EXCLUSIV | Radu Burnete, Confederația Concordia: ”Nu poți să oprești economia la cheie și după să-i dai drumul. De aceea vedem acum ce se întâmplă în aeroporturi, în industria ospitalității”

Radu Burnete, director executiv al Confederației Patronale Concordia, spune că o consecință a pandemiei este și criza de personal din mai multe industrii, care au fost nevoite să renunțe la angajați în perioada restricțiilor, iar acum acei oameni sunt foarte greu de înlocuit și efectele se văd în lanțurile de aprovizionare, în aeroporturi, în industria ospitalității. Majorarea salariilor pentru a atrage angajați duce și la creșteri de prețuri, care accelerează inflația. 

Măsurile fiscale anunțate de Guvern pentru a reduce din deficitul bugetar descurajează investițiile și vin tocmai într-un moment în care existau șanse ca România să deschidă calea pentru relocarea din Asia sau din Ucraina a unor lanțuri de producție, susține directorul confederației patronale care reunește aproape 2.000 de firme din 14 industrii.

O altă problemă, spune Radu Burnete, este că politicienii nu și-au respectat promisiunea de a veni cu măsuri fiscale care să se aplice nu în acest an, ci din 2023.

„Nu am văzut nicio cifră care să arate cât ne costă toate măsurile de sprijin”

Radu Burnete spune că pandemia și războiul din Ucraina sunt cauze importante pentru ceea ce vedem și trăim astăzi, dar susține că pentru a reduce din deficitul bugetar ar trebui să se intervină puternic în zona de evaziune fiscală, de economie subterană și de colectare de TVA..

„Pentru măsurile de sprijin anunțate în ultimele luni, nu am văzut până acum nicio cifră care să arate cât ne costă. Avem bani pentru ele, nu avem.

Apoi, să ne uităm la evaziune. Este foarte multă evaziune în România, fie că vorbim despre salarii plătite la negru, fie că vorbim de câteva miliarde de euro pe care România nu le colectează din TVA. Dacă refacem un pic cota unică și oprim evaziunea fiscală, ar trebui să mai aducem câteva procente din PIB la buget”, susține directorul executiv al Confederației Concordia.

„Începe o competiție între salarii și prețuri care accelerează inflația”

Radu Burnete susține că situația actuală din economie este și o consecință a măsurilor din pandemie, pentru că oprirea temporară a unor activități a dus la disponibilizări, iar acum acei oameni nu sunt simplu de înlocuit și astfel apar situațiile de criză de personal, cum sunt cele din aeroporturi și din HoReCa.

„Astăzi și mâine, nu putem vorbi despre o criză economică, chiar dacă vedem inflație. Avem, într-adevăr, o problemă cu designul pieței și cum am reglementat-o. Adică, piața poate să fie liberă și reglementată în același timp. Pandemia este, cu siguranță, o cauză importantă pentru ce vedem acum. Trebuie să fim conștienți că efectele ei sunt destul de semnificative la nivel economic.

Nu poți să oprești economia la cheie și după să-i dai drumul. Oamenii sunt disponibilizați, îți schimbă job-urile, unele firme falimentează, altele se reprofilează. De aici, am și avut toate aceste dificultăți în lanțurile de aprovizionare și de asta și vedem ce se întâmplă acuma în aeroporturi și în industria ospitalității. Pur și simplu, niște oameni au dispărut din aceste industrii. Nu sunt atât de simplu de înlocuit. Începe o competiție între salarii și prețuri care accelerează într-un fel inflația.

Cred că va dura ceva până se vor rezolva aceste probleme. Și, într-adevăr, războiul nu face decât să încurce și mai tare toate aceste ecuații”, spune directorul executiv al Confederației Patronale Concordia.

„Avem șanse mari să atragem investitori, de aceea nu este prea bine ce s-a făcut cu sistemul fiscal”

Invazia Rusiei în Ucraina a accentuat problema energiei și a dus la o criză globală. În contextul economic și geopolitic actual, România ar avea șansa să atragă investitori, însă măsurile fiscale propuse, unele cu aplicare din august, nu sunt ce ar fi trebuit să fie, susține Radu Burnete.

„Aici, nu avem prea multe să ne reproșăm și nici nu va rezolva România criza asta, oricât de mult ne-am dori. Tot ce putem să facem este să luăm niște decizii deștepte, astfel încât consecințele pe plan local să nu fie mai rele decât ar trebui. Cam asta este misiunea Guvernului, a Băncii Naționale și chiar și a companiilor.

Acum, avem o șansă foarte mare să atragem investitori străini care fie se relochează din Asia sau din Ucraina, fie regândesc toate lanțurile astea de producție. Și din acest motiv nu este prea bine ce am făcut în ultima lună cu sistemul fiscal. Probabil că perioada următoare va fi destul de dificilă pe termen scurt, depinde foarte mult și ce se întâmplă cu războiul din Ucraina. Dar, dacă Ucraina reușește să câștige acest război și NATO se extinde, România are șanse să treacă printr-o perioadă de prosperitate.

În măsura în care Ucraina reușește să oprească Rusia și să termine acest război, cred că Europa de Est va fi un loc destul de atractiv pentru investiții și business. Deși pe termen scurt am așa o strângere de inimă, fiindcă nu va fi ușor, pe termen mediu și lung, eu cred că dacă Europa și România își joacă bine cărțile, avem motive să fim optimiști”, susține Radu Burnete.

„Acciza la alcool crește cu 20% din 1 august, nu din 1 ianuarie, cum ne-am fi așteptat”

Radu Burnete spune că mediul de afaceri nu a fost consultat înainte de stabilirea măsurilor fiscale și că unele dintre ele se vor aplica peste foarte puțin timp, înainte ca cei care sunt afectați să poată propune corecții.

„Principala problemă pe care o văd acum, cu aceste modificări fiscale, este că, pentru a nu știu câta oară, avem foarte puțin timp să discutăm cu adevărat despre ele, deși, într-un fel, am tot discutat, că am tot văzut zvonuri în spațiul public, am reacționat la zvonuri. Dar luni sau marți am văzut un document publicat oficial de Ministerul de Finanțe și acum pare că avem foarte puține zile în care noi să citim documentul și să spunem aici e bine, aici nu este bine, aici ar mai trebui un reglaj. Avem o înțelegere diferită noi și guvernanții în ceea ce înseamnă consultare.

Și al doilea lucru, o promisiune pe care ați auzit-o și dumneavoastră în spațiul public, este că nu vom face nicio modificare de taxe în 2022 și că vor fi acele șase luni de zile pe care Codul fiscal le prevede ca parte de ajustare înainte de a intra în vigoare orice modificare, dar iată că nu este așa. Vedem că acciza la alcool crește cu 20% din 1 august, nu din 1 ianuarie cum ne-am fi așteptat, mai sunt niște modificări la industria ospitalității, legate de impozitul specific. La fel, el intră în vigoare din 1 august, nu din 1 ianuarie.

Adică, nici măcar nu vreau să mă refer la substanța propunerilor că-s bune sau că-s rele. Pur și simplu, ne-am dori să nu mai vedem astfel de ajustări de fapte, nici în sus, nici în jos. Realitatea este că atunci când ai o criză sau un șoc, așa cum a fost pandemia în 2020 și cum este războiul acum, nu este o idee bună să le dai companiilor și mai multă incertitudine. Cu cât statul poate să reducă incertitudinea asta cu atât este mai bine.

În acest context, modificările fiscale nu sunt foarte bine venite de niciun fel. Nu cerem neapărat să scadă cineva taxele. Cumva, un mesaj este: lăsați-ne așa cum suntem, măcar să facem un pic de ordine în ce ni se întâmplă, după care vedem ce facem”, explică Radu Burnete. 

Accizele la țigări și alcool se majorează din 1 august 

Proiectul de modificare a Codului fiscal prevede creșterea nivelului accizei totale pentru țigarete, începând cu 1 august 2022, de la 563,97 lei/1.000 țigarete la 594,97 lei/1.000 țigarete, precum și adoptarea unui nou calendar de creștere graduală a nivelului accizei totale pentru țigarete ținând cont de necesitatea respectării legislației unionale în domeniul produselor din tutun, securizarea veniturilor bugetare și asigurarea predictibilității fiscale necesară sectorului.

Printre măsurile fiscale propuse de Guvern este și schimbarea modului de calcul a valorii impozabile pentru clădirile nerezidențiale. Impozitele vor fi stabilite pe baza valorilor cuprinse în ” Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România”, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, și a cotelor de impozitare respective.

Tot de la 1 august ar urma să se aplice și schimbările de impozitare pentru microîntreprinderi. Modificările sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor promovate prin proiectul de ordonanță sunt:

• reducerea plafonului veniturilor obținute în anul precedent, de la 1 000 000 euro la 500 000 euro;
• instituirea condiției ca microîntreprinderea să aibă cel puțin un salariat, situație în care este necesară eliminarea cotei de impozitare de 3%;
• instituirea unei condiții de deținere de titluri de participare de către același acționar/asociat la cel mult trei microîntreprinderi, în cazul acționarilor asociaților care dețin mai mult de 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot; limitarea la 20% a veniturilor obținute din consultanță și management;
• excluderea din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor a persoanelor juridice care desfășoară activităţi: în domeniul bancar, în domeniul asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, inclusiv activităţi de intermediere în aceste domenii, în domeniul jocurilor de noroc, precum și a persoanelor juridice române care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale;
• eliminarea posibilității de opțiune pentru aplicarea impozitului pe profit în situația în care erau îndeplinite condițiile legate de valoarea capitalului social și a numărului de salariați;
• menținerea cotei de impozitare de 1%;
• efectuarea unor corelări tehnice pentru integrarea noilor condiții de încadrare în regulile fiscale în vigoare.