Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei determină tot mai multe voci de pe scena politică să susțină și să pledeze – mai ales, în actualul context de război – pentru unirea României cu Republica Moldova. Igor Munteanu, președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), fost ambasador al Republicii Moldova la Washington, a declarat pentru Gândul că această reîntregire este nu doar posibilă, ci și necesară.
Igor Munteanu a precizat că, pentru prima dată din 1993, atunci când s-au făcut primele măsurători în legătură cu proiectul unionist, procentul moldovenilor care-și doresc Unirea cu România a crescut de la 3% la 39%.
În ceea ce privește perspectiva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, președintele CUB spune că, în acest moment, 61% dintre moldoveni și-ar dori ca țara lor să intre și în Uniunea Europeană.
Consider că această reîntregire este posibilă și necesară. Dacă judecăm după felul în care gândesc și vizualizează viitorul lor moldovenii, putem spune că în acest an, în 2022, se înregistrează cea mai înaltă rată de persoane care și-ar dori unirea cu România.
Din 1993, atunci când s-au făcut primele măsurători ale acestei rate de persoane care și-ar dori proiectul unionist, a crescut de la 3% la 39%. Pe de altă parte, acești cetățeni care își doresc proiectul de unire cu România au tendința însă de a nu vota, în mod necesar, partidele cu aspirații unioniste”, a mai spus fostul ambasador.
Președintele CUB, formațiune politică în proces de înregistrare în Republica Moldova, susține că principalul obiectiv al partidului îl constituie proiectul reîntregirii României cu Republica Moldova, însă nu în mod strict printr-un referendum, ci, într-o primă etapă, prin crearea de spații comune integrate la nivelul celor două țări.
Fostul ambasador al Republicii Moldova la Washington susține însă că, fără o asumare precisă din partea ambelor țări, proiectul unionist nu va ajunge la scopul și la obiectivele vizate.
”Un obiectiv important al noii formațiuni politice CUB este proiectul de reîntregire pe care noi îl vedem nu în mod strict doar printr-un referendum organizat în Republica Moldova, ci și prin crearea de spații comune integrate – o perioadă de tranziție și un instrument în care proiectul de reîntregire să fie asumat de către elitele politice de la București și Chișinău.
Or, fără această asumare și instituționalizare a procesului de reîntregire, nu cred că vom ajunge la scopul și obiectivul pe care ni le propunem. Ce înseamnă acest termen de spații comune integrate? Înseamnă crearea de instituții care să gestioneze reîntregirea.
În acest fel, putem livra cetățenilor exact beneficiile așteptate de ei, de-a lungul perioadei de tranziție până la unificarea statului român. Alte căi sunt prăpăstioase și pline de riscuri. Iar o decizie care ar putea fi luată în Parlamentul Republicii Moldova este mult mai îndepărtată decât pare la prima vedere”, a spus Igor Munteanu.
Igor Munteanu recunoaște însă, că, în acest moment, cel mai mare pericol pentru Republica Moldova vine dinspre războiul ruso-ucrainean, de unde răzbat amenințări iminente pentru cetățenii moldoveni.
„Pe de altă parte, există niște amenințări imediate care răsar din vecinătatea noastră, acolo unde are loc un război nemilos, între un stat agresor, Federația Rusă, care a atacat Ucraina și care creează efecte în lanț asupra economiei, asupra stării de spirit și asupra perspectivelor pentru Republica Moldova.
Acest context foarte periculos este resimțit, în acest moment, de fiecare cetățean din Republica Moldova. Dar, aici, trebuie reamintit că nu toată lumea vede acest rol de stat agresor, pe care și l-a asumat Federația Rusă, în același fel. Sunt aproximativ 24% din populație care consideră că Rusia are drepturi pe care și le apără în Ucraina, deci nu este un război, ci o operațiune specială”, a adăugat fostul ambasador.
Cei mai mulți dintre cetățenii moldoveni cred că România este țara care ajută cel mai mult Republica Moldova, potrivit unui sondaj de opinie. Din rezultatele sondajului rezultă că 42,5% dintre respondenți susțin că ar vota pentru unirea celor două țări.
Barometrul socio-politic al Republicii Moldova, ediția a treia, lansat la Casa Oamenilor de Știință din Chișinău, a fost comandat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul, Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) al Academiei Române și Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate.
Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 noiembrie, pe un eșantion de 1.015 respondenți cu vârsta de peste 18 ani (dintre care 55% au răspuns telefonic) și are o marjă de eroare de 3%.
Raportul integral poate fi consultat AICI.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că unirea cu România va avea loc atunci „când poporul va spune că vrea acest lucru.”
Asta pe cetățeni trebuie să îi întrebați. Unirea este un lucru pe care îl pot decide cetățenii. Noi suntem o țară democratică și asemenea decizii le iau doar cetățenii, într-un mod democratic. (…) Acest lucru se poate întâmpla doar cu susținerea poporului.
Când poporul va spune că vrea acest lucru, acest lucru se va întâmpla. Atât timp cât poporul nu vrea acest lucru sau nu este o masă critică a oamenilor care să susțină acest deziderat, atunci…“, a spus președintele Republicii Moldova.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, se numără printre politicienii care pledează pentru unirea României cu Republica Moldova. Marcel Ciolacu a afirmat recent că destinul Republicii Moldova trebuie să fie același cu cel al României.
”Cel mai vulnerabil stat la conflictul total nejustificat de pe teritoriul Ucrainei este Republica Moldova. Trebuie să ne hotărâm… Lăsăm Republica Moldova să se întoarcă sub influenţa sovietică, mai devreme sau mai târziu? Intrarea în Uniunea Europeană a Republicii Moldova va dura 10 ani de zile cel puţin… Sau ai varianta mai scurtă în care România se uneşte cu Republica Moldova şi Republica Moldova cu România.
Eu mi-aş dori categoric varianta mai scurtă, ca România să se unească cu Republica Moldova. Nu poţi să laşi o ţară pradă, din nou Rusiei. Destinul românilor din Republica Moldova trebuie să fie acelaşi ca şi al românilor din România – UE şi NATO. Am înţeles că în acest moment foarte mulţi români doresc unirea cu Republica Moldova. Categoric trebuie referendum în ambele state. Adică trebuie un parcurs normal, nu se mai fac uniri cu arma în mână”, a spus Marcel Ciolacu, la România TV.