EXCLUSIV | Registrul agresorilor sexuali, un instrument care nu pedepsește, ci previne. „Dacă a salvat o singură viață, a meritat”

Oana Bîzgan, deputata independentă în legislatura 2016-2020, este inițiatoarea proiectului privind realizarea Registrului agresorilor sexuali din România, unde sunt înscrise, conform celor mai recente statistici realizate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), aproape 65.000 de persoane. Registrul naţional automatizat cu privire la cei  care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau a unor minori, a fost operaţionalizat la 1 iulie 2021. 

Registrul agresorilor sexuali este cu atât mai necesar cu cât România se situează în topul listei cu cel mai mare număr de victime ale infracțiunilor sexuale din Europa, iar 80% dintre aceste victime sunt femei și copii.

Oana Bîzgan spune, într-un interviu pentru Gândul, că registrul în sine nu este un instrument pentru a pedepsi, ci pentru a preveni, într-o țară în care 70% dintre cei care au agresat sexual pe cineva au recidivat, continuând să-și agreseze victimele, oriunde s-ar fi mutat.

EXCLUSIV Crin Antonescu a fost la negocieri la Guvern. CONDIȚIA impusă pentru a candida la alegerile prezidențiale

13:52

DECES DOLIU în cultura românească! Academicianul Sorin Dumitrescu s-a stins din viață: „A trăit asemenea unui vulcan puternic și viu”

13:47

Existența acestui instrument înseamnă că avem șanse să reducem repetitivitatea acestor acte de violență„, a adăugat Oana Bîzgan.

„Undeva în România, într-o localitate oarecare, un profesor de sport a violat trei copii”

Fostul deputat susține că demersul, început undeva în 2018, nu a fost unul deloc simplu. A fost nevoie o lege scrisă de la zero, de o documentare temeinică și riguroasă, aplicată pe realitățile juridice românești.

Recunoaște că astăzi, privind la utilitatea acestui instrument folosit de Poliția Română, este mândră de decizia luată acum câțiva ani, dar și recunoscătoare pentru susținerea colegilor din Parlament și pentru colaborarea cu polițiștii.

Totul a început undeva prin 2018, după ce Oana Bîzgan a fost revoltată de un caz cu un agresor sexual, care s-a mutat dintr-o parte în alta a țării și a făcut victime peste tot pe unde s-a oprit. A fost, de fapt, și momentul în care i-a venit ideea să facă acest registru, care nu exista la aceea vreme în România.

„A fost condamnat, și-a ispășit pedeapsa, iar după 4 ani s-a angajat din nou ca profesor de sport, în celălalt capăt al României. A violat alți șapte copii. Eram deja în Parlamentul României de un an de zile când am auzit de acest caz.

Eram nu doar revoltată, ci șocată. Inițial am crezut că este vorba despre neimplementarea legislației. Aveam să aflu, după ceva timp, că astfel de „înscrisuri” din cazier se șterg foarte rapid. Și că nu aveam, ca țară, un instrument prin care să monitorizăm astfel de cazuri. După un an de zile în Parlament, nu știam toate legile.

Dar eu eram convinsă că, la o recidivă de 70%, România a înțeles gravitatea problemei și are măcar un Registru al infractorilor sexuali. Răspunsul a fost unul simplu și tranșant: suntem orbi în fața unor astfel de cazuri. Orbi și complici”, povestește Oana Bîzgan momentul care a determinat-o să ia decizia de a implenta și în țara noastră un astfel de registru.

„Am stat o vară întreagă cu o doamnă polițiștă extraordinară, să adaptăm legea”

„Am luat tot ceea ce considerat că se potrivește sistemului legislativ român  din toate direcțiile, am scris legea, după care am început s-o discut cu colegii din Parlament, dar mai ales cu reprezentanții Poliției. Am vrut să fac un instrument util, ușor de utilizat. Cea mai bună soluție a fost să-l facem după modelul  IT al cazierului, pentru ca să-l putem integra.

Ne-am dorit să fie un instrument folositor, din prima zi de implementare. Am stat cred că o vară întreagă, cu o doamnă polițiștă extraordinară, să adaptăm legea și să o facem cât mai ușor de implementat, să fie realmente utilă. De asta sunt convinsă că, dacă vrem  să facem cu adevărat ceva util, va trebui să colaborăm între noi și să învățăm să avem încredere unul în celălalt”, a adăugat fostul deputat.

Oana Bîzgan susține că este foarte important, atunci când vorbim de agresori sexuali, să avem informații în timp real, pentru a putea  să acționăm mult mai eficient.

Gândul că măcar o viață sau o traumă poate fi evitată mă umple de curaj și de speranță. A fost o lege complet nouă, scrisă de la zero, nu a fost o modificare pe ceva. A fost greu. Și dacă a salvat o singură viață, pentru mine acest instrument a meritat tot efortul. Echipa mea știe cât ne-am luptat ca să avansăm acest proiect”, a mai spus fostul deputat.

Oana Bîzgan crede că un stat care nu este capabil să-și gestioneze violența și să își educe întreaga societate în direcția unei empatii și a unei umanități, nu va fi capabil niciodată să avanseze, indiferent cât de bogat va fi din punct de vedere economic.

”Avem cu toții potențial, dar în condiții de violență și nesiguranță nimeni nu se poate dezvolta cu adevărat. Iar când cetățeanul nu se dezvoltă, statul nu se dezvoltă”, a mai spus fosta deputată.

„A fost legea de căpătâi, nu doar pentru a aplica pedepse în urma actului de violență sexuală, dar mai ales pentru prevenție”

Oana Bîzgan a vorbit despre cele trei lucruri majore pe care această lege și acest registru le-au adus pentru prima dată în societatea românească.

„În primul rând, este vorba despre faptul că este primul și cea mai impotantă ustensilă de prevenție. Registrul, în sine, nu este un instrument pentru a pedepsi, ci pentru a preveni. Nimeni nu poate să nege acest lucru, mai exact că 70% din cei care au agresat sexual pe cineva vor continua să agreseze.

Acum, că noi avem acest instrument, înseamnă că avem șanse să reducem repetitivitatea acestor crime, pentru că sunt crime, din punctul meu de vedere. Al doilea câștig este faptul că putem să prevenim aceste lucruri, pentru că, în momentul în care cineva dorește să se angajeze în zone în care lucrează cu persoane fragile sau persoane care pot fi ușor victime ale acestor agresori, ei trebuie să prezinte un extras din acest registru.

Și trei, este un instrument extrem de important pentru eficientizarea muncii polițiștilor. În acest moment, registrul este la nivel național, este automatizat, este disponibil pentru toți polițiștii care lucreză în zonele acestea. În plus, este un instrument extraordinar de colaborare – atât în interiorul României, dar și la nivel internațional – pentru că acest registru prevede inclusiv colaborarea cu polițiști din alte țări, în momentul în care agresorii sexuali se mută dintr-o țară în alta”, a explicat inițiatoarea Registrului agresorilor sexuali din România.

„Oricine poate fi victima violenței de orice fel și fiecare dintre noi avem un rol de jucat”

Putem preveni extrem de multe lucruri. Acest registru este un pas extrem de important și de a începe să înțelegem că oricine poate fi victima violenței de orice fel, că fiecare dintre noi avem un rol de jucat și că acest fenomen nu va putea fi combătut decât dacă colaborăm între noi, poliția, oamenii, instituțiile și politicienii. 

Sunt semne pozitive, pentru că am văzut că se continuă în direcția aceasta. Există noi proiecte de lege, există chiar legi deja aprobate. Este pozitiv faptul că un act sexual  cu un minor sub 16 ani a devenit viol în toate situațiile, ceea ce este o normalitate”, a mai spus Oana Bîzgan.

În fiecare zi, în România, un copil este violat sau agresat sexual

Fundaţia World Vision România, alături de Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie – Vedem Just şi ECPAT Norvegia, a lansat în 2022 proiectul „JUSTinACT”, care îşi propunea să contribuie la prevenirea şi combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor.

Cifrele publicate atunci conturau realitățile înspăimântătoare cu privire la violențele de natură sexuală din România.

Conform datelor oficiale furnizate de instituţiile juridice pentru anii 2019-2021, a crescut îngrijorător numărul agresiunile sexuale asupra minorilor: peste 2.000 de minori au fost victime ale infracţiunilor privind viaţa intimă.

• O dată la trei zile, un copil devine victimă a traficului de persoane, iar un altul este ținta pornografiei infantile, potrivit datelor publicate de World Vision România.
• În plus, specialiştii atrag atenția că, în realitate, numărul cazurilor este mult mai mare, pentru că multe orori, mai ales petrecute în familie, nu sunt raportate la poliție.
• În tot acest timp, 85% dintre plângerile de violenţă sexuală împotriva copiilor sunt clasate, din lipsă de probe. Sunt datele de la care a plecat un proiect de prevenire a abuzurilor sexuale asupra minorilor.
• În fiecare an, în România se anchetează în jur de 9.000 de cazuri de abuz împotriva copiilor, însă dintre acestea, mai puțin de 15% ajung în instanță.

Deputații au adoptat proiectul prin care orice act sexual cu un minor sub 16 ani este incriminat ca viol

Propunerea legislativă stabileşte că vârsta consimţământului sexual este ridicată de la 14 la 16 ani, iar infracţiunea de viol asupra unui minor va fi incriminată distinct, la fel şi cea de agresiune sexuală săvârşită asupra unui minor.

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, una dintre iniţiatoarele proiectului, a afirmat că orice zi fără această lege „a constituit o portiţă de scăpare pentru agresorii sexuali”, iar „de acum, se va asigura un mediu mai sigur pentru copii și infractorii condamnaţi pentru viol nu vor mai beneficia de amânarea sau suspendarea pedepsei”.

„Orice act sexual cu un minor sub 16 ani este incriminat ca viol”

Proiectul de lege adoptat are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii 286/2009 şi a Legii 135/2010.

Potrivit expunerii de motive, scopul iniţiativei este de a ridica vârsta consimţământului sexual şi de a incrimna distinct infracţiunea de viol săvârşită asupra unui minor, precum şi cea de agresiune sexuală săvârşită asupra unui minor şi infracţiunea constând în determinarea sau înlesnirea întreţinerii de acte sexuale sau de natură sexuală între minori, cu forme agravante şi pedepse proporţionale.

Am depus în iunie 2022 acest proiect, împreună cu alte colege parlamentar. Un an mai târziu, această lege devine realitate. Orice zi fără această lege a constituit o portiță de scăpare pentru agresorii sexuali. De acum, se va asigura un mediu mai sigur pentru copii, iar infractorii condamnați de viol nu vor mai beneficia de amânarea sau suspendarea pedepsei”, a transmis Alina Gorghiu.

Ministrul Justiției a mai spus că nimeni nu va mai putea invoca vreodată în nicio sală de judecată că un minor sub 16 ani a fost de acord să întrețină un act sexual cu un adult.

„Parlamentul avea obligația să corecteze hibele legislative care oferă posibilitatea vinovaților să scape fără să fie pedepsiți pe măsura faptei. Până acum, România era între cele 8 state care aveau ca vârstă a consimțământului sexual 14 ani, în timp ce alte 7 state aveau 15 ani, iar 11 state europene, alături de SUA, Canada și Israel, au optat deja pentru vârsta de 16 ani.

344.610 de certificate de integritate comportamentală au fost eliberate

Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor a fost operaţionalizat la 1 iulie 2021, iar până în prezent, au fost eliberate 344.610 de certificate de integritate comportamentală.

Certificatul de integritate comportamentală este documentul eliberat persoanelor fizice, care atestă lipsa înscrierilor în Registru sau, după caz, datele înscrise în Registru cu privire la acestea.

În Registru se ține evidența următoarelor persoane:

• persoanelor fizice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal potrivit prevederilor Legii nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, precum și a celor față de care au fost dispuse măsuri procesual-penale în legătură cu infracțiunile anterior enumerate, de către organele române competente;
• persoanelor de cetățenie română despre care s-au primit comunicări de luare în evidență din partea autorităților centrale din celelalte state membre și a autorităților competente din statele terțe, cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de acest fel;
• persoanelor născute în străinătate, despre care s-au primit comunicări din partea autorităților competente ale altor state, cu privire la săvârșirea unei infracțiuni dintre cele enumerate și cu privire la care sunt date că se deplasează sau că se pot deplasa pe teritoriul României.

Nu se înscriu în Registru persoanele fizice care, la data comiterii faptelor, erau minore, cu excepția cazurilor în care instanța de judecată a dispus aceasta în mod expres, în cadrul unui proces penal.

Persoanele înscrise în Registru au obligația:

• de a anunța, în prealabil, organul de poliție pe raza căruia locuiesc, în cazul intenției efectuării oricăror deplasări din localitatea de domiciliu mai lungi de 15 zile, inclusiv cu privire la localitatea de destinație, scopul deplasării, perioada de deplasare și mijlocul de transport folosit;
• de a se prezenta la organul de poliție pe raza căruia își stabilesc locuința, pentru a comunica despre aceasta și a fi luate în evidență, în termen de cel mult 3 zile.
• Nerespectarea obligațiilor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Ce fac astăzi ”cea mai tânără mamă din România” și fiica ei. Povestea Claudiei și Alexandrei, după 12 ani . „O vede ca pe o soră mai mare”

EXCLUSIV | Românii, îngrijitori-model pentru bătrânii din Italia. „Nu se pune la îndoială o reclamație. Pui viața cuiva în pericol, răspunzi!”

EXCLUSIV| Sute de procese după vaccinarea anti-COVID. O pacientă cere daune de un milion de euro, acuzând că a rămas cu o boală cu tratament pe viață

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele