Un afacerist ucrainean în vârstă de 52 de ani a fost asasinat în fața unui hotel din localitatea bulgărească Varna, iar printre ucigași s-ar fi aflat și un român. Autoritățile din Bulgaria au demarat o anchetă în urma căreia s-a stabilit că mașina folosită de asasini avea numere de înmatriculare românești, acestea fiind descoperite după ce mașina incendiată a fost găsită abandonată la circa doi kilometri de locul unde a avut loc atentatul.
Afaceristul ucrainean se afla pe treptele hotelului atunci când o mașină Volkswagen Phaeton a oprit și din ea s-a deschis focul. Potrivit informațiilor din anchetă, ucraineanul nu avea statut de refugiat în Bulgaria, dar în hotelul în fața căruia a fost ucis locuiesc refugiați ucraineni.
Asasinii – doi basarabeni și un român – au demarat în trombă, s-au îndreptat către localitatea Vinița și au abandonat mașina. Afaceristul ucrainean a fost dus spre spital, pentru a primi îngrijiri medicale, însă a decedat în ambulanță, în urma rănilor suferite.
Gândul a intrat în posesia unor informații de ultimă oră din ancheta întreprinsă de polițiștii din Bulgaria și le prezintă în exclusivitate.
Surprinzător este faptul că polițiștii bulgari nu au contactat autoritățile române în acest caz. Surse judiciare au spus, în exclusivitate pentru Gândul, că mașina cu plăcuțe de înmatriculare românești nu a fost furată din România.
”Asasinii – unul dintre ei fiind român, reținuți acum de bulgari – au abandonat și incendiat mașina. După ce polițiștii bulgari au descoperit-o, au apărut și numerele de înmatriculare de România, respectiv județul Constanța.
Mașina nu a fost furată din România. Dar bulgarii nu au contactat autoritățile din România, au rezolvat speța «în regie proprie» și au identificat autorii. Doi sunt cetățeni basarabeni, iar unul este român”, au declarat surse judiciare, în exclusivitate pentru Gândul.
Legăturile strânse dintre interlopii români și cei din spațiul ex-sovietic au ”tradiție” îndelungată. În anii ’90, după căderea comunismului și destrămarea URSS, România se poziționa în plină degringoladă economică și legislativă. Pe acest fond, corupția era la cote greu de imaginat în zilele noastre, iar lumea interlopă se dezvolta și ea, în paralel cu mediul de afaceri. Vremurile de atunci au fost ideale pentru clanurile proaspăt ieșite din comunism, care au început să câștige teren, pas cu pas, după ce s-au impus prin acte de violență. Bătăile, taxele de protecție și recuperările erau, atunci, evenimente aproape cotidiene.
Mulți ruși, moldoveni, ucraineni sau ceceni, încă de atunci, locuiau în România. Locul era prielnic, cum se spune, nu erau ”deranjați” de nimeni, corupție era un fenomen de necontestat, care ajuta activităților ilegale.
Pe de altă parte, chiar și fauna infracțională din România acelei perioade era tolerantă cu acești ”musafiri”, mai ales că infractorii din România nu numai că îi respectau pe nou-veniți, dar îi și idolatrizau. Spre deosebire de infractorii autohtoni, care nu aveau ”școala” unor astfel de infracțiuni cu mână armată, rușii, basarabenii sau cecenii aveau asupra lor arme, inclusiv mitraliere, situându-se, practic, pe un palier infracțional superior la acea vreme. Erau dispuși să comită orice fel de fapte cu violență, inclusiv crime și lăsau de înțeles că singura lor formă de conștiință este teama de a nu fi prinși.
Un personaj emblematic din Republica Moldova – asasin profesionist – a fost Iuri Radulov. Acesta a ajuns în România, cheltuindu-și banii, ostentativ, mai ales după ce s-a împrietenit foarte bine cu unul dintre infractorii extrem de periculoși din acea vreme, aflat în plină expansiune, Alexandru Ilie, zis Sandu Geamănu.
La momentul respectiv, Iuri Radulov avea 10 infracțiuni de omor la comandă și alte 11 tentative de omor, fiindcă unele omoruri pe care ar fi trebuit să le săvârșească la comandă nu s-au realizat.
Iuri Radulov și Sandu Geamănu au fost atât de buni prieteni, încât moldoveanul a acceptat să-i fie naș acestuia la prima sa căsătorie, cu tânăra Izabela. Numai că mariajul s-a sfârșit tragic. Femeia s-a sinucis, iar basarabeanul ar fi aflat că aceasta a recurs la gestul extrem după ce Sandu Geamănu ar fi bătut-o, în mod bestial, cu o curea.
Atunci, nașul de cununie a decis să pună punct relației cu finul său și, tot atunci, a părăsit definitiv România. După plecarea basarabeanului, în lumea interlopă s-a vorbit despre faptul că acesta ar fi luat în calcul să-l omoare pe Sandu Geamănu, dar totul a rămas la nivel de presupunere.
Cu toate că nu s-a demonstrat faptul că Iuri Radulov ar fi comis vreo crimă pe teritoriul României, acesta a fost ținut sub observație de autorități, în condițiile în care existau informații legate de modul său de viață. Astfel, în posesia polițiștilor români a ajuns o singură fotografie a lui Iuri Radulov, realizată într-unul dintre extrem de rarele momente din viața lui când și-a permis o astfel de ”lejeritate”.
Fotografia a fost realizată acum aproape 30 de ani, în timpul unei excursii la munte. Îmbrăcat în trening, asasinul profesionist Radulov zâmbea liniștit, în timp ce Sandu Geamănu nu renunțase nici în vârful muntelui la sacou și pantalonii din stofă, culoarea oului de rață. Așa cum considera interlopul român că trebuie să fie îmbrăcat un mafiot adevărat.
După ce a părăsit România, Iuri Radulov a devenit o adevărată ”vedetă” în presa de peste Prut. Poreclit și Babior, Iuri Radulov a făcut obiectul mai multor articole apărute în ziarele anilor 2000, în care se vorbea că acesta încasa, pentru un asasinat, între 10.000 și 100.000 de dolari.
Prima crimă la comandă care a fost dovedită de autoritățile moldovene ar fi fost comisă în 1998. Acesta fusese angajat să-l execute pe șeful securității din autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană, Iuri Vislouh.
După moartea lui Vislouh, basarabeanul și complicii săi au continuat să ucidă pe bandă rulantă. Nu toate asasinatele comise de ei au fost, însă, omoruri comandate. Printre victime s-au numărat și membri ai unor grupări rivale, care, conform presei din Republica Moldova, au fost eliminați unul după altul. Iuri Radulov a fost prins la începutul anilor 2000, în Bulgaria, unde deținea un club de noapte, și predat autorităților de la Chișinău.
În același timp, a existat o legătură infracțională foarte puternică între infractorii români și cei din Bulgaria. Existau adevărate ”relații diplomatice” la acest nivel, iar ”schimburile de experiență” nu lipseau.
După apariția monedei euro, când relațiile erau foarte strânse, românii au cumpărat de la bulgari – primii care au falsificat bancnotele euro – bancnote false.
Banii falși se vindeau la jumătate de preț, o bancnotă de 200 de euro fiind cumpărată de infractorii români cu 100 de euro.
După ce au cumpărat euro falși de la bulgari, infractorii români au achiziționat din Bulgaria primele dispozitive pentru clonarea cardurilor de credit. Nu a trecut prea multă vreme până când bulgarii au trecut la acțiune și au început să cloneze carduri și în România.
CITEȘTE ȘI: