Psihologul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, a analizat pentru Gândul elementele definitorii din cazul „azilelor groazei”, un subiect care a deschis „Cutia Pandorei” în ceea ce privește felul în care sunt îngrijite, tratate și respectate persoanele vârstnice, dar și cele cu dizabilități, aflate în centre sociale, multe dintre ele instituții private, subvenționate însă de la bugetul de stat. Daniel David susține că centrele sociale sunt bine gândite ca tip de instituție, dar conținutul și implementarea lor au fost total greșite.
Una dintre problemele identificate de specialistul în psihologie în cazul azilelor este aceea că, după ce au fost gândite ca instituții, nu au existat suficiente mecanisme serioase de control, autonome, independente, pentru a putea vedea dacă, girate de un conținut bun, ele ar putea funcționa.
În opinia lui Daniel David, lucrurile nu merg într-o direcție tocmai bună, considerând că „bătălia” ca aceste centre sociale să fie luate din zona socială și să aibă altcineva control pe ele este o mare greșeală.
Specialistul susține că toți acei oameni din azile care au fost victimele abuzurilor și a traumelor ar fi trebuit să fie evaluați psihologic și să primească imediat consiliere de specialitate și psihoterapie.
Nu s-a întâmplat lucrul ăsta, iar mie asta îmi arată că nu se înțelege problema”, a afirmat psihologul Daniel David.
„Noi avem un profil psiho-cultural colectivist și, în structura colectivistă, bătrânii noștri trebuie să fie îngrijiți acasă, de către copii și rude. Asta era practica și astea erau de cele mai multe ori așteptările la nivel social. Evident că societatea s-a schimbat, s-a modernizat, copiii sunt tot mai prinși în muncă.
Din fericire, oamenii trăiesc mai mult, dar asta vine și cu boli, și cu reducerea autonomiei la vârste înaintate. Și atunci, am început să asimilăm instituții care, de obicei, funcționau bine în stațiul Vestic, instituția care se ocupă de bătrâni, în ghilime, a azilelor. Doar că, la noi, această instituție este o formă care, uite, este fără fond.
Deși am construit-o, nu prinde conținut sau a prins un conținut prost, ca să spun așa. Aici este elementul fundamental, după ce am construit instituțiile, nu am construit suficiente mecanisme serioase de control, autonome, independente, ca să vedem dacă această instituție va funcționa cu un conținut bun. Și am descoperit că, nu numai că nu funcționa, dar funcționa cu un conținut prost”, a spus psihologul.
Daniel David susține că persoanele vârstnice sau cu deficiențe scoși din acele centre după ancheta DIICOT și dezvăluirile cutremurătoare despre abuzurile și umilințele la care erau supuși ar fi avut nevoie urgent să primească, după traume, consiliere psihologică.
„Tot ca psiholog văd că încă suntem obișnuiți să tratăm oamenii – și în situația asta bătrânii – printr-un model bio-medical, uitând că omul este o ființă bio-psiho-socială, în componenta socială intrând și componenta culturală. Acum a fost bătălia dacă aceste azile ar trebui să țină de zona socială sau de zona de sănătate.
Este evident că țin de zona socială, doar că trebuie bine organizate. Vedeți, după ce s-au întâmplat aceste lucruri, toți s-au uitat la politicieni, la decidenți, ce să facem cu ei, cum să-i pedepsim pe cei care au greșit. I-am dus pe bătrâni în zona medicală pentru a le face niște verificări și analize. Nu știu câți dintre noi ne-am gândit că oamenii aceia ar fi avut nevoie rapid de consiliere psihologică, ei au trecut prin traume.
Chiar dacă sunt afectați psihologic și unii au diverse forme de demență, diverse tulburări fizice severe, pe lângă bătrânețe, au trecut prin traume, în condițiile în care au fost tratați. Știți cumva să li se fi oferit servicii de psihologie? Eu nu știu”, a mai spus psihologul.
Daniel David este de părere că, în actualul context, centrele de asistență și îngrijire a persoanelor vârstnice sau cu deficiențe trebuie pătrate, însă trebuie făcute mecanisme de control independente de organismele statului.
Cum erau cândva, ONG-uri, experți internaționali, împreună cu experți naționali, să facă verificările. Să nu uităm că oamenii aceia nu sunt niște corpuri pe care să le abordăm bio-medical, ci abordarea lor trebuie să fie bio-psiho-socială. Ei au nevoie și de contribuția de psihologie. Nu de dragul profesiei spun lucrul acesta, ci de dragul acelor oameni.
Gândiți-vă prin ce traume au trecut. Cum să nu fie trimiși, până acum, la o evaluare psihologică? Continuăm același tratament greșit pe care l-am făcut și până acum, doar că nu mai facem abuzuri fizice, dar le ignorăm însă nevoile psihologice, după ce au trecut printr-o situație de traumă. Este aceeași neînțelegere a nevoilor adevărate ale acestor oameni”, a mai spus psihologul Daniel David.
Situația din cele trei centre din Ilfov pentru persoane vârstnice sau cu dizabilități, denumite, după perchezițiile DIICOT, „azilele groazei și ale terorii”, a deschis Cutia Pandorei în ce privește felul în care sunt tratați cei care au nevoie de îngrijire specială și ajung în centre private care funcționează cu bani publici.
Umilințe, bătăi crunte, muncă forțată și înfometare, sunt situațiile reale din ”azilele groazei” descrise în referatul procurorilor DIICOT, prin care au trecut cele peste 100 de persoane aflate în centrele din Voluntari și Afumați.
Deși cu mult timp înainte ca Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism să înceapă ancheta și să descindă în ”azilele groazei” au existat o serie de reclamații către instituțiilor responsabile, paradoxal, după fiecare control, lucrurile, bifate ca fiind aparent în regulă, continuau să funcționeze.
Numărul centrelor pentru vârstnici, persoane cu dizabilităţi sau copii închise în urma controalelor autorităţilor a ajuns la 30, sâmbătă, în cazul altor 36 de astfel de unităţi fiind suspendată activitatea. Valoarea amenzilor date până în prezent depăşeşte 1,2 milioane de lei.
Premierul Marcel Ciolacu a fost cel care a dispus controale în toate centrele sociale, după dezvăluirile despre „azilele groazei.”
Gabriela Firea și Marius Budăi și-au dat demisia de la conducerea Ministerului Familiei, respectiv a Ministerului Muncii, după informațiile apărute în acest dosar.
Din raportările transmise de către agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială rezultă că, în perioada 10-15 iulie, la nivel naţional, au fost făcute controale la 2.658 de servicii sociale.
Din cei 24 de suspecți duși la instanță cu propunere de arestare preventivă, patru au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, restul primind arest la domiciliu sau fiind puși sub control judiciar:
CITEȘTE ȘI: