Radu Magdin, analist de politică externă, a declarat pentru Gândul că anunțul premierului Ciolacu – de a acționa în instanță Austria și de a cere despăgubiri economice, în contextul blocării aderării țării- noastre reprezintă un pas de salutat, o dovadă de leadership a premierului Marcel Ciolacu. La rândul său, analistul Ștefan Popescu, doctor în istoria relațiilor internaționale contemporane, susține că anunțul premierului are darul de a mări presiunea la adresa Vienei, fiind, totodată, și o metodă de adresare către opinia publică austriacă, dar și către clasa politică austriacă.
Reamintim că, după 11 ani de așteptare, România nu a primit, la finalul anului trecut, undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși autoritățile române, dar și oficiali străini susțin că România a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse.
Austria a fost singura care s-a impus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației. Mai mult, Austria s-a opus aderării României la Schengen, fără a lăsa vreo posibilitate de a discuta și fără a accepta vreo formulă de compromis, o situație fără precedent în Uniunea Europeană.
„Un gest de demnitate românească în fața unui «fault» austriac, care constituia, în ochii tuturor partenerilor europeni, un element de abuz nefondat. România are dreptate pe fond, are dreptate juridic, lucru care va fi confirmat ulterior, cred eu, și de Curtea Europeană la care România dă în judecată Austria. Se vede că, în sfârșit, România începe să aibă atitudine în dosarele în care are legitimitate morală și este un pas care merită salutat”, precizează Radu Magdin.
Analistul Ștefan Popescu subliniază însă că, în toată această ecuație, premierul Ciolacu a lăsat o poartă deschisă înțelegerii, amintind de două reuniuni JAI unde Austria își poate reconsidera poziția.
„Declarația premierului Marcel Ciolacu a fost facută în cadrul unui interviu publicat în Der Standard, unul dintre cele patru cotidiene mari ale Austriei. De aici trebuie să plece analiza noastră. Avem astfel de-a face, în sfârșit, cu o strategie de presiune și de comunicare în direcția guvernului austriac, fără a exclude o relansare a dialogului.
La scurt timp de la instalarea guvernului Ciolacu, una din primele vizite ale unui membru al cabinetului său, a fost cea a ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, la Viena. Declarația premierului vine imediat după sprijinul din chiar discursul despre starea Uniunii, pronunțat de președinta Comisiei Europene. Prin urmare, are darul de a mări presiunea la adresa Vienei, dar este și o metodă de adresare către opinia publică austriacă, dar și către clasa politică austriacă.
Totuși, premierul Ciolacu a lăsat o poartă deschisă înțelegerii, amintind de două reuniuni JAI unde Austria își poate reconsidera poziția, astfel încât să nu ajungă la Curtea Europeană de Justiție două țări care au atat de multe în comun. Merită salutat acest demers de comunicare, cât și exprimarea determinării României pe acest dosar”, conchide Ștefan Popescu.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat într-un interviu în publicația austriacă Der Standard că România va ataca Austria la Curtea de Justiție a UE din cauza veto-ului pe Schengen. El a spus că daunele produse României ”se ridică la cel puţin două procente din PIB”.
Oficialul român a precazat că acțiunea împotriva Austriei va demara dacă Austria se opune din nou intrării României în Schengen la reuniunile oficiale din octombrie și decembrie.
”Categoric, da”, a răspuns Ciolacu atunci când a fost întrebat de reporter dacă România se va adresa Curții Europene de Justiției în cazul în care Austria își păstrează veto-ul.
De remarcat că în decembrie 2022 președintele Klaus Iohannis a respins categoric posibilitatea ca România să dea Austria în judecată.
”Acum, la cald și la emoție, tot felul de analiști vin cu tot felul de soluții. Dar pot să vă spun că România nu va ataca această chestiune la Curtea Europeană de Justiție”, a spus Iohannis în 14 decembrie 2022.
Premierul Ciolacu a respins acuzațiile Austriei legate de migrație, făcând referire și la intenția Austriei de a se alătura inițiativei europene de securitate Sky Shield, un proiect prin care statele UE vor să își protejeze spațiul aviatic.
”Austria este la fel de neutră ca şi Republica Moldova. Nu poţi pretinde securitate la nivel european şi să te aştepţi ca împreună cu România şi alte state membre UE să devii parte a proiectului Sky Shield, adică să priveşti cum se străduieşte financiar România să consolideze apărarea europeană, dar în acelaşi timp să refuzi României un drept fundamental ca aderarea la Schengen”, a spus Ciolacu.
Ursula von der Leyen a subliniat că România şi Bulgaria au devenit deja „un model, arătând cele mai bune practici atât în ceea ce priveşte azilul, cât şi returnările de migranţi”.
„Bulgaria şi România au dovedit că fac parte din spaţiul nostru Schengen. Aşadar, haideţi să le primim, în sfârşit, fără nicio întârziere!”, a declarat Ursula von der Leyen.
După ce șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și alți lideri europeni au pledat pentru primirea de urgență a României și Bulgariei în spațiul liber comunitar, Vienei nu i-a luat mult timp să formuleze un răspuns.
Prin vocea ministrului de Interne, Austria transmite că acum nu este momentul pentru o extindere a spațiului Schengen. Astfel, Viena alege să respingă ferm solicitarea liderilor europeni.
„În prezent, cifrele privind migraţia sunt în creştere în Europa. În multe ţări se discută despre controale frontaliere suplimentare, de exemplu la frontiera dintre Germania şi Polonia.
La acest moment, nu are niciun sens pentru mine să vorbim despre o extindere a spaţiului Schengen. Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puţine”, a precizat Gerhard Karner, ministrul de Interne al Austriei.
Oficial, Austria susține că se opune aderării României și Bulgariei la Schengen temându-se de un aflux de migranţi ilegali. Potrivit autorităților de la Viena, România şi Bulgaria nu îşi pot controla eficient frontierele, care ar deveni frontiere externe ale Uniunii Europene după aderare.
CITIȚI ȘI: