Gheorghe Vlădan, fostul polițist care a provocat masacrul de la coaforul „Perla” din București, în 5 martie 2012, când şi-a ucis soția, o colegă a acesteia şi a rănit alte şase persoane, va putea solicita, din nou, liberarea condiţionată în luna august, după ce Judecătoria Giurgiu i-a respins o cerere similară.
Cunoscut publicului larg drept „criminalul de la Perla”, după ce și-a împușcat mortal soția, Florina, și pe casiera coaforului, deținutul Gheorghe Vlădan are acum planuri pentru viața sa în afara gratiilor. Astfel, potrivit cererii sale de liberare condiționată analizate de magistrați, „ulterior punerii în libertate va locui în (…) sector 4 (n.r. – adresă similară cu cea unde a locuit cu soția pe care a împușcat-o), va beneficia de pensie și se va ocupa de administrarea unei afaceri”.
Au trecut puțin peste 11 ani de la momentul în care, în seara zilei de 5 martie 2012, pe un ger cumplit, fostul polițist și-a luat arma personală, un pistol Glock pe care îl deținea legal și a pornit spre Dorobanți, către coaforul la care lucra soția sa. Ajuns la „Perla”, Vlădan le-a împușcat mortal pe Florina și pe casiera Mariana Bendre, care a încercat să-și protejeze colega, după care a tras, la întâmplare, asupra angajaților și clienților din coafor, rănind alte șase persoane.
Gheorghe Vlădan a reușit, în 2020, să scape de închisoarea pe viață, pentru că legea permite deținuților care împlinesc 60 de ani în timpul detenției să ceară în instanță schimbarea pedepsei în 25 de ani de închisoare.
La mai puțin de trei ani de atunci, Gheorghe Vlădan a cerut pentru prima dată liberarea condiționată. Cererea i-a fost însă respinsă de Judecătoria Giurgiu, pe 31 octombrie 2022, dar, cu siguranță, va solicita din nou să fie lăsat liber, în august, când expiră termenul de 10 luni fixat de instanță, după care fostul polițist își poate reînnoi propunerea.
Criminalul de la Perla speră să beneficieze de clemența dispusă prin legea penală pentru condamnații care depășesc vârsta de 60 de ani în detenție. Aceasta cu atât mai mult cu cât, așa cum a precizat și instanța, cererea sa este analizată sub aspectul legii penale mai favorabile, care prevede că deținutul poate fi liberat condiționat dacă a executat cel puțin jumătate din pedeapsă.
Conform art. 60 alin. 2 din același act normativ (Codul penal din 1968 – n.r.), cei condamnaţi în timpul minorităţii, când ajung la vârsta de 18 ani, precum şi condamnaţii trecuţi de vârsta de 60 de ani pentru bărbaţi şi de 55 de ani pentru femei, pot fi liberaţi condiţionat, după executarea unei treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani sau a unei jumătăţi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă îndeplinesc celelalte condiţii prevăzute în art. 59 alin. 1 (…)
Așadar, în urma examinării celor menţionate anterior, instanţa conchide că instituţia liberării condiţionate este mai favorabilă condamnatului (Gheorghe Vlădan – n.r.) în reglementarea din legea veche, Codul penal din 1969, astfel că, în baza art. 5 din Noul Cod penal, urmează a analiza situaţia petentului prin prisma dispoziţiilor art. 59-art. 60 din Codul penal din 1968”, se arată în hotărârea Judecătoriei Giurgiu, din 31 0ctombrie 2022.
Nemulțumit de hotărâre, Gheorghe Vlădan a contestat-o, sperând să primească o altă decizie la Tribunalul Giurgiu. Judecătorii i-au considerat însă contestația nefondată, menținând astfel decizia de la Judecătorie.
Instanța a mai constatat că ”de la data de 06.03.2012 şi până la data analizării petentului-condamnat în comisie, 06.10.2022, acesta a executat 3.867 zile, fiindu-i scăzute 480 zile conform Legii nr. 169/2017. Petentului-condamnat i s-au considerat ca executate, ca urmare a muncii prestate, 637,29 zile, în total zile câștigate şi executate 4.984 (n.r. – 13 ani și 6 luni, peste jumătate din pedeapsa de 25 de ani de închisoare)”.
”Reţine instanţa că petentul-condamnat se află la a doua analiză în cadrul comisiei de liberări condiționate, precum și faptul că execută pedeapsa la regimul închis.
Potrivit caracterizării aflate la dosar a reieşit că petentul-condamnat este văduv, soția sa fiind victima infracțiunii pentru care a fost condamnat. Are un fiu major. Tatăl este decedat și nu are frați. Anterior arestării, locuia în imobilul proprietate personală situat în (…), sector 2, fiind angajat conducător auto în cadrul MAI.
Pe perioada detenției, a menținut legătura cu mediul de suport prin intermediul vizitelor, apelurilor telefonice și a beneficiat de sprijin financiar.
Ulterior punerii în libertate, va locui în (…), sector 4, va beneficia de pensie și se va ocupa de administrarea unei afaceri”, se mai arată în motivarea deciziei Judecătoriei Giurgiu.
Deși evaluarea psihologică arată că deținutul „își asumă responsabilitatea pentru fapta comisă, manifestând regret”, judecătorii au decis să îi respingă cererea de liberare condiționată făcută în octombrie 2022.
Evaluarea psihologică a relevat o structură de personalitate în acord cu normele și regulile mediului de proveniență. Nivel cognitiv în raport cu gradul de instruire școlară. Își asumă responsabilitatea pentru fapta comisă, manifestând regret. S-a adaptat mediului carceral, fiind implicat activ în activități lucrative. A participat la activitățile psihologice la care a fost selectat.
Pe parcursul executării măsurii privative de libertate a fost sancționat disciplinar o singură dată și în mai multe rânduri recompensat, manifestând o constantă preponderent pozitivă. Prezintă proiecții de viitor postliberare”, arată instanța în motivarea hotărârii.
Cu toate acestea, „instanţa constată că deşi petentul-condamnat a îndeplinit fracţia prevăzută de lege, la acest moment nu se impune liberarea condiţionată a acestuia, întrucât timpul petrecut în penitenciar nu este suficient pentru dispunerea unei asemenea măsuri, nefiind îndeplinite faţă de acesta funcţiile pedepsei prevăzute de art. 52 din Codul penal din 1969 (să fie mijloc de reeducare a condamnatului, să formeze o atitudine corectă față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială – n.r.)”.
„Împrejurarea că petentul-condamnat a executat fracţia obligatorie prevăzută de legiuitor nu-i conferă un drept, ci doar o vocaţie la acordarea beneficiului liberării condiţionate, oportunitatea acordării liberării condiţionate fiind la latitudinea instanţei de judecată, fiind necesar ca acesta să fi fost disciplinat, stăruitor în muncă şi să fi dat dovezi temeinice de îndreptare. (…)
Raportat la aceste aspecte, reţine instanţa că nu a fost îndeplinit scopul de reintegrare al pedepsei, cele menţionate anterior nereprezentând, în opinia instanţei, date rezonabile cum că petentul a avut o atitudine care să confirme conştientizarea scopului pedepsei aplicate.
Într-adevăr, petentul-condamnat a înregistrat progrese în ceea ce privește corectarea conduitei sale, însă apreciază instanța că procesul de resocializare nu este finalizat, fiind necesar ca acesta să mai petreacă în penitenciar un interval de timp în care să-și continue demersurile pentru a dovedi că personalitatea sa a fost în mod decisiv influențată într-un sens pozitiv și că profilul său psihologic a fost complet remodelat, astfel încât riscul de a comite fapte grave după liberarea sa să devină aproape inexistent”, a motivat instanța respingerea cererii lui Gheorghe Vlădan.
CITEȘTE ȘI: