate efectiv (livrate și care urmează a fi livrate). Opțiunile neexercitate nu sunt incluse.
- Vaccinul Pfizer/BioNTech domină portofoliul în perioada 2022-2023 datorită capacității acestei companii de a asigura o aprovizionare fiabilă a UE.
- Cele trei contracte cu Pfizer/BioNTech au fost semnate în noiembrie 2020 – 300 milioane de doze, februarie 2021 – 300 milioane de doze, și mai 2021 – pentru 1,8 miliarde de milioane de doze, din care 900 în acel an și 900 cu opțiunea de a le comanda pentru 2022 și 2023.
- Opt dintre contracte sunt acorduri preliminare de achiziție (APA), încheiate înainte ca vaccinurile să primească din partea EMA o recomandare de autorizare de introducere pe piață condiționată. Trei contracte sunt acorduri de achiziție, semnate cu Pfizer/BioNTech și cu Moderna după ce vaccinurile acestora primiseră din partea UE o autorizație de introducere pe piață condiționată. Contractele respective nu prevăd nicio plată anticipată de la bugetul UE, dar Moderna a solicitat totuși o plată în avans de la statele membre.
- Până la sfârșitul anului 2021, aproape 952 de milioane de doze fuseseră livrate statelor membre ale UE (majoritatea de la Pfizer/BioNTech) și peste 739 de milioane de doze fuseseră administrate. 80 % din populația adultă a UE avea o schemă de vaccinare completă.
- Până la sfârșitul verii anului 2021, UE obținuse suficiente doze pentru a vaccina cel puțin 70% din populația adultă, deși s-a confruntat cu grave deficite de aprovizionare din partea a doi producători (AstraZeneca și Janssen) în prima jumătate a anului 2021.
- Portofoliul de vaccinuri a evoluat și depinde în foarte mare măsură de vaccinuri bazate pe tehnologia ARNm până la sfârșitul anului 2023, în principal din cauza contractului de 900 de milioane de doze (cu 900 de milioane de doze suplimentare opționale) încheiat cu Pfizer/BioNTech. Comisia a informat Curtea că decizia de a se baza pe această companie a fost motivată de capacitatea acesteia de a aproviziona în mod fiabil UE.
- Deși livrările suplimentare de la Pfizer/BioNTech au permis UE să depășească deficitul de livrări de la AstraZeneca și de la Janssen, aceste întârzieri au constituit un factor care a avut un impact asupra amplorii și a vitezei vaccinărilor în prima jumătate a anului 2021, când UE a fost mai lentă în vaccinarea populației sale decât Regatul Unit și SUA.
Prevederi secrete între UE și Pfizer
Într-un răspuns la ancheta declanşată de Ombudsmanul European Emily O’Reilly, executivul UE arăta că aceste SMS-uri sunt, „prin natura lor, documente cu durată scurtă de viaţă, care nu conţin în principiu informaţii importante referitoare la politicile, activităţile şi deciziile Comisiei”.
Emily O’Reilly a criticat însă faptul că „nu a fost făcută nicio încercare de a identifica dacă SMS-urile în cauză existau”, notând că „acest mod de a acţiona nu răspunde aşteptărilor în materie de transparenţă”.
Prevederile cheie ale contractelor, în special preţurile, sunt confidenţiale, un alt aspect care a fost criticat de membri ai Parlamentului European, dar și de unele ONG-uri.
„Această situaţie este mai importantă decât un simplu schimb de SMS-uri. Comisia Europeană a devenit mai puţin transparentă, mai puţin responsabilă faţă de Parlamentul European şi, sincer vorbind, mai decuplată de democraţia europeană”, spunea eurodeputata olandeză Sophie in’t Veld (Renew Europe).
DNA anchetează modul în care România a cumpărat dozele de vaccin anti-COVID
Și în România, cazul achiziționării vaccinurilor a produs controverse în spațiul public și nu numai. Direcția Națională Anticorupție (DNA) anunța în 2021 că a înregistrat un dosar penal, privind modalitatea prin care România a achiziționat dozele de vaccinuri anti-COVID, de la începutul campaniei de vaccinare și până în prezent.
„Urmărirea penală se desfăşoară cu privire la faptă – in rem -, respectiv abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Prin urmare, în acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat”, arătau procurorii anticorupţie.
Surse din DNA au declarat vineri, pentru Gândul, că dosarul este în continuare tot în faza cercetărilor in rem.
CITEȘTE ȘI: