Dosarul cu șină, emblema birocrației românești, „tras pe dreapta” și în România. Legea care prevede eliminarea dosarului cu șină în instituțiile publice, adoptată la începutul lunii decembrie de Camera Deputaților, a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis. Prin acest act normativ, românii își văd visul cu ochii, fiind eliminată obligativitatea ca să adune în dosarele depuse la diverse instituții copii după documente emise, paradoxal, de aceleași instituţii ale statului. Sabin Sărmaş – preşedintele Comisiei de IT din Camera Deputaţilor și unul dintre inițiatorii proiectului – a explicat pentru GÂNDUL că transformarea digitală nu vine cu o soluție în sine, ci își propune o schimbare de mentalitate și un exercițiu de încredere pentru a facilita schimbul de date între instituțiile publice din România.
Proiectul a fost inițiat de trei deputați PNL, printre care și Sebastian Burduja, ministrul Digitalizării. Legea va intra în vigoare la 180 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial. Rămâne de văzut cât de greu de „ucis” va fi dosarul cu șină în instituțiile publice din România.
Sabin Sărmaş, preşedintele Comisiei de IT din Camera Deputaţilor, amintește și de clasamentul „Digital Economy and Society Index” al UE unde România se află, în ceea ce privește competențele digitale, pe ultimul loc. Mai exact, potrivit cifrelor, doar 28-29% din populația țării noastre are competențe digitale de bază.
Interlocutorul Gândul pledează, în acest context, pentru o investiție serioasă și necesară în zona de competențe digitale pentru funcționarii din administrația publică, recunoscând că întreg procesul de transformare digitală nu este unul deloc simplu și nici nu se va putea face peste noapte.
„Este o etapă din dispariția dosarului cu șină implementarea acestei legi. Este, mai degrabă, o lege care instituie o schimbare de comportament la nivelul administrației publice. Din punct de vedere tehnic, transformarea digitală nu vine cu o soluție în sine, dar schimbă modul în care se livrează, o transformare de mentalitate, de proces în instituțiile publice.
Cum este procesul astăzi? Mergi la ghișeu cu dosarul cu șină în care ai mai multe documente. În esență, fiecare dintre aceste documente conțin informații pe care statul le are deja. Asta este culmea stupizeniei procesului, că noi, cetățenii luăm informații de la o instituție și le ducem la o altă instituție, și ea tot a statului român.
Și atunci sunt două soluții. Soluția pe termen lung, aceea de a facilita schimbul de date între instituțiile publice din România. Adică, dacă mâine vrem să ne reînnoim pașaportul, facem o solicitare și restul datelor circulă printr-o platformă de interoperabilitate, așa cum am propus într-o altă lege a interoperabilității, la care lucrează acum Guvernul României.
Cu această nouă lege se încearcă, dacă nu să dispară dosarul cu șină, măcar să-l subțieze serios. Facem următorul lucru: îi spunem funcționarului public de la ghișeu să nu ne mai ceară copii după documente, pentru că poate vedea originalul pe care îl prezentăm și poate constata că există baza pentru serviciul public solicitat”, explică preşedintele Comisiei de IT din Camera Deputaţilor.
Sabin Sărmaş recunoaște însă că dosarul cu șină nu nu va dispărea de mâine din toate instituțiile publice din România și că acest demers nu va reaforma complet un sistem care are multe alte vulnerabilități și alte lucruri de schimbat.
Acesta mărturisește că vom putea vorbi despre transformare reală în momentul în care toate instituțiile statului se vor interconecta cu platforma de interoperabilitate și când datele vor circula ușor între aceste instituții.
„De ce nu a funcționat până acum lucrul ăsta? Pentru că este o lipsă de încredere între cel care procesează acel dosar și cel care primește dosarul. Adică, funcționarul dintr-o primărie la care ajunge spre rezolvare acea solicitare are nevoie de un set de date pentru a lua o decizie. Ei bine, el nu avea încredere că acel coleg de la ghișeu a verificat, de exemplu, o diplomă de studii, va vrea s-o vadă în copii la dosar. Mă rog, așa scrie la lege…
Toată lumea vorbește despre digitalizare. De fapt, procesul corect denumit este cel de transformare digitală care vine cu o schimbare de proces, nu doar cu digitalizarea birocrației. Și atunci sunt două aspecte: o chestie structurală pe termen lung, care este o reformă și o schimbare de paradigmă. Ne ducem, de la managementul de documente către managementul de date, unde circulă doar datele, un fel de cumpărătură pe online în care datele circulă între sisteme.
Nu are rost să ne îmbătăm cu apă rece, dosarul cu șină nu va dispărea peste tot de mâine. Lipsa asta de încredere va exista, dar este un pas foarte, foarte mare și este o tranziție. Când se va rezolva problema cu adevărat? În momentul în care toate instituțiile din România se vor interconecta cu acea platformă de interoperabilitate și când datele între instituții vor circula.”
Preşedintele Comisiei de IT din Camera Deputaţilor susține că implementarea întregului proces de digitalizare cere timp, fiind o tranziție de la managementul de documente către managementul de date.
Sabin Sărmaş are un mesaj și pentru funcționarii îngrijorați că digitalizarea va veni la pachet și cu pierderea locurilor de muncă pentru mulți dintre ei. Acesta îi liniștește, punctând că este o falsă problemă, deoarece noul mod de lucru – unul mai precis și mai tehnic- nu face decât să-ți lase mintea și creierul libere pentru a reuși ceva mai bun și mai productiv în câmpul muncii.
„Amintim aici și de clasamentul Digital Economy and Society Index al UE unde suntem, din păcate, pe ultimul loc. În ceea ce privește serviciile publice stăm foarte prost, suntem la un scor foarte mic față de penultima țară. Una dintre componentele evaluate acolo sunt chiar aceste competențele digitale care în România la nivelul populației centrale este foarte scăzut. Doar 28-29% din populația României are competențe digitale de bază.
Lucrul ăsta se vede și în instituțiile publice – poate nu atât de mult în ministere, unde există o oarecare competență digitală – dar mai mult în primării și în alte instituții din teritorii, în școli, unde competența digitală este extrem de scăzută. Pentru că nu există cunoștințe în zona asta, instituțiile respective când vor să treacă printr-un proces de digitalizare se lovesc de două bariere: funcționarii respectivi sunt speriați că s-ar putea ca job-ul lor să dispară, ceea ce este o mega falsă problemă.
Dimpotrivă, tu, digitalizându-te, îți las mintea și creierul să facă ceva mai bun și mai productic. Și a doua barieră este că nu știu ce să ceară. Adică, dacă vine o companie și spune putem să vă digitalizăm în felul următor nici măcar nu știu dacă să aibă încredere în respectiva companie sau dacă acele servicii sunt potrivite pentru ei. Lipsa asta de competență este, într-adevăr, o mare barieră. Cred că este momentul să formăm funcționarii publici în zona de competențe digitale pentru că este o investiție în ei”, conchide deputatul.
Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a recunoscut că vestea dispariției dosarului cu șină este una excelentă, acum la început de an și că asta va duce la o colaborare stat-cetățean mult mai accesibilă și mai puțin birocratică.
„Începem anul cu o veste excelentă: legea pe care am inițiat-o alături de colegii mei parlamentari liberali și care interzice dosarele cu șină, copiile după acte și xeroxurile contra-cost în instituțiile publice a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.
După cele 180 de zile prevăzute în lege pentru implementare, relația noastră cu statul va deveni mult mai ușoară. Desigur, așa cum a fost și cu interzicerea ștampilei, respectarea acestei legi depinde foarte mult de fiecare dintre noi, mai ales că unele astfel de obiceiuri au devenit parte din cultura noastră”, a scris ministrul pe Facebook.
Instituţiile publice, organele de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică, nu pot percepe taxe suplimentare pentru acoperirea costurilor articolelor sau obiectelor prevăzute mai sus.
Toate instituţiile publice, organele de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică, au obligaţia să publice o adresă de e-mail pentru primirea în format electronic a copiei după cartea de identitate, pe punctul de contact unic electronic şi pe pagina proprie de internet.
Se interzice instituţiilor publice, organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi persoanelor juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică, să solicite persoanelor fizice sau persoanelor juridice, în vederea soluţionării cererilor pentru furnizarea unui serviciu public, copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de către alte instituţii publice, organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi persoane juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică.
CITIȚI ȘI:
Dispare dosarul cu șină! Deputații au adoptat propunerea legislativă