EXCLUSIV | România, cu gaură în buget și cu risc de a pierde bani europeni. „Confiscarea averilor nejustificate ar avea impact bugetar semnificativ”

Președintele Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European, Dragoș Pîslaru, spune, într-un interviu pentru Gândul, că este important pentru România, în contextul în care Comisia Europeană urmărește cu mare atenție îndeplinirea angajamentelor luate prin PNRR, să trateze serios și la timpul lor reformele.

În ceea ce privește zona de investiții, în cazul în care, până pe 30 august, România nu are proiecte care se pot concretiza 100%, ar putea pierde până la 6-7 miliarde de euro, susține Dragoș Pîslaru.

Președintele Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale consideră că Guvernul merge într-o direcție bună cu reducerea sau chiar desființarea facilităților, dar susține că trebuie luate acele măsuri care au un impact bugetar major. Exemplul concret oferit de Dragoș Pîslaru în acest sens îl reprezintă confiscarea averilor care nu pot fi justificate.

EXTERNE Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a căpătat o nouă funcție: co-președinte al Grupului Bilderberg

21:53

ACTUALITATE Spectaculoasele decorațiuni de la Casa MIȚA BICICLISTA au fost deteriorate și chiar doborâte de vântul puternic din Capitală

21:39

„Este important să tratăm serios reformele”

Europarlamentarul spune că este dificil, după ce acționezi pompieristic, să dregi busuiocul pe ultima sută de metri, mai ales când ești contracronometru și presat de cerințele Comisiei Europene.

„Ar trebui, cumva, să nu mai pregătim reformele de la o tranșă la alta. Adică, să ne uităm pe tot ce ne-am angajat să facem în PNRR și să ne apucăm de întreg pachetul, nu pur și simplu ca pompierii, încercând să dregem busuiocul pe ultima sută de metri. Apoi, lucrurile care țin de administrația publică și de modul în care facem reforma administrației publice.

Atenție, zilele acestea am auzit că se dorește desființarea a 200.000 de posturi, ca parte din măsurile de consolidare fiscală, dar nu am auzit un cuvânt referitor la reforma administrației și la lucrurile incluse în PNRR. Este important să tratăm serios reformele„, a afirmat Dragoș Pîslaru.

„Să păstreze pe zona de granturi acele investiții care se pot face până la începutul anului 2026”

Președintele Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale a vorbit și de banii de investiții pe care i-ar putea pierde România dacă nu îndeplinește condițiile la care s-a angajat prin PNRR.

„Al doilea lucru sunt investițiile. Banca Mondială ne-a spus, încă de acum trei luni jumătate, că ar trebui ca Guvernul să înlocuiască din investițiile pe care le are din PNRR și să mute pe împrumuturi toate investițiile problematice. Să păstreze pe zona de granturi acele investiții care se pot face până la începutul anului 2026.

Practic, dacă nu facem modificarea până pe 30 august cu proiecte care 100% să se poată face, riscăm ca, pe lângă banii de reforme, să pierdem bani de investiții. Și acum, riscul, ca sumă, este mai mare pe zona de investiții. Adică, discutăm pe investiții de posibilitatea de a pierde pe undeva până la 6-7 miliarde de euro, pentru că nu vom finaliza proiectele. A doua soluție concretă este să putem reașeza proiectele, într-un  mod care are sens”, a explicat Dragoș Pîslaru.

„Scazi facturile de energie și de gaze pur și simplu renovând locuințele”

Europarlamentarul susține că sunt și alte modalități de a-i ajuta pe oameni, nu doar dându-le vouchere și aruncând cu bani, mai ales în condițiile în care este o problemă în ceea ce privește modul în care România administrează resursele pe care le are la dispoziție.

La fel de importante sunt și acele măsuri care au un impact bugetar, cum ar fi confiscarea averilor care nu se pot justifică, susține Dragoș Pîslaru.

România are cinci milioane de locuințe care au nevoie de reabilitare profundă, deci nu este vorba numai să pui un panou pe ele. Și aici dacă vrei să ajuți românii să se poată ajuta singuri mai departe, asta este modalitatea prin care scazi facturile de energie și de gaze: pur și simplu renovând locuințele, folosind materiale noi, schimbând, evident, coeficientul energetic, și atunci facturile automat o să scadă. Nu mai ai nevoie să dai vouchere și să arunci cu banii în populație, ca să faci deficit.

Legat de deficitul bugetar, lucrurile pe care Guvernul trebuie să le facă sunt de natură structurală. Să nu mai trateze diferențiat banii europeni de banii naționali. Cei din urmă sunt cheltuiți în continuare fără noimă, iar banii europeni nu sunt cheltuiți pentru că nu știm să-i folosim”, a mai spus președintele Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European.

„Guvernul merge într-o direcție bună cu reducerea sau chiar desființarea facilităților”

Europarlamentarul crede că reducerea facilităților este o măsură bună, dar trebuie rezolvate și problema colectării datoriilor la bugetul de stat.

Dragoș Pîslaru crede că o modalitate de a aduce mai mulți bani la bugetul de stat ar fi din averile nedeclarate și, deci neimpozitate. În opinia europarlamentarului, statul ar trebui să aibă legislație care să permită confiscarea averilor nedeclarate.

„Avem o problemă în ceea ce privește modul în care ne administrăm resursele pe care le avem la dispoziție. În ceea ce privește reforma administrației publice, degeaba desființăm niște posturi care nu sunt ocupate, pentru că asta nu o să aibă un impact bugetar. Ce mai ai nevoie să faci este să discuți despre problema colectării și a excepțiilor.

Mi se pare că Guvernul merge într-o direcție bună cu reducerea sau chiar desființarea facilităților. Dar, sunt niște lucruri structurale de care nu se atinge Guvernul, și vă dau un exemplu. O chestiune foarte importantă pe care alte state au făcut-o și pe care am avut-o în dezbatere și în 2016, și anume de a confisca averile care nu se pot justifica, asta ar avea un impact bugetar semnificativ.

Să poți să dai un termen, să zicem, până la 31 decembrie, în care oricine are vreo sumă de bani sau avere acumulată să poată s-o declare și, evident, statul s-o impoziteze. Dacă nu o declară, atunci înseamnă că nu o are, dar dacă statul o găsește ar trebui să poată s-o confiște. Sunt niște elemente de reformă esențiale. Este nevoie de a regândi modul în care ne uităm la fluxurile financiare în economie”, a explicat europarlamentarul.

Pachet de măsuri fiscale pentru a putea acoperi gaura bugetară

Coaliția PSD-PNL negociază un pachet de măsuri fiscale, care ar urma să fie aplicate fie de la 1 august, fie de la 1 septembrie, pentru a acoperi gaura bugetară de câteva zeci de miliarde de lei și pentru ca România să se încadreze în deficitul negociat cu Comisia Europeană, de 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB).

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat că „reducerea deficitului trebuie să înceapă cu tăierea unor cheltuieli ale statului.”

Potrivit unor surse politice, premierul Marcel Ciolacu intenționează să propună în Coaliție desființarea a 200.000 de posturi bugetare neocupate.

Ciolacu: „Nu vor fi introduse impozite noi, se va lucra exact pe ceea ce ne-am asumat”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat însă că rectificarea nu va aduce impozite noi și nici creșteri ale impozitelor și taxelor existente.

Anul acesta, trebuie să ne încadrăm într-un deficit pe 4,4%. Există o execuţie bugetară până la jumătatea anului, raportată de Ministerul de Finanțe şi este normal să avem şi o analiză, pentru că obiectivul României este de a se încadra în acest deficit, astfel încât dobânzile de refinanțare să nu crească”, a spus primul-ministru.

Marcel Ciolacu a subliniat că nerespectarea acordului cu Comisia Europeană în privința deficitului bugetar poate să influențeze eventualele fonduri europene adresate României și să afecteze implementarea reformelor din PNRR.

„Am avut până acum două sau trei întâlniri. Este evident că trebuie luate anumite măsuri, nu numai de reducere, ci şi în ceea ce priveşte veniturile, lucrul acesta se știa încă din luna mai, în urma avertismentului venit de la Comisia Europeană. (…)

Nu se va mări niciun impozit. Nu vor fi introduse impozite noi, se va lucra exact pe ceea ce ne-am asumat în acest moment. Nu eu, Marcel Ciolacu, şi nici PSD nu am contribuit la proiectul PNRR, dar este un lucru asumat de către statul român şi vom încerca să scoatem cât mai mult din excepţii, mai ales că avem un jalon de îndeplinit, asumat în PNRR”, a mai spus premierul Ciolacu.

Aproape 53 de miliarde de lei, cheltuielile cu salariile bugetarilor

Deficitul bugetar a urcat la 2,32% din PIB după primele cinci luni din acest an, mai exact de la 1,72% din PIB la finalul lunii aprilie, în condițiile realizării unor venituri totale de 197,54 miliarde de lei, în creștere cu 10,4%. Au fost înregistrate însă și cheltuieli de 234,45 miliarde de lei, în urcare cu 17,3%, potrivit datelor transmise la finalul lunii iunie de Ministerul Finanțelor.

Cheltuielile de personal au însumat 52,82 miliarde de lei, în creștere cu 9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 14,41 miliarde de lei

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,49 miliarde de lei ca urmare a prefinanţării în primele cinci luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023.

Astfel, după primele cinci luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 57,4% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 82,3 miliarde de lei, în creştere cu 11,1%

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe primele cinci luni ale anului 2023 au fost în sumă de 1,65 miliarde de lei, precum şi de majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.

În ceea ce privește cheltuielile cu subvenţiile, acestea au fost de 8,08 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (2,51 miliarde de lei), care reprezintă 31,04% din totalul subvenţiilor.

Alte cheltuieli au fost de 4,07 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 20,11 miliarde de lei, cu 48,9% mai mari comparativ aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 25,51 miliarde de lei, în creştere cu 55,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 16,45 miliarde de lei.

De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 59,8% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.

CITEȘTE  ȘI:

EXCLUSIV | Europarlamentar: „Guvernul a transmis planul de renunțare care include, printre altele, sectoarele de sănătate și educație”

EXCLUSIV | Statul cheltuie mai mult decât încasează. Unde se duc banii din taxe? Analist: „Ne îndreptăm spre recesiune, ar putea urma măsuri drastice”

Deficit bugetar de 37 de miliarde de lei după primele cinci luni din 2023. Ce spune Ministerul Finanțelor despre „gaura” din buget

Ordonanța ieftinirii produselor alimentare de bază. Analist financiar: „Va fi loc de abuzuri, sunt prevederi neclare”- DECLARAȚII EXCLUSIVE

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele