Reprezentanții Consiliului Concurenței „nu pot confirma”, dar „nici infirma” informația care a apărut, pe surse, în presa centrală, cu privire la declanșarea mai multor verificări la sediile din București ale celor 10 bănci care participă la calculul ROBOR, a declarat pentru GÂNDUL un consilier din cadrul instituției. Investigația ar viza o posibilă înțelegere între aceste bănci pentru fixarea la un nivel cât mai ridicat a ratei dobânzii, spun sursele citate.
UPDATE: Consiliul Concurenţei investighează dacă băncile s-au înţeles între ele pentru a stabili indicele ROBOR, însă nimeni nu trebuie considerat vinovat până nu se dovedeşte acest lucru, a afirmat, marţi, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
“În mod normal nu se află de operaţiunile noastre decât ulterior desfăşurării controalelor. În general companiile nu sunt interesate să povestească dacă sunt controlate, iar noi menţinem discreţia. Dar, într-adevăr, trebuie să confirm că există un control în desfăşurare la principalele bănci din ţară. Dar este doar un control, nimeni nu e vinovat până nu dovedim că e vinovat. Vom vedea cum vor decurge lucrurile. Este un control care a început în această dimineaţă”, a precizat Bogdan Chiriţoiu, în emisiunea “Banii, azi” de la TVR Info.
El a subliniat că nu nivelul unui preţ este problema din punctul de vedere al autorităţii de concurenţă, ci dacă acest preţ a fost format prin practici anticoncurenţiale.
“Dacă preţul, mare, mic, cum este el, rezultă din forţele pieţei, din punct de vedere concurenţial este ok. Nu înseamnă că este bine din punctul de vedere al consumatorului, poate fi greu de suportat, dar nu înseamnă că este anticoncurenţial. Noi verificăm dacă sunt acţiuni concurenţiale, dacă sunt înţelegeri între actorii de pe piaţă”, a spus preşedintele Concurenţei.
Știrea inițială:
„Informația nu a ieșit de la noi. Noi, oficial, nu am confirmat nimic. Nu știu cine a dat informația (n.r. care a apărut în presa centrală referitor la investigarea celor 10 bănci) dar nu este de la noi. Ca urmare, nu pot să vă confirm”, a declarat pentru GÂNDUL Mihaela Gegea, consilier al președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, precizând însă că, în același timp, nici nu poate infirma această informație.
Întrebată dacă au existat sesizări cu privire la o posibilă înțelegere între bănci pentru fixarea la un nivel cât mai ridicat a ratei dobânzii, Mihaela Gegea a spus că, de-a lungul timpului, au fost „câteva” astfel de sesizări, „dar nu prea multe”.
ROBOR este rata dobânzii la care băncile care contribuie la calcularea acestui indice sunt dispuse să ofere împrumuturi sub formă de depozite în lei celorlalte bănci contributoare.
Potrivit datelor Asociației Piețelor Financiare (ACI), cele 10 bănci care îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, OTP Bank România, Raiffeisen Bank și Unicredit Bank.
GÂNDUL a contactat reprezentanții mai multor bănci dintre cele 10 instituții financiar-bancare care participă la cotarea ROBOR, însă doar purtătorul de cuvânt al BRD, Traian Traicu a răspuns solicitării până la momentul publicării acestui articol. Întrebat ce documente au solicitat reprezentanții Consiliului Concurenței, acesta a declarat că „nu comentează”.
„Puteți întreba la Consiliul Concurenței care e instituția care efectuează acest control. În rest nu avem ce informații să dăm. Noi nu comentăm nimic legat de acest eveniment”, a declarat pentru GÂNDUL reprezentantul BRD.
Potrivit informațiilor care au apărut inițial în presa de business, Consiliul Concurenţei a început o anchetă legată de evoluţia dobânzilor la lei, iar marţi dimineaţă a descins în birourile celor 10 bănci care cotează ROBOR-ul. Surse oficiale au confirmat pentru ZF această informaţie.
ROBOR se calculează ca media aritmetică (după eliminarea extremelor) a dobânzilor cotate de băncile care participă la procesul de calcul al ROBOR în intervalul 10:45-11:00, la care aceste bănci „sunt dispuse“ săplaseze depozite celorlalţi participanţi.
„Rata ROBOR pentru fiecare scadenţă este calculată de agentul de calcul ca medie aritmetică a ultimelor rate cotate de fiecare participant la Fixing pentru depozitele plasate într-un interval de 30 minute înainte de fixing după eliminarea extremelor. Rata cotată de către un participant pentru Fixing reprezintă rata la care sunt oferite depozite în RON unui alt participant timp de 15 minute de la publicarea ratelor ROBID şi ROBOR de către agentul de calcul. Ratele ROBID şi ROBOR stabilite la fixing sunt publicate de agentul de calcul în aceeaşi zi în termen de 5 minute de la fixing“, potrivit noilor reguli ale BNR operaţionale începând cu data de 11 noiembrie 2019.
Indicele ROBOR din piaţa interbancară evoluează în general aproape de dobânda de politică monetară, însă în ultimele luni acesta s-a decuplat, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spunând în vară că băncile au ”sărit calul“ şi au dus ROBOR-ul mult peste rata-cheie.
BNR a afişat marţi un Robor la 3 luni de 8,19%, în uşoară scădere faţă de nivelul de luni, de 8,20%, în timp ce ROBOR la 6 luni este la 8,31%.
În acelaşi timp, rata de politică monetară este de 6,25%.
„Este important de subliniat faptul că, în situaţia în care cotaţia ROBOR ar depăşi cu mai mult de 25% nivelul ratei dobânzii pentru facilitatea de credit (lombard) acordată băncilor de către banca centrală, BNR are dreptul de a suspenda temporar calculul ROBOR, şi de a publica dobânzile ROBOR astfel: ROBOR pentru toate scadenţele va fi egal cu nivelul ratei
dobânzii pentru facilitatea de credit (lombard)”, se arată într-un material publicat de Asociația Piețelor Financiare (ACI)
Evoluția ROBOR-ului afectează din ce în ce mai mulți români cu credite bancare. Potrivit informațiilor publicate recent de Asociația Română a Băncilor, din ce în ce mai mulți creditori optează pentru calculul ratelor bancare în raport cu IRCC, pentru a nu mai fi afectate de creșterea ROBOR.
„ Aproximativ 26.177 de debitori persoane fizice au optat pentru schimbarea indicelui ROBOR cu IRCC din contractele de credit în primele opt luni ale anului, în cadrul băncilor la care au contractat inițial împrumutul. Trecerea de la indicele ROBOR la IRCC în contractele în lei vechi se poate realiza cu acordul ambelor părți, atât consumatorul, cât și banca, iar dacă se produce, aceasta este ireversibilă. Dobânzile calculate în funcție de IRCC sunt variabile, astfel că un consumator se poate aștepta la majorarea ratei determinată de creșterea IRCC.
Alți 1.421 de debitori persoane fizice au solicitat schimbarea indicelui ROBOR cu dobânda fixă în contract în perioada primelor opt luni ale anului 2022, tot la instituția de credit la care dețineau inițial împrumutul. În primele opt luni ale anului curent, un număr de 54.024 de clienți persoane fizice au optat pentru refinanțarea creditului la altă bancă.
În contextul creșterii inflației peste așteptări și a dobânzilor, clienții care înregistrează dificultăți financiare temporare la plata împrumutului au opțiunea să se adreseze băncii creditoare pentru măsuri de restructurare pentru a evita ca împrumutul să devină neperformant”, se arată în documentul citat.