EXCLUSIV | Răsturnare de situație în dosarul de corupție al fostului director din CNAIR Florea Dascălu. De ce vrea să fie judecat de altă instanță

Cazul de corupție al lui Florea Dascălu, cel mai longeviv director din Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), instrumentat de procurorii DNA Timișoara, care l-au trimis în judecată pentru luare de mită și trafic de influență, poate căpăta o turnură neașteptată, întrucât avocații acestuia au solicitat strămutarea dosarului la o altă instanță decât cea a Curții de Apel Timișoara.

Motivul îl reprezintă – conform documentelor obținute de Gândul – existența unei „suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei”.

Două termene, la ICCJ și Tribunalul Arad, în aceeași zi

La începutul lunii martie, Tribunalul Arad a dispus „începerea judecății faţă de inculpatul Florea Dascălu, pentru infracțiunea de trafic de influență, în formă continuată (7 acte materiale, unul dintre ele fiind cu aplic. art. 308 Cod penal), luare de mită şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite (5 acte materiale)”.

În 27 martie, Tribunalul Arad a dispus înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar pentru Florea Dascălu, pe o perioadă de 60 de zile, până în 25 mai 2023, inclusiv.

La data de 25 aprilie, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) are loc judecarea cererii de strămutare a acestui dosar. În aceeași zi este și termen la Tribunalul Arad pentru judecarea pe fond a dosarului, întrucât instanța arădeană nu a admis preschimbarea de termen, deși se știa de termenul dat de ICCJ pentru judecarea cererii de strămutare.

Mandate de interceptare și înregistrări ambientale, înlăturate din dosar

Acest dosar poate căpăta o turnură spectaculoasă pentru că, în 22 februarie, judecătorul de cameră preliminară a admis excepția formulată de inculpatul Florea Dascălu privind nelegalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, cu referire la mandatele de supraveghere tehnică din 1 septembrie 2022, emise de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Timiș. Mai precis, judecătorul de cameră preliminară a constatat:

• nulitatea absolută a încheierii penale nr. 174/ST/A din Camera de consiliu din 01.09.2022 și a încheierii penale nr. 208/ST/A din Camera de Consiliu din 29.09.2022 a judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul Timiș;
• a exclus cele două mandate de supraveghere tehnică din 01.09.2022 și procesul verbal din 15.09.2022 de redare a înregistrărilor ambientale audio și convorbirilor din 05.09.2022 și 09.09.2022 dintre Marius Iosif Cosma (denunțător în cauză) și inculpatul Florea Dascălu și procesele verbale din 22.10.2022 de redare a înregistrărilor ambientale audio, audio-video și a convorbirilor dintre denunțător și fostul șef din CNAIR.

Tot atunci, judecătorul a dispus îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de probă și a constatat neregularitatea rechizitoriului din 14 noiembrie 2022, emis în dosarul nr. 57/P/2022 al DNA-Serviciul Teritorial Timișoara.

Important, totuși, în derularea acestui proces este și faptul că judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriu a respins solicitarea de constatare a nelegalității ordonanței procurorului din data de 05.05.2022, prin care i-a fost atribuită denunțătorului Marius Iosif Cosma calitatea de colaborator cu identitate reală și a ordonanțelor procurorului din 04.07.2022 și 02.09.2022 de prelungire a autorizării în calitate de colaborator a lui Cosma, precum și cererea de constatare a nelegalității declarațiilor formulate în calitate de martor a denunțătorului.

Cu alte cuvinte, Marius Iosif Cosma rămâne în dosar și martor denunțător, dar și colaborator cu identitate reală, deci are o dublă calitate, ceea ce pune sub semnul întrebării modul în care procurorii DNA Timișoara au gestionat ancheta folosindu-se de acest om de afaceri ca provocator la infracțiunea de luare de mită.

Tribunalul Arad a respins, totodată, solicitarea de constatare a neregularității rechizitoriului  prin nedescrierea în mod corespunzător a actelor materiale ale infracțiunilor pentru care Florea Dascălu a fost trimis în judecată și nelegalitatea probelor obținute de colaboratorul cu identitate reală Marius Iosif Cosma – fotografii sau înregistrări audio și video în mediu ambiental, precum și constatarea nelegalității administrării probatoriului obținut în urma folosirii colaboratorului cu identitate reală, nelegalitatea celorlalte probe și a efectuării celorlalte acte de urmărire penală.

„Relațiile cordiale” între judecători și procurorul de caz, unul dintre motivele cererii de strămutare

La această oră, soarta dosarului se joacă la ICCJ, unde urmează să se judece cererea de strămutare. În cererea de strămutare aflată în posesia Gândul există mai multe argumente pentru care se cere ca acest dosar să fie trimis spre judecare unei alte instanțe.

Printre aspectele semnalate ICCJ se numără și “existența unor aparente relații cordiale între magistrații judecători și procurori de pe raza Curții de Apel Timișoara, de natură a îndreptăți temerea că judecătorii care soluționează cauza care-l privește pe inculpatul Dascălu Florea ar putea să nu fie imparțiali“.

Astfel, în cerere se detaliază faptul că procurorul de caz Flavius Cristea – care a emis rechizitoriul prin care fostul directorul de la CNAIR a fost trimis în judecată și care, ulterior, a ajuns șef al Serviciului Teritorial Timișoara – a jucat fotbal în aceeași echipă cu judecători de la Curtea de Apel la “Cupa Magistraților”, competiție care s-a desfășurat la Sibiu, în perioada 15-16 septembrie 2022 și se află în relații apropiate cu aceștia.

Un alt argument prin care se semnalează posibila lipsă de obiectivitate și imparțialitate a judecătorilor din cadrul Secției penale a Curții de Apel Timișoara este legat de pronunțarea unei soluții în cameră preliminară “pornind de la invocarea unei nulități absolute – lipsa procurorului DNA de la ședința Tribunalului Timiș în cadrul căreia judecătorul de drepturi și libertăți a dispus emiterea mandatelor de supraveghere nr. 545/A și nr. 546/A/01.09.2022, deși erau încălcate dispozițiile art. 140 Cod procedură penală, respectiv constatarea făcută de apărare privind emiterea mandatelor de supraveghere tehnică fără ca judecătorul de drepturi și libertăți să fi dispus citarea părților – de natură a favoriza organul de urmărire penală, în speță procurorul DNA care a derulat ancheta penală“.

În aceeași cerere de strămutare, inculpatul, prin avocații săi, face trimitere și la “subiectivismul și aprecierile ironice ale magistraților Curții de Apel Timișoara”, care în motivarea unor soluții de cameră preliminară, “au utilizat argumente /raționamente care induc ideea unei atitudini potențial ostile și dezinteres față de situația medicală a inculpatului”. Mai precis, instanța ar fi considerat că problemele medicale grave de sănătate ale inculpatului nu l-au împiedicat pe acesta să participe la o vânătoare.

La aceste considerente, în sală, inculpatul Florea Dascălu a spus instanței că este pasionat de vânătoare și “că vânatul se urmărea cu mașina”, nu presupunea vreun efort fizic deosebit. Episodul vânătorii organizate la Chișineu-Criș apare în dosar ca moment în care denunțătorul Marius Iosif Cosma i-a dat lui Dascălu un plic cu bani (așa-zisa ultimă tranșă a mitei menționată în rechizitoriu).

La această oră, după înlăturarea din dosar a unor mijloace de probă, mai stă în picioare doar partea de flagrant, în care afaceristul denunțător i-a dat lui Dascălu, în 22 octombrie 2022, suma de 10.000 de lei și foloase necuvenite în cuantum de 5.000 de lei. Celelalte două tranșe anterioare menționate de procurori, din lunile mai și iulie 2022, nu mai sunt susținute de probe, care au fost înlăturate din dosar.

Cine este denunțătorul cu calitate de colaborator cu identitate reală

Marius Iosif Cosma, denunțătorul fostului director al Direcției de Întreținere Drumuri Naționale și Autostrăzi, Florea Dascălu, este patron și administrator al unei firmei și, de curând, a achiziționat 50% dintr-un site de presă din Arad.

Societatea sa este una dintre firmele abonate la contractele de deszăpezire de pe autostrada Nădlac – Arad – Timișoara – Lugoj, ultimul având termenul de finalizare în 2024.

Când Marius Iosif Cosma a devenit denunțător în dosarul lui Dascălu, el însuși avea mari probleme cu legea.

Site-ul Ziua de Vest scria, la data la care Florin Dascălu a fost reținut de DNA, că afaceristul Marius Cosma “l-a turnat la DNA pe Florea Dascălu pentru a obține o reducere a pedepsei într-un dosar de înșelăciune și fals sub semnătură privată instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ineu. Acesta este acuzat că ar fi păgubit o firmă din Bihor, după ce ar fi completat cu date nereale un bilet la ordin primit de la aceasta, pe care l-a depus la bancă. În condițiile în care firma din Bihor nu avea suma respectivă în cont, banca a raportat-o în Centrala Incidentelor de Plăți, ceea ce a dus la blocarea conturile acesteia. Un raport de expertiză contabilă extrajudiciară depus de partea vătămată la dosarul instrumentat de procurori arată că prejudiciul suferit se ridică la peste 740.000 de lei”. Acest dosar se află, spre judecare, din 2021, pe rolul Judecătoriei Ineu.