POVESTEA pianistului-fenomen al României și a „baghetei magice” a muzicii clasice. Repertoriul său acoperă peste 200 de ani de muzică

Har, talent, sentimente, inspirație, bucurie, perseverență. Este povestea muzicii cu care un pian și un tânăr extrem de talentat  scriu istorie și pot schimba lumea. Este acea trăire completă și complexă a muzicii, care nu poate fi înlocuită cu nimic altceva, atunci când te afli în fața pianului sau în fața publicului care te aclamă. Ce poate fi mai frumos decât o poveste în care totul începe ca o joacă, ca o tatonare nevinovată cu muzica, transformându-se, în timp, în ceva spectaculos, într-o dăruire necondiționată. 

Deși mărturisește că, dacă nu ar fi ales muzica, și-ar fi dorit să fie pilot, Matei Bucur Mihăescu, pianistul-fenomen al României, a reușit, în cei 25 de ani de carieră, să ducă muzica pe cele mai înalte culmi, într-un „zbor” complet al notelor magice, al inspirației și sensibilității.

Pianul, cea mai frumoasă declarație de dragoste

Matei Bucur Mihăescu este, la cei 30 de ani ai său, un adevărat fenomen muzical, fiind, deopotrivă, pianist, compozitor și dirijor.

Repertoriul său pianistic acoperă peste două sute de ani de muzică, de la stilul baroc la cel contemporan, iar compozițiile sale numără peste 400 de partituri.

VIDEO Marcel Ciolacu, despre cererea Elenei Lasconi de a se interzice TikTok-ul în preajma alegerilor prezidențiale: „O tâmpenie”

23:12

ACTUALITATE Marcel Ciolacu: „Cred că SUVERANIȘTI suntem cu toții, stă în fibra noastră, în firea noastră”

23:11

Este considerat „copilul-minune al muzicii clasice românești contemporane”, iar creațiile compozitorilor clasici, moderni și contemporani fac deja parte din portofoliul său pentru pian. Tânărul este recunoscut ca fiind un geniu pentru creaţiile sale, dar şi pentru modul în care interpretează.

Întâlnirea cu pianul și sfaturile inegalabile ale bunicului, compozitor din „generația de aur” a muzicii românești

Povestea muzicii a început pentru Matei Bucur Mihăescu la vârsta de cinci ani. O vârstă la care, deși lumea îți este total neclară, se simțea deja faptul că muzica era scrisă în ADN-ul viitorului pianist de excepție.

Cel care l-a îndrumat a fost bunicul său Petre Mihăescu, compozitor de muzică ușoară din „generația de aur”, datorită căruia și-a descoperit și ulterior și-a cultivat talentul muzical.

„Povestea mea muzicală a început în casa bunicului meu matern, Petre Mihăescu, compozitor din generația de aur a muzicii ușoare românești, la pianina la care bunicul meu a compus atâtea șlagăre, nemuritoare. La început a fost o joacă, o tatonare. Apoi, constatând că am talent, a fost solicitată o profesoară de pian care să îmi testeze aptitudinile, fără însă ca aceasta să știe cine este bunicul meu, pentru a fi obiectivă.

După primele lecții de pian, profesoara i-a spus mamei mele că am un talent ieșit din comun și că ar trebui să mă îndrepte către școala de muzică. Așa am ajuns să mă prezint la examenul de admitere pentru clasa întâi la Colegiul Național de Muzică George Enescu. După probele de examinare, mama mea a primit un telefon de la șefa catedrei de pian de atunci care a anunțat-o solemn: «Doamnă, întreaga comisie de examen este impresionată că s-a descoperit un nou talent».

De atunci, s-a transformat totul. Copilăria mea a devenit cea a «copilului-minune al muzicii clasice». Îmi aduc aminte cât de fericit era bunicul meu… Îmi amintesc de lungile noastre plimbări prin Parcul Herăstrău, în care discutam ca între muzicieni despre intervale muzicale, despre armonii, despre marii compozitori ai lumii. Apoi, totul a început să crească exponențial. Și talentul, și pregătirea. Nenumăratele ore de studiu, care pentru mine erau o plăcere, participarea la concursuri naționale și internaționale, primele recitaluri de pian”, își începe Matei Bucur Mihăescu povestea.

„Aniversez două decenii de când am cântat pentru prima oară pe scena Ateneului Român”

Dragostea pentru muzică a crescut și ea odată cu trecerea anilor. La fel și talentul uriaș al pianistului-minune. A urmat apoi admiterea la Colegiul de Muzică „George Enescu”, într-o perioadă când selecția candidaților era una strictă, iar concurența pe măsură.

Concertul său de lansare – avea pe atunci 11 ani – a avut loc în anul 2006, la Ateneul Român, în fața unui public de 1.000 de persoane. Își amintește că a interpretat la pian un repertoriu cuprinzător – de la baroc la contemporan, atât din creații naționale, cât și internaționale. La sfârșit, ca un adevărat artist, a fost ovaționat minute în șir.

Au urmat apoi numeroase concerte, în țară și în străinătate, acolo unde și-a bucurat auditoriul cu un repertoriu vast din muzica marilor compozitori ai lumii, precum și cu compoziții proprii de excepție.

„Repertoriul meu pianistic devenea din ce în ce mai bogat și mai complex. Nevoia mea de exprimare artistică m-a determinat să încep să și compun. Primele mele compoziții au fost pentru pian solo, dar foarte repede am dezvoltat lucrările pentru diverse formule instrumentale camerale, cor și lucrări simfonice de anvergură. Până când totul a căpătat o dimensiune colosală, cu ocazia, să zicem lansării mele oficiale, pe scena mare a Ateneului Român, la vârsta de 11 ani.

A  fost un concert cu o durată de proape trei ore, în care m-am prezentat în fața unui public de o mie de persoane, interpretând piese pentru pian solo, apoi un concert de J.S. Bach pentru pian și orchestră, precum și o compoziție proprie pentru pian orchestră și cor care a ridicat publicul în picioare. A fost un succes uriaș. De atunci, au trecut aproape două decenii. Așadar, aș putea spune acum că aniversez două decenii de când am cântat, pentru prima oară, pe scena Ateneului Român.

Din păcate, după acel succes răsunator, nu am fost niciodată solicitat de această instituție culturală a statului – Filarmonica George Enescu – să performez în vreo stagiune. O anomalie, nu?! « Copilul-minune al muzicii clasice contemporane» nu a fost un balon de săpun, ci a evoluat în acești 20 de ani, devenind un muzician complex – pianist, compozitor și dirijor -, absolvent al Secției de Dirijat orchestră a Universității Naționale de Muzică din București.

Repertoriul meu pianistic acoperă peste două sute de ani de muzică, de la stilul baroc la cel contemporan, iar compozițiile mele numără peste 400 de partituri. Ca și compozitor, pot fi recunoscut pentru stilul neoromantic, foarte melodios și de o profunzime uneori dramatică, elemente care au făcut să se asocieze de multe ori creațiile mele muzicale cu stilul compozitorilor ruși. Și totuși, stilul baroc este încă preferatul meu, atât în ceea ce privește repertoriul meu solistic pianistic, cât și stilul componistic, J.S. Bach fiind compozitorul meu preferat”.

„Publicul este cel mai fidel și obiectiv juriu”

Matei Bucur Mihăescu mărturisește că este revoltat când vede cu câtă ipocrizie ne raportăm la succesele sportivilor, medicilor, olimpicilor, artiștilor abia după ce aceștia părăsesc România.

„Defilăm cu ei, cu succesele lor, dar ce am făcut pentru ei, domnilor guvernanți?”, este întrebarea retorică a acestuia.

Muzicianul susține că, de cele mai multe ori, oamenii valoroși nu sunt aprecizați pe măsură atunci când sunt în țară, situație de care recunoaște că nu este străin nici el.

Crede însă cu tărie că, oriunde te-ai afla în lumea asta, publicul este cel mai fidel și obiectiv juriu, tocmai de aceea mărturisește că a trăit momente magice pe scenele din țară și din străinătate, acolo unde a evoluat în tripla sa calitate de pianist, compozitor și dirijor.

„Poate cel mai important lucru din cei 25 de ani de carieră muzicală ar fi sfatul pe care l-am primit din partea unui uriaș muzician al acestei lumi, care, în perioada în care participam la tot felul de concursuri, pentru a îmi crea un palmares, mi-a recomandat, cu toată seriozitatea, să nu mai particip la concursuri, pentru că acestea sunt cel mai adesea o sursă de îmbogățire pentru organizatori, distrugând multe cariere artistice, din cauza dezamăgirilor provocate celor talentați, dar care nu au avut «norocul» să primească premii.

În schimb, mi-a recomandat să ies cât mai mult pe scenă, pentru că publicul este cel mai fidel și obiectiv juriu. Au urmat ani interesanți pe scenele din țară și din străinătate unde am evoluat în tripla mea calitate de pianist, compozitor și dirijor. Însă, cu mici excepții, evoluțiile mele pe scenă au fost susținute din surse private. Managementul defectuos al instituțiilor culturale ale statului nu doar că nu mi-a susținut demersurile, dar, efectiv, s-a fofilat de la atribuțiile legale și morale de a sprijini și promova valorile autentice românești tinere.

«România nu te merită», mi se spune adesea. După atâta vreme, după ceea ce văd că frământă zilnic această nație, sunt revoltat văzând cu câtă ipocrizie ne raportăm la succesele sportivilor, cercetătorilor, medicilor, olimpicilor, artiștilor români, doar după ce aceștia au părăsit România, recunoscându-li-se și susținându-li-se performanțele pe alte meleaguri. Defilăm cu ei, cu succesele lor, dar ce am făcut pentru ei, domnilor guvernanți, domnilor manageri ai instituțiilor statului român?”, susține pianistul Matei Bucur Mihăescu.

„După 10 ani de mecenat, pot spune cu satisfacție că am schimbat destine și că am descoperit talente”

Pianistul Matei Bucur Mihăescu s-a încăpățânat – dincolo de vremuri și în ciuda faptului că a avut numeroase oportunități – să rămână în România și să construiască. Astfel, a înființat orchestra și corul CaMMerata (n.r. – MM sunt inițialele onomastice Matei Mihăescu), care a reunit peste 100 de artiști instrumentiști și vocali, alături de care a susținut, sub bagheta sa dirijorală, numeroase concerte, în cadrul unor stagiuni muzicale pe marile scene bucureștene.

„Este adevărat că eu am refuzat să plec din țară. Și am avut numeroase oportunități. Dar am perseverat în încercarea de a demonstra că inspirația creatorului, indiferent de domeniu, are legătură cu rădăcinile naționale și că ele nu trebuiesc tăiate. Așa am creat asociația culturală Club M, așa s-a născut proiectul «Stagiunea Valorilor și Cavalerii Muzicii», din dorința de a identifica, susține și promova valorile autentice românești.

După 10 ani de mecenat, pot spune cu satisfacție că am schimbat destine, să am descoperit talente și le-am croit calea, ba chiar că am întors din drum pe cei care, dezamăgiți, voiau să renunțe. Și toate acestea din surse proprii și cu sprijinul necondiționat al unor mentori din elita societății românești. Ce mi-am atras? – Acuze că stric piața, promovând copii și tineri  fără a le cere niciun ban. Și că am făcut concurență mangerilor de stat. De stat degeaba!”, a mai spus Matei Bucur Mihăescu.

„Dacă nu aș fi fost muzician, mi-ar fi plăcut să fiu pilot”

Pianistul care a dus muzica la rang de artă recunoaște că își dorește să fie fără cusur în ceea ce face, apreciind că talentul, oricât ar fi de mare, trebuie dublat întotdeauna de multă muncă.

”Frumosul în artă poate face lumea mai frumoasă”, este crezul său în muzică.

Matei Bucur Mihăescu a vorbit și despre proiectul cultural „Stagiunea valorilor” –  inițiat de Club M în urmă cu 10 ani -, care revine cu un nou sezon, pe data de 18 februarie 2025, fiind organizat la „Biblioteca Metropolitană București”, o locație culturală de excepție.

În mod tradițional, evenimentele din cadrul „Stagiunii Valorilor” îmbină dezbaterile pe teme culturale, diplomatice și socio-politice, realizate de personalități marcante din domeniile respective, cu momente muzicale susținute de artiști – tinere talente promovate de Club M, precum și reprezentanți ai elitei muzicale românești și internaționale.

”«În artă, decât să fii mediocru, mai bine te lași», îmi spunea bunicul meu. Și susțin, prin propriul exemplu, această afirmație. În artă, talentul este pe primul loc. Însă doar susținut de muncă el devine performant. Fără talent, nu ești decât un chinuit, riscând să devii prada meditatorilor, organizatorilor de concursuri și festivaluri fără valoare. Am promovat, deopotrivă, în muzica pe care am interpretat-o și în cea pe care o compun, frumosul.

Targetul meu artistic este întoarcerea la frumos. Frumosul în artă poate face lumea mai frumoasă. Poate educa și modela sufletește publicul, atingându-i acea coardă sensibilă, pe care fiecare dintre noi o are.

Anul acesta se împlinesc 10 ani de când produc « Stagiunea valorilor» și debutez acest sezon cu «Marii compozitori ai iubirii», pentru că, da, marii compozitori ai lumii au cântat în primul rând iubirea, cel mai înălțător sentiment.

Și apropo de înălțimi. Dacă nu aș fi fost muzician, mi-ar fi plăcut să fiu pilot. Am și făcut școala de pilotaj la Aeroclubul României. Comandantul care mi-a pus manșa în mână mi-a spus: «Măi, pianistule, este normal să ai talent și la zbor, pentru că tu prin zbor, ca și prin muzică, ești mai aproape de Dumnezeu»”, a mai spus Matei Bucur Mihăescu.

Matei Bucur Mihăescu este considerat un nou brand românesc

În vârstă de 30 de ani, Matei Bucur Mihăescu este licențiat al Universității Naționale de Muzică din București – specializarea Dirijat orchestră și licențiat al Facultății de Științe Politice a Universității Naționale București. Ca muzician, este recunoscut ca un fenomen, un talent muzical complex, de excepţie.

Cu o foarte bogată experiență de scenă, în calitate de pianist, compozitor și dirijor, Matei Bucur Mihăescu este supranumit ”Bagheta magică a muzicii clasice româneşti contemporane.”

Repertoriul său ca solist-pianist acoperă peste 200 de ani de muzică, cuprinzând lucrări cu stiluri variate şi cu grad ridicat de dificultate, din creaţiile compozitorilor clasici, moderni şi contemporani.

“Requiem”, opera muzicală pe care a compus-o pentru cor mixt, cor de copii, orgă, orchestră simfonică și soliști

De o deosebită apreciere s-a bucurat opera muzicală “Requiem”, pe care a compus-o pentru cor mixt, cor de copii, orgă, orchestră simfonică și soliști, având premiera în anul 2023, interpretată de Corul Național Român și Orchestra Metropolitană București, sub bagheta dirijorului Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București.

• Recitalurile şi concertele extraordinare, pe care le-a susţinut încă de la vârsta de nouă ani, au ridicat în picioare prestigioase săli de concerte din ţară şi din străinătate. Vorbim despre Sala Mare a Ateneului Român, Opera Națională București, Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian, Sala de concerte a Radiodifuziunii Române, Muzeul Național George Enescu; Berlin, Londra, Varșovia, Veneția, Vilnius, Viena, Paris, Budapesta.
• În anul 2008, a înfiinţat şi lansat propria orchestră CaMMerata, la pupitrul dirijoral al căreia a reputat numeroase succese: Stagiunea muzicală CaMMerata; Festivalul Internaţional ,,George Enescu” (ediţiile 2011, 2013, 2017); concertul extraordinar, susţinut la Opera Naţională Bucureşti, în calitate de compozitor şi dirijor, la pupitrul propriei orchestre şi al Corului Naţional de Cameră Madrigal; proiectul original Concertarium.
• În cei 25 de ani de carieră muzicală, a lansat șapte CD-uri şi două videoclipuri cuprinzând creații muzicale personale. Au fost editate trei caiete de partituri la Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, cuprinzând o selecţie din compoziţiile proprii pentru pian solo.
• A compus muzica originală pentru un film de lungmetraj pentru copii, pentru o piesă de teatru co-producție româno-italiană și pentru două filme de lungmetraj realizate de Casa de producție a TVR (Circul Mateo și Apostolul Bologa – care a fost distins cu Premiul UNITER 2019).
• Începând din anul 2010, se organizează anual „Concursul de interpretare muzicală Matei Bucur Mihăescu”, o adevărată rampă de lansare a tinerelor talente.

Plicul personalizat ,,Matei Bucur Mihăescu – pianist şi compozitor”

În semn de recunoaştere pentru activitatea sa deosebită în domeniul artei interpretării pianistice și compoziției şi dirijatului, a fost editat de către Romfilatelia, în parteneriat cu Poşta Română, un plic personalizat ,,Matei Bucur Mihăescu – pianist şi compozitor”.

I-au fost decernate Trofeul Casei de producţie Rollywood pentru muzică, Premiul de excelenţă al Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali din România, Titlul de ,,ambasador al culturii românești în lume”, oferit de Ministerul Afacerilor Externe şi Asociaţia Partenerilor Corpului Diplomatic, Diploma de excelenţă pentru contribuţia de excepţie în domeniul creaţiei şi interpretării muzicale, oferită de ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, precum și Distincția George Enescu, “în semn de înaltă apreciere a rezultatelor obținute în carieră și a exemplul personal dat generațiilor actuale și viitoare”.

Sursă foto: arhiva personală Matei Bucur Mihăescu

CITEȘTE ȘI:

POVESTEA uimitoare a tânărului care la 15 ani vorbește zece limbi și este premiat de societăți de elită. ”Trăiesc prin fiecare limbă pe care o învăț”

POVESTEA mongolei îndrăgostite de România care îi ajută pe copii să facă rapid calcule de milioane. ”Le dă credința că sunt buni la matematică”

POVESTEA primului copil care a trecut toate nivelurile de SOROBAN. Cum l-a ajutat pe Filip aritmetica mentală japoneză în recuperarea creierului

Invenție REVOLUȚIONARĂ. Povestea tinerilor care transformă Pet-uri în plastic pentru imprimante 3D. „Totul pornește de la o sticlă”

POVESTEA micului pictor care a impresionat New York-ul, cu lucrarea care ilustrează Mănăstirea Radu-Vodă. „Dumnezeu lucrează prin oameni

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele