EXCLUSIV | Pot fi alegeri locale odată cu parlamentarele? Ce spun foști judecători CCR care în 2012 au decis că e neconstituțională comasarea acestora

Comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare nu este constituțională, susțin foștii judecători ai Curții Constituționale Augustin Zegrean și Petre Lăzăroiu. Parlamentarele pot fi în schimb comasate cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Decizia aparține Coaliției și trebuie luată până în luna mai, a spus, pentru Gândul, purtătorul de cuvânt al PNL.

Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, a precizat că o decizie asupra comasării alegerilor din 2024 trebuie luată ”foarte curând”. Mai exact până în luna mai, deoarece modificările legislative privind organizarea trebuie luate ”cu un an înainte”, a adăugat fostul președinte al Curții Constituționale a României (CCR), Augustin Zegrean.

Cu toate că termenul este extrem de aproape, experții PNL menționați de premierul Nicolae Ciucă nu au avansat încă soluții constituționale legat de comasarea alegerilor.

ACTUALITATE ANCHETĂ la Penitenciarul Giurgiu | Un deținut de 47 de ani a fost găsit spânzurat în celulă. „Posibilă crimă mascată în suicid”

13:41

ACTUALITATE O mamă percepe TAXĂ familiei pentru pregătirea meselor de Crăciun: „Va fi scump”

13:26

”Deocamdată, nu este avansat public niciun scenariu sau soluție, dar probabil că în curând vom avea propuneri concrete din partea acestor oameni politici, specialiști în drept electoral, specialiști în drept constituțional”, a detaliat Ionuț Stroe rolul echipei de specialiști liberali.

Purtătorul de cuvânt al PNL a confirmat că sunt luate în calcul mai multe ipoteze de lucru, fiind încă puse în discuție atât comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, cât și o dată comună pentru alegerile parlamentare și primul tur al alegerilor prezidențiale.

Ipoteza comasării alegerilor locale cu cele parlamentare din 2024

Fostul președinte al CCR Augustin Zegrean susține însă că este neconstituțională organizarea alegerilor locale împreună cu cele parlamentare.

Întrebat dacă s-ar putea ajunge totuși la un vot pentru comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, Augustin Zegrean a accentuat importanța decidentului politic în acest caz:

”Constituțional și cinstit vorbind, nu, dar ei, având majoritate, pot să facă ce vor”.

Vorbind strict din punct de vedere constituțional, Augustin Zegrean a explicat de ce nu pot avea loc alegeri locale și parlamentare la aceeași dată, făcând referire la obligativitatea mandatului de patru ani, atât a parlamentarilor, cât și a aleșilor locali.

Nu au cum, numai dacă Parlamentul se dizolvă. Dacă este dizolvat Parlamentul, atunci sigur că pot să facă (alegeri parlamentare – n.r.) în septembrie, când sunt celelalte (alegerile locale – n.r.), dar să prelungească mandatul primarilor, nu pot, pentru că au lege, au Codul Administrativ făcut de ei, de cei care acum sunt la putere. Nu-i interesează? Scrie acolo că mandatul este de patru ani”, a detaliat fostul președinte al CCR.

Același argument a fost adus și de fostul judecător al CCR Petre Lăzăroiu, care a detaliat pentru Gândul de ce legislația nu prevede nici mutarea termenului alegerilor parlamentare și nici prelungirea mandatelor aleșilor locali, decât în cazuri absolut excepționale.

La prima citire, nu este posibil. La prima citire, nu, pentru că mandatele sunt prevăzute de Constituție și durata unui mandat este de patru ani. Ele se pot prelungi doar în situații de forță majoră, de stare de urgență, de necesitate și așa mai departe, vine un război, prelungim. Ca să le facem mai devreme, ar însemna să scădem din cei patru ani la parlamentare câteva luni”, a explicat fostul judecător constituțional.

Atât August Zegrean, cât și Petre Lăzăroiu au amintit de încercările similare de comasare a alegerilor locale cu cele parlamentare din anul 2012, când procedura a fost declarată neconstituțională. Ambii au fost, în 2012, judecători ai Curții Constituționale și printre cei care au decis neconstituționalitatea legii care prevedea comasarea celor două tipuri de scrutin.

Ipoteza amânării alegerilor locale din 2024

Nici ipoteza amânării alegerilor locale, propusă de președintele Klaus Iohannis, nu a fost confirmată de Petre Lăzăroiu.

Da, amânăm localele, dar ele se pot prelungi doar în situații deosebite. Și mandatele localelor sunt tot de patru ani. Și localele, chiar dacă nu au dată specifică expres în Constituție, mandatul este tot similar cu cel al parlamentarelor”, a spus Petre Lăzăroiu.

Fostul judecător al Curții Constituționale a lăsat însă de înțeles că decizia poate fi influențată de factorul politic.

Acum, sigur că da, decizia politică este cea care contează. Important este ca ele să aducă ceva în plus, să nu afecteze, asta este ideea care conduce Curtea când face o analiză. Adică ele să nu aducă mai mult rău decât bine”, a mai spus Petre Lăzăroiu.

Deși cei doi foști judecători au menționat neconstituționalitatea comasării alegerilor locale cu cele generale, liberalul Ionuț Stroe susține că ”nu de puține ori, Curtea a dat decizii contrare celor inițiale”.

Contează foarte mult contextul în care s-au luat aceste decizii. Și, în mod evident, de data asta, mandatul aleșilor locali se termină în apropierea celui din zona parlamentarilor. Dar n-aș vrea să intru pe fondul problemei, pentru că lucrul acesta îl vor explica mult mai limpede constituționaliștii. Și, la fel, n-aș vrea să insistăm pe un anume scenariu, pentru că există și alt scenariu, al organizării cu primul tur al alegerilor prezidențiale odată cu parlamentarele”, a spus purtătorul de cuvânt al PNL.

Comasarea alegerilor parlamentare cu primul tur al prezidențialelor din 2024

Fostul judecător constituțional Augustin Zegrean susține că organizarea în același timp a alegerilor parlamentare cu primul tur al prezidențialelor este o ipoteză constituțională.

Constituțional vorbind, cele două pot fi comasate, cele de parlamentar și cele de președinte pot fi făcute împreună” a spus fostul președinte al CCR.

Nici Petre Lăzăroiu nu vede probleme legate de constituționalitatea acestei ipoteze.

Aici n-ar fi probleme, după părerea mea, primul tur să coincidă cu alegerile prezidențiale. Nici n-ar strica, nici n-ar scădea, nici n-ar adăuga. Nu ar micșora mandatul președintelui cu nimic. Tot de decizia politică ține”, a adăugat fostul judecător al CCR.

Comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale în 2024

Petre Lăzăroiu susține și că organizarea alegerilor europarlamentare, care vor avea loc obligatoriu în luna mai 2024,  la aceeași dată cu cele locale ar fi o variantă constituțională.

Fostul judecător constituțional a criticat dur însă ipoteza comasării alegerilor locale cu cele parlamentarele și cu primul tur al prezidențialelor.

Atunci, chiar nu ar mai înțelege nimeni ce votează. Am mai avut încălecări din astea, dar au fost câte cinci rânduri de buletine de vot și oamenii nu mai știau ce votează. Nu trebuie să creezi confuzie în rândul electoratului”, a afirmat fostul judecător al CCR.

Decizia comasării alegerilor poate fi luată cel târziu până în luna mai

Liberalul Ionuț Stroe a menționat că trebuie comunicată în Coaliție ”foarte curând” o decizie referitoare la comasarea alegerilor.

Suntem condiționați de modificările legislative, care trebuie adoptate cu un an înaintea procesului electoral, asta însemnând luna mai, de aici și această solicitare a noastră în a ne lămuri și a decide în legătură cu această posibilitate acum.

Mai târziu, s-ar putea să fie tardiv, indiferent de voința politică. Dacă sunt de făcut modificări legislative pentru organizarea alegerilor 2024, acum este momentul oportun, până în luna mai avem această fereastră de oportunitate”, a spus purtătorul de cuvânt al PNL, pentru Gândul.

De ce a decis CCR în 2012 că nu pot fi comasate alegerile locale cu cele parlamentare

În decembrie 2011, prin asumarea răspunderii Guvernului, în mandatul premierului Emil Boc, a fost adoptată Legea privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012.

Legea prevedea, printre altele că:

• în anul 2012, alegerile locale vor avea loc la aceeași dată cu alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat;
• aleşii locali în funcţie își vor exercita mandatul până la data validării noilor aleşi.

Tot în decembrie 2011, 88 de deputaţi PSD şi 58 de la PNL au sesizat CCR cu neconstituţionalitatea legii privind organizarea şi desfăşurarea în 2012 a alegerilor locale la aceeași data cu cele parlamentare.

Contestatarii au arătat atunci în sesizarea trimisă CCR că, în principal, legea încalcă dispoziţiile constituţionale pentru că a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului.

În ianuarie 2012, judecătorii CCR au decis că legea care prevedea comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare este neconstituțională.

Judecătorii constituționali arătau atunci, în ce privește prelungirea mandatului aleşilor locali, că Legea administraţiei publice locale prevede:

• „mandatul primarului, consilierului local, respectiv al preşedintelui consiliului judeţean şi al consilierului judeţean este de 4 ani”;
• „consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă”;
• „mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales; mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav”;
• „consiliul judeţean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă”.

Textele legale citate preiau regula instituită de articolul 63 din Constituţie în privinţa mandatelor Camerelor Parlamentului, potrivit căreia „Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora”, regulă ce are la bază principiul periodicităţii alegerilor, respectiv faptul că mandatul unei adunări reprezentative nu trebuie să depăşească o anumită perioadă de timp stabilită de Constituţie sau de lege.

”O guvernare democratică cere ca poporul, prin corpul electoral, să decidă la intervale regulate de timp, astfel încât reprezentanţii să reflecte voinţa acestuia, poporul fiind informat asupra schimbărilor politice, economice şi sociale ce au avut loc într-o anumită perioadă.

Periodicitatea alegerilor constituie unul dintre principiile patrimoniului electoral european, enunţate încă din primul articol al Liniilor directoare adoptate de către Comisia de la Veneţia în cadrul celei de-a 51-a sesiuni plenare («Cele cinci principii fundamentale care stau la baza patrimoniului electoral european sunt sufragiul universal, egal, liber exprimat, secret şi direct. Mai mult decât atât, alegerile trebuie organizate în mod periodic»).

Dată fiind importanţa acestui principiu, excepţiile – cu consecinţa prelungirii mandatelor aleşilor dincolo de termenele prevăzute de lege – sunt strict şi limitativ prevăzute de Constituţie şi de lege şi privesc situaţii extreme, cu caracter cu totul deosebit, cum ar fi starea de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav, situaţii care nu subzistă în cauză”, argumenta CCR decizia din ianuarie 2012.

Organizarea şi desfăşurarea concomitentă a mai multor scrutine nu ar fi reprezentat o premieră, pentru că, până în anul 2004, alegerile parlamentare şi cele prezidențiale au avut loc la aceeaşi dată sau în acelaşi timp au fost organizate referendum şi alegeri.

Curtea Constituțională a respins însă acest argument, pe motiv că acele situații erau diferite de cazul alegerilor din 2012. Astfel, argumentau judecătorii CCR, diferențe erau sub aspectul complexităţii operaţiunilor pe care votarea le-a presupus în acele cazuri de vot de până în 2004, iar organizarea concomitentă a alegerilor și referendumurilor nu a modificat cu nimic mandate în curs.

Ca atare, judecătorii CCR au argumentat că: prelungirea mandatelor primarilor până la momentul în care parlamentarii își încheiau mandatele este neconstituțională.

Mai mult, CCR a concluzionat că cele 6 buletine de vot – pentru primar, consiliul local, consiliul județean, președintele consiliului județean, deputați și senatori – poate determina dificultăți în exercitarea dreptului de vot, care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea acestui drept.

Prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi a celor pentru autorităţile administraţiei publice locale, cetăţenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă – exprimarea opţiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune creşterea exponenţială a timpului necesar votării pentru fiecare cetăţean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele 3 urne.

Complexitatea operaţiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voinţa lor, nu vor reuşi să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor.

Acestea sunt şi raţiunile practice care fundamentează o altă regulă prevăzută de Codul bunelor practici în materie electorală, şi anume aceea ca procedura de votare să rămână cât mai simplă, pentru a lăsa deplină libertate alegătorilor de a-şi exprima voinţa şi a asigura astfel efectivitatea dreptului la vot şi la alegeri libere”, potrivit deciziei CCR din 2012.

Nici reducerea cheltuielilor cu alegerile nu reprezintă un argument pentru comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, în opinia judecătorilor CCR care au luat decizia din 2012.

Importanţa şi necesitatea măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare într-un context de criză economică – incontestabile de altfel – nu se pot constitui însă în argumente care să susţină, în orice condiţii, restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau ale unor libertăţi sau care să susţină măsuri de natură a afecta principii fundamentale ale statului de drept”, arătau judecătorii CCR.

Mai mult, în opinia CCR, organizarea alegerilor locale la aceeași dată cu cele parlamentare încalcă dreptul de a fi ales, prevăzut de art. 37 din Constituție.

Aceasta întrucât există situaţii în care un candidat care nu a câştigat un mandat de ales local (primar sau preşedinte de consiliu judeţean) să îşi exprime dorinţa de a participa la alegerile naţionale pentru un mandat de parlamentar (deputat sau senator), lucru perfect posibil, dar numai în cazul unor alegeri care se desfăşoară la date diferite”, potrivit deciziei din 2012 a Curții Constituționale.

CITEȘTE ȘI:

PNL vrea COMASAREA ALEGERILOR în 2024. Nicolae Ciucă anunță că liberalii analizează „elementele de legalitate”

Nicolae Ciucă: „Există trei posibile scenarii pentru COMASAREA ALEGERILOR din 2024”

Sorin Grindeanu, despre COMASAREA ALEGERILOR: „Am semne de întrebare că ar fi constituțională”

EXCLUSIV VIDEO| Victor Negrescu, despre comasarea alegerilor: ”Încă se evaluează juridic dacă este posibil sau nu. Trebuie să fie de necontestat”

VIDEO | Kelemen Hunor, despre comasarea alegerilor: „România nu îndeplinește condițiile necesare”

Autor

Lia Ruscea

Jurnalist Politic vezi toate articolele