EXCLUSIV PNRR: Bogdan Glăvan, analist: Criticile din partea Comisiei Europene reflectă capacitatea administrativă foarte scăzută a României. Guvernul pare un elev care a făcut meditații și totuși nu trece clasa

Numeroasele observații critice primite de guvern de la Comisia Europeană în legătură cu PNRR arată calitatea muncii depuse la întocmirea acestui proiect, a comentat pentru Gândul Bogdan Glăvan, profesor universitar la URA.

Se cunoaște mai puțin faptul că Guvernul a derulat consultări extinse cu membri Comisiei Europene (CE) înainte de a depune oficial planul de reziliență, diverși miniștri, inclusiv premierul, mergând la Bruxelles pentru a lămuri ce trebuie să conțină documentul, adaugă acesta.

Mențiunea importantă este aceea că, ”aceste lămuriri au avut loc după ce Comisia respinsese deja unele solicitări de finanțare înaintate de guvern, pe parcursul așa-numitor negocieri tehnice”, a comentat exclusiv pentru Gândul, Bogdan Glăvan, profesor universitar și analist economic.

Prin urmare, au avut loc mai multe runde de discuții între autoritățile de la București și oficialii comisiei și au fost vehiculate diferite draft-uri ale documentului, înainte de transmiterea oficială a acestuia. Este un proces normal, ceea ce a început acum, schimbul de mesaje și comentarii pe marginea prevederilor PNRR, dar sunt aspecte care probabil că ar fi trebuit să fie deja înțelese și consemnate ca atare în document, având în vedere discuțiile anterioare.

Guvernul se află, metaforic vorbind, în situația unui elev care, în ciuda orelor de consultații și a meditațiilor, încă nu a produs o lucrare cu care să treacă clasa – Bogdan Glăvan, profesor universitar Economie, URA

Comisia reproșează lipsa de fundamentare economică a anumitor prevederi din plan, atrâgând atenția asupra costurilor bănești nejustificat de mari, cum ar fi în domeniul educației sau al digitalizării. Pe de altă parte, ”este invocată opacitatea anumitor proiecte, precum cele din domeniul transporturilor, cu alte cuvinte lipsa unor foarte clare și necesare detalii, obligatoriu de menționat în document”, explică Bogdan Glăvan.

În opinia profesorului universitar ”aceste critici reflectă capacitatea administrativă foarte scăzută a României”, referindu-se la un exemplu concret. „În PNRR sunt proiecte, precum cel al înființării Băncii de Dezvoltare, pe care mai multe guverne s-au străduit să le realizeze, cheltuind sume importante de bani, fără ca acest demers să aibă finalitate”, amintește Bogdan Glăvan, și exemplele ar putea continua.

Reamintim, astăzi s-a vehiculat intens ideea returnării programului depus de autoritățile române, cu observații de fond și de formă, ceea ce CE și, respectiv, premierul Florin Cîțu au negat. Adevărul este la mijloc, cu alte cuvinte nu este vorba despre o respingere a programului, ci despre o returnare pentru mențiuni suplimentare și clarificări.

”Normal, Comisia Europeană nu acceptă să arunce bani după bani în gaura neagră din România, ci pretinde o definire clară a obiectivelor, un calendar limpede de realizare și un buget fundamentat obiectiv”, precizează Bogdan Glăvan.

Deși face parte dintr-un procedeu normal, de negociere a unui acord contra unei sume foarte mari de finanțare pe care România ar trebui să o primească de la UE (29,2 miliarde euro), și vor începe o serie de negocieri, este probabil că vor fi operat modificări importante în structura PNRR în perioada următoare și va mai dura până se va ajunge la forma finală. Cele mai optimiste estimări ale analiștilor români avansează începutul anului viitor ca perioadă de început concret și primire a fondurilor alocate pe baza programului.