EXCLUSIV | Pericolele trioului alcool-droguri-festival. Psihiatri: Anxietatea socială predispune la consum. Combinat cu droguri, efectul sedativ al alcoolului scade, bei mai mult și poți ajunge de la sufocare la deces

Un tânăr a murit din cauza unei supradoze și alți 17 au ajuns la spital după ce au consumat alcool și substanțe stimulante în timpul festivalului de muzică electronică SAGA. Atmosfera electrizantă din cele trei zile ale festivalului a lăsat în urmă nu numai o tragedie, dar și numeroase semne de întrebare referitoare la dorința multor tineri de a-și accentua starea de energie și de euforie prin substanțe care au un efect negativ asupra organismului.

Dincolo de anchetele declanșate de procurorii DIICOT în urma infracțiunilor comise în timpul festivalului – 119 legate de consumul și traficul de droguri – și de rezultatele acestora, tendința tinerilor de a fi mai ”energici” prin ingerarea unor substanțe stimulante este alarmantă.

Încercând să ofere un răspuns măcar pentru unele dintre întrebările puse în aceste zile, GÂNDUL i-a contactat pe medicii psihiatri Andreea Ștefănache și Paul Sorin Pletea, amândoi având o experiență foarte mare lupta împotriva consumului de droguri, dar și în încercarea de a oferi ajutorul medical necesar celor care, din nefericire, devin dependenți.

În exclusivitate pentru Gândul, cei doi medici au oferit explicații în legătură cu acest ”trend” periculos al consumului de substanțe stimulante care îi atrage pe mulți tineri din România, atenționând aspra efectelor nocive pe care astfel de substanțe le au asupra organismului unui consumator.

De ce consumă tinerii droguri atunci când participă la astfel de festivaluri? Ce se întâmplă în corpul unui consumator de astfel de substanțe și cum reacționează pe fondul consumului de alcool? Ce urmări poate avea intoxicația cu substanțe stimulante? Sunt doar câteva întrebări la care medicii psihiatri Andreea Ștefănache și Paul Sorin Pletea, de la Spitalul Clinic de Psihiatrie ”Prof. Dr. Alexandru Obregia”, au oferit răspunsuri lămuritoare, trăgând, încă o dată, un semnal de alarmă.

”Participanții își autoadministrează medicație pentru a diminua anxietatea socială”

De ce sunt tinerii tentați să consume droguri atunci când merg la astfel de festivaluri poate părea o întrebare retorică, putând fi aduse în discuție teribilismul vârstei, curiozitatea și, nu în ultimul rând, chiar dependența.

Însă există și alte cauze, acestea avându-și rădăcinile chiar în atmosfera caracteristică unor astfel de festivaluri. Printre ele, spun medicii Andreea Ștefănache și Paul Sorin Pletea, se află o încercare de a diminua ”anxietatea socială” și de a accentua ”experiența senzorială”.

”La aceste festivaluri, persoanele merg, de obicei, cu grupul de prieteni, astfel încât poate exista o presiune socială ce ar putea predispune la consum. De asemenea, participanții își autoadministrează medicație pentru a diminua anxietatea socială. În cele mai multe cazuri, la festivaluri, drogurile sunt relativ ușor de procurat.

O altă cauză este convingerea că anumite substanțe ar putea accentua experiența senzorială la concerte. În același timp, participanții la festivaluri vor să fie prezenți la majoritatea activităților de acolo, astfel încât recurg la stimulante.

În plus, anumite substanțe, în special alcoolul, sunt promovate intens la concerte, deoarece mulți producători sunt sponsorii acestor evenimente. Consumul de alcool facilitează de multe ori acceptarea unui consum nou sau un consum crescut de droguri prin scăderea controlului”, explică medicii psihiatri Andreea Ștefănache și Paul Sorin Pletea.

Un alt motiv îl poate reprezenta faptul că drogurile sunt o referință frecventă în anumite tipuri de muzică, astfel încât consumul lor poate fi perceput ca un comportament acceptabil social.

”Asocierea stimulantelor cu alcoolul poate crește iritabilitatea persoanei care consumă, predispunând la agresiuni”

Amfetaminele, metamfetaminele sau cocaina vor crea în organismul consumatorului, pe fondul consumului de alcool, un mix care poate fi letal, putând apărea ”deprimarea respiratorie” și decesul.

În același timp, senzația de euforie și nivelul de energie cresc, dar sunt coroborate cu ”neliniștea psihomotorie” și, adeseori, cu predispoziția către agresiuni.

”Acestea fac parte din grupa substanțelor stimulante. Intoxicația cu aceste substanțe poate induce neliniște psihomotorie, scăderea apetitului alimentar, creșterea nivelului de energie și a stimei de sine, scăderea nevoii de somn, senzație de euforie.

Semnele fizice sunt tahicardia (creșterea bătăilor inimii), midriază (micșorarea pupilelor), piloerecție (”piele de găină”), modificarea tensiunii arteriale (poate fi ori crescută, ori scăzută). În intoxicațiile severe, pot să apară confuzii, stop cardiac, vărsături și halucinații.  Efectele pe termen lung pot fi afectare cardiacă severă, scădere marcată în greutate, crize de epilepsie, hemoragii cerebrale, oboseală cronică.

La persoanele care consumă alcool, asocierea cu stimulante poate diminua efectul sedativ al alcoolului, astfel încât ar putea bea mai mult decât de obicei. Aceasta poate duce la concentrații foarte mari ale alcoolului în sânge, ceea ce poate induce deprimare respiratorie și deces”, avertizează cei doi medici psihiatri de la Spitalul Clinic de Psihiatrie ”Prof. Dr. Alexandru Obregia”.

Totodată, alcoolul induce deshidratare, astfel încât concentrația în sânge a stimulantelor este crescută. De asemenea, această asociere poate crește iritabilitatea persoanei care consumă, predispunând la agresiuni.

”În contextul deshidratării, concentrația în sânge a substanțelor este crescută”

În ultimii ani, din păcate, în România a crescut numărul deceselor cauzate de consumul pastilelor de ecstasy cu o concentrație a substanței active foarte mare. Agenția Națională Antidrog este organismul național cu atribuții de control și de stabilire a strategiilor asupra consumului de droguri, iar Spitalul Clinic de Psihiatrie ”Prof. Dr. Alexandru Obregia” colaborează cu ANA în furnizarea de informații referitoare la tipurile de consum. De-a lungul timpului, au existat proiecte comune în ceea ce privește prevenția sau pregătirea specialiștilor in domeniu.

Totuși, mulți dintre tineri nu conștientizează riscurile la care se expun consumând, chiar și ocazional, substanțe stimulante, iar efectele negative asupra organismului sunt multiple și foarte periculoase.

Consumul substanțelor stimulante induce o multitudine de efecte negative asupra organismului. Cele mai frecvente efecte sunt:

• creșterea tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace
• infarct de miocard
• hemoragii (cerebrale, intestinale)
• neliniște psihomotorie și agitație psiho-motorie
• halucinații
• comportamente bizare, dezorganizate si imprevizibile
• crize de epilepsie
• senzație de euforie
• afectare hepatică
• ulcerații la nivelul pielii

”În contextul deshidratării, concentrația în sânge a substanțelor este crescută, astfel încât simptomele de intoxicație sunt mult accentuate”, mai spun medicii psihiatri.

”Există un trend ascendent al consumului de droguri în România”

Din păcate, concluzionează medicii psihiatri Andreea Ștefănache și Paul Sorin Pletea, consumul de droguri în România înregistrează un trend ascendent, iar campaniile de informare, de lungă durată, trebuie permanentizate. Nu în ultimul rând, este nevoie de ajutor concret pentru cei care consumă astfel de substanțe și nu pot scăpa din ghearele dependenței ale cărei efecte sunt, în ultimă instanță, devastatoare.

”Trebuie organizate campanii de informare asupra efectelor consumului de droguri, dar totodată trebuie venit și în întâmpinarea celor care consumă, prin ajutoare concrete. În aceste campanii de prevenție și harm reduction (n.red. – reducerea riscurilor) ar trebui să se implice mai multe instituții ale statului, să se adrese mai multor categorii educaționale, sociale, profesionale etc. și extinse pe perioade lungi de timp.

Domnul doctor Eugen Hriscu a menționat aceste intervenții ce ar putea diminua efectele consumului:

• testarea anonimă a pastilelor pentru decelarea celor care conțin substanțe periculoase (majoritatea consumatorilor aruncă pastila sau substanța după ce primesc un rezultat care indică prezența unor adulteranți);
• zonele de tip chill-room unde se găsesc profesioniști pregătiți să identifice manifestările care anunță o evoluție gravă a stării de intoxicație;
• apa disponibilă gratis.

Există un trend ascendent al consumului (n.red. – în România), așa cum reiese din Raportul anual al Agenției Naționale Antidrog, dar acești consumatori nu ajung neapărat în spital pentru dezintoxicare, ci sunt regăsiți în ambulator, în clinicile de specialitate sau în secțiile de psihiatrie cu patologie psihiatrică indusă de substanțe”, mai explică medicii psihiatri Andreea Ștefănache și Paul Sorin Pletea.

Citește și:

• Rusia nu se dezminte și acuză Moldova de persecutarea cetățenilor ruși: ”O încălcare gravă a intereselor legitime ale populației de limbă rusă a țării”
• Eugen Tomac: ”Republica Moldova a privit întotdeauna România ca un scut” / ”Comuniștii de la Chișinău sunt expresia idioțeniei în politică, deformează realitatea”
• Alexei Navalnîi, mesaj din închisoare la vârsta de 46 de ani: ”Escrocii Kremlinului n-au nicio putere asupra mea” / ”Mănânc cu liniște sufletească un borcan festiv de mazăre”
• Expert militar rus, despre M270 MLRS și M142 HIMARS, cele mai periculoase arme ale Ucrainei: ”Este vital ca trupele ruse să distrugă lansatoarele de rachete furnizate de Vest”
• Lupta lui Putin cu el însuși și cu lumea întreagă