După 13 ani de așteptare la poarta Schengen, România are la final de 2023 premisele pentru o aderare pe cale aeriană, având însă de îndeplinit trei condiții impuse de Austria, țara care s-a opus, de altfel, în decembrie 2022 aderării țării noastre și a Bulgariei. Deși în ultimul consiliu JAI din acest an, mai exact din 4-5 decembrie, nu s-a discutat despre vreo nouă extindere a Spațiului Schengen și nici nu s-a votat nimic în acest sens, iată că, Austria a anunțat oficial primirea țării noastre în Air Schengen.
Europarlamentarul PSD Victor Negrescu și Radu Magdin, analist de politică externă, au explicat pentru Gândul cât de aproape este România de ridicarea granițelor aeriene.
Dacă europarlamentarul susține că România a îndeplinit deja cele trei solicitări impuse de Austria, analistul îndeamnă la moderație, văzând o posibilă victorie a țării noastre ca fiind una de etapă în „ecuația” Schengen.
Reamintim că ministrul austriac de interne Gerhard Karner a anunțat luni, în premieră, că Viena este dispusă să relaxeze veto-ul austriac la Schengen în cazul României și Bulgariei, astfel încât cele două țări să intre mai întâi cu aeroporturile.
În schimbul unei relaxări a „Air Schengen”, adică a intrării libere prin intermediul transportului aerian, Karner solicită o protecție mai strictă a frontierelor externe și terestre, precum și readmisia solicitanților de azil care vin în Austria prin România și Bulgaria.
Reamintim că, după 13 ani de așteptare, România nu a primit, la finalul anului trecut, undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși autoritățile române, dar și oficiali străini susțin că România a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse.
Austria a fost singura care s-a impus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației.
Europarlamentarul Victor Negrescu speră ca în cadrul Forumului din Slovenia – care are loc în aceste zile – să existe un dialog concludent și constructiv împreună cu partenerii europeni și cu statele care ne sprijină, în așa fel încât să fie trasată o cale de urmat și pașii pentru rezolvarea completă a „ecuației” Schengen.
Acesta susține că cele trei cerințe impuse de Austria țării noastre sunt deja îndeplinite de România. În plus, europarlamentarul – care se ocupă de bugetul european – susține că în ultimii trei ani au crescut alocările financiare destinate securizării frontierelor externe, în mod special frontiera între Bulgaria și Turcia.
„Este, într-adevăr o veste bună, pentru că de 13 ani tot așteptăm să se facă pași înainte în ceea ce înseamnă aderarea României la spațiul Schengen. Acum există premisele pentru o aderare pe cale aeriană, evident sunt câteva condiții de îndeplinit anterior. Prima condiție este ca Parlamentul Olandez să ridice veto-ul aplicat Bulgariei, iar cea de-a doua se referă la identificarea unei soluții cu partenerii austrieci, în raport cu, evident, dreptul României de a fi primită în spațiul Schengen și acele elemente vehiculate, transmise de oficialii din Austria.
Așteptăm ca în cadrul forumului să existe un dialog bilateral, împreună cu partenerii europeni și statele care ne sprijină, în așa fel încât să vedem care este soluția pentru a merge înainte. Strict referitor la cele trei cerințe, eu, personal, cred că acestea sunt deja îndeplinite de România. Prima cerință se referă la protejarea frontierelor și România, cel puțin în ultimii ani, a intensificat acțiunile pentru securizarea frontierelor.
A doua cerință se referă la securizarea frontierei dintre Bulgaria și Turcia, dar și securizarea frontierei dintre România și Ungaria – care a fost securizată, aceasta făcând parte și dintr-un proiect-pilot finanțat de Comisia Europeană – lăudată, de altfel, de partenerii europeni.
În ceea ce privește frontiera între Bulgaria și Turcia, susținem evident toate demersurile pentru securizarea respectivei frontiere. Mai mult decât atât, România a căutat să sprijine respectivele eforturi, iar noi în Parlamentul European – și eu, pentru că mă ocup de bugetul european – am crescut în ultimii trei ani alocările financiare destinate securizării frontierelor externe, în mod special respectiva frontieră.”
Va merge România la pachet cu Bulgaria, indiferent de condiții și de oportunități? – Victor Negrescu a mărturisit că România, dar și ceilalți actori implicați în speța Schengen, încearcă să găsească soluții pentru ca țara noastră să intre împreună cu Bulgaria în „Air Schengen.”
Recunoaște însă că obiectivul României rămâne să intre în spațiul Schengen acum, pe cale aeriană, iar pentru asta mărturisește că trebuie să ne apărăm în mod special interesele și să luăm în calcul toate oportunitățile care ni se oferă.
„Cea de-a treia cerință, cea referitoare la refugiați sau migranți, trebuie să vă spun că în ultimele săptămâni s-a aprobat la nivel european un nou acord privind modul în care gestionăm situațiile urgente în această privință. România și Bulgaria, alături de celelalte state membre au votat și au aprobat respectivul mecanism, nu este ceva inedit sau nu, deci este o cerință inedită.
Mai mult decât atât, tradițional în ultimii ani, România a susținut mecanisme de colaborare comune în această privință, pentru că am traversat și noi situația cu refugiații din Ucraina. În momentul de față, România este cuplată cu Bulgaria și acest lucru a reprezentat – aș putea spune – o problemă și anul trecut, dar și astăzi, dacă ne uităm la veto-ul Olandei și la reticențele Austriei. În momentul de față, încercăm să găsit soluții pentru a intra împreună.
În același timp, în funcție de cum evoluează discuțiile și în raport cu reglementările partenerilor europeni, vom vedea dacă există și o altă soluție alternativă, pentru că obiectivul României rămâne să intre în spațiul Schengen, acum pe cale aeriană și pentru asta trebuie să apărăm în mod special interesele României. Interesul României ar fi ca și Bulgaria să intre în Schengen, dar la finalul zilei dacă există și alte opțiuni le vom evolua la momentul la care ele vor fi puse pe masă.”
La rândul său, analistul Radu Magdin susține că este bine să ne păstrăm moderația cu privire la așteptările pentru aderarea la apațiul Schengen.
Interlocutorul Gândul recunoaște că Austria și-a flexibilizat poziția, iar România a spart gheața, dar punctează că pentru țara noastră este o victorie de etapă, pe care este important să o concretizăm real, dincolo de scenarii.
„Aș spune că trebuie să fim moderați în ceea ce privește așteptările noastre și bucuriile noastre, pentru că, până la urmă, vorbim despre o victorie de etapă. Cum bine a spus premierul, vorbim de o spargere a gheții, însă asta nu înseamnă că sare peștele din apa înghețată.
În mod cert, austriecii au clipit și această flexibilizare a poziției Austriei este un lucru bun, are legătură și cu presiunea crescândă de pe partea românească, inclusiv a clasei politice, tuturor celor care s-au manifestat vocal în plan internațional pentru România și este bine ca victorie de etapă, dacă reușim să materializăm și să concretizăm acest lucru.
Sigur că suntem la pachet cu Bulgaria și asta înseamnă ca avem nevoie și de niște dezvoltări între Olanda și Bulgaria, dar cu siguranță în patru putem gândi lucrurile mai bine. Legat de așteptările concrete la acest forum nu aș dori să anticipez, pentru simplul motiv că nu-mi dau seama exact din perspectiva părții române ca și comunicare publicică – nu am văzut încă felul în care ei intenționează să-și calibreze, în pecial ministrul Justiției, felul în care vrea să calibreze pașii următor. Nu aș vrea să ridic prea mult nivelul de așteptare față de acest forum”, a conchis analistul Radu Magdin.
Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne, participă în aceaste zile la Forumul Salzburg din Slovenia, unde România așteaptă clarificări din partea Austriei legate de aderarea la Schengen.
Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, va fi și el prezent acolo, la puțin timp după ce presa de la Viena a relatat în premieră că Austria și-a flexibilizat poziția și pune acum trei condiții pentru acceptarea României și Bulgariei în spațiul european de liberă circulație.
Forumul Salzburg din Slovenia de luni și marți va reprezenta prima ocazie de întâlniri directe între partea română și cea austriacă, după semnalele de flexibilizare a Vienei în privința extinderii Spațiului Schengen.
Acest grup este constituit la inițiativa Austriei și are în componență Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Dintre acestea, doar România și Bulgaria nu sunt parte a Spațiului Schengen.
Pe lângă Austria, Bulgaria și România, printre membrii Forumului de la Salzburg se numără și Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia. Statele din Balcanii de Vest și Republica Moldova sunt, de asemenea, reprezentate.
Premierul Marcel Ciolacu a vorbit, luni dimineață, după ședința PSD, despre anunțul făcut de ministrul de Interne austriac cu privire la aderarea României la Spațiul Schengen. Ciolacu spune că solicitările Austriei „nu mi se par unele exagerate” și că România trebuie să își întărească frontierele, dând exemplul eșecului cazul Cherecheș.
„Nu ne păcălim unii pe alții. Domnul Cherecheș a reușit să treacă frontiera, cu un buletin al unui văr, cu zece ani mai tânăr. Ăsta este adevărul”, spune premierul.
Acesta s-a plâns că sistemele de la frontieră nu sunt integrate și a explicat cum vor decurge negocierile pentru ca România să intre din martie cu aeroporturile în Spațiul Schengen.
„Primul pas, cel mai important, s-a făcut. Austria e mai flexibilă. Nu puteau să anunțe triumfalist că fără nicio condiție o să intre România aerian, urmând ca anul viitor, sub președinția Ungariei, vom continua cu pasul doi, terestru. Este ministrul de Intene la Viena, la negocieri.
Să nu credeți că din cerințele pe care le are Austria, care nu mi se par unele exagerate, pentru că cu toții ne dorim o întărire a frontierei. Nu ne păcălim unii pe alții. Domnul Cherecheș a reușit să treacă frontiera cu un buletin al unui văr, cu zece ani mai tânăr. Ăsta este adevărul. Dacă vrem să ne mințim, și să băgăm totul sub preș, nu vom reuși. Sunt discuții normale și sunt ferm convins că vor fi benefice”, a declarat Ciolacu.
„În Olanda au fost alegeri și urmează o decizie în ceea ce privește Bulgaria. Așteptăm acea decizie să vedem abordarea pe care o are România mai departe. Este corect față de o țară vecină cum este Bulgaria să așteptăm. Nu vreau să îmi dau cu părerea despre Bulgaria. În acest moment așteptăm decizia parlamentului din Olanda.
Și vom face un plan. O să stau de vorbă și cu președintele României pentru că el reprezintă România la Consiliul European. Această flexibilizare nu a apărut din senin. Au fost foarte multe negocieri duse și de ministrul de Interne, de mine personal, de doamna ministru de externe, de președintele României. Am fost cel puțin patru persoane care ne-am implicat în aceste negocieri”, a mai declarat prim-ministrul.
„De acum încolo, vom intra pe terenul discuţiilor tehnice. Acestea vor avea loc în cadrul Forumului de la Salzburg, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne şi la nivel bilateral. Discuţiile vor avea loc la mai multe niveluri – bilateral cu Austria, trilateral cu Bulgaria, cvadrilateral cu Comisia Europeană şi multilateral cu toate ţările UE”, a spus Predoiu.
El şi-a exprimat speranţa că în acest an se va lua o decizie şi se va ajunge la un compromis. Ministrul român de Interne s-a referit şi la paşii următori.
„Primul este votul din Parlamentul olandez, mandatul pe care îl va primi guvernul de acolo în ceea ce priveşte reformele din justiţia bulgară. Aceste discuţii vor fi purtate în paralel, tot cu colegii noştri bulgari”, a punctat Predoiu.
CITIȚI ȘI: