EXCLUSIV | Șase luni fără ca Austria să accepte aderarea la Schengen. Cum poate schimba Spania veto-ul austriac. ”Nu e nevoie de încă o umilință”
Aderarea României la spațiul Schengen nu este pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) de la Luxembourg, din 8-9 iunie, reuniunea fiind ultima organizată în timpul preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene deţinute de Suedia. Europarlamentarul Alin Mituța spune, pentru Gândul, că România este legată de Bulgaria în drumul către aderare, atât din motive politice, cât și tehnice, iar o intrare separată în spațiul de liberă circulație ar însemna că frontiera dintre cele două state ar trebui securizată la standarde Schengen, ceea ce nu este cazul acum.
Alin Mituța crede că România ar putea avea o fereastră de oportunitate abia în toamnă, fiind șanse mari ca subiectul să fie pus pe agenda Consiliului JAI din octombrie de către președinția spaniolă, care sprijină România în drumul spre Schengen.
„Avem șanse bune de a avea o decizie pozitivă în toamnă, dacă guvernele din România și Bulgaria fac un efort comun”
Europarlamentarul susține că, dincolo de instabilitatea politică din Bulgaria, nici în România lucrurile nu stau mai bine, având această incertitudine cu privire la cine va conduce și când un nou guvern.
„Subiectul aderării la Schengen nu este pe agenda Consiliului JAI din iunie, pentru că situația este în continuare blocată. Bulgaria nu are încă un guvern, situația politică este foarte complicată, iar până ce se clarifică, este greu ca tema Schengen să fie pusă din nou în discuție.
România este legată de Bulgaria în drumul către aderare, atât din motive politice, cât și tehnice, având în vedere că împărțim o frontieră comună, iar o intrare separată în Schengen ar însemna că frontiera ar trebui securizată la standarde Schengen, ceea ce nu este cazul acum.
În plus, nici situația politică din România nu este mai bună, având această incertitudine cu privire la cine va conduce și când un nou guvern.
Este esențial să aderăm anul acesta, pentru că, altfel, valul eurosceptic va crește și mai puternic și va afecta masiv România în anul electoral 2024. Cred că avem o fereastră de oportunitate în toamnă și sunt șanse mari ca subiectul să fie pus pe agenda Consiliului JAI din octombrie de către președinția spaniolă, care ne sprijină.
Însă, până atunci, este nevoie ca atât România, cât și Bulgaria să aibă guverne stabile și să facă eforturi comune de a convinge Austria și Olanda. Argumente există, pentru că numărul de imigranți în Austria a scăzut, fiind un argument invocat de austrieci, iar UE avansează în ceea ce privește pactul pentru migrație.
Nu rămâne decât ca autoritățile din România și din Bulgaria să reia un dialog serios cu cele două țări care au rezerve și să le arate cu cifre că aderarea României și Bulgariei nu e un risc, ci un drept și un element care în realitate ar întări securitatea și coeziunea europeană. Cred că avem șanse bune de a avea o decizie pozitivă în toamnă dacă guvernele din România și Bulgaria fac un efort comun și susținut de convingere”, a spus europarlamentarul Alin Mituța.
„Este o nedreptate istorică ce i se întâmplă României, din păcate de zece ani”
Europarlamentarul Corina Crețu susține că României i se face o nedreptate istorică în ceea ce privește „ecuația” aderării.
Fostul comisar european a mărturisit că Suedia, care deține momentan președinția Consiliului Uniunii Europene, a spus că este dispusă să pună pe ordinea de zi această problemă, dar doar dacă Austria își schimbă poziția.
Deși Spania – țara care vine din 1 iulie, după Suedia, la conducerea Consiliului UE – și-a exprimat sprijinul pentru România în vederea aderării la Schengen, fostul comisar european Corina Crețu susține că situația politică din această țară – unde premierul a convocat alegeri anticipate, care vor avea loc in iulie – nu este tocmai în favoarea României și a Bulgariei.
„Din păcate, speram că acum în iunie să se reia votul, dar subiectul Schengen nu figurează pe ordinea de zi a Consiliului JAI. Au fost numeroase rezoluții pe care le-am votat până acum, în ultimii 10 ani. Tot timpul a fost câte o țară care avea alegeri și care nu a vrut să se complice. Este o nedreptate, pentru că noi nu suntem cetățeni de rangul doi, iar România și Bulgaria merită să intre în Schengen.
Suedia, care deține președinția Uniunii Europene, a spus că este dispusă să pună pe ordinea de zi această problemă, dar doar dacă Austria își schimbă poziția, ceea ce este firesc, pentru că nu cred că România mai are nevoie de o umilință în plus. Din păcate, însă, ultima vizită a ministrului de Interne al Austriei și declarațiile sale de la București, mie îmi arată foarte clar că atât timp cât acest guvern va fi în funcție, nu își va schimba poziția în privința Schengen.
După aceea, vine președinția spaniolă, care este prietenoasă cu România, are și un interes direct, ca să spun așa, având în vedere câți români sunt în Spania. Din păcate, premierul spaniol Sánchez a convocat alegeri anticipate, care vor avea loc în iulie”, explică europarlamentarul Corina Crețu.
„Țările din Vest nu își dau seama că ar trebui să facă front comun pentru a convinge Olanda și Austria”
Fostul comisar european crede că subiectul aderării României și Bulgariei la Schengen va ajunge pe agenda președinției spaniole a Consiliului UE doar dacă cele două state care se opun deschiderii spațiului de liberă circulație ar putea fi convinse să își schimbe părerea.
„Dacă socialiștii vor pierde guvernarea, ceea ce eu sper să nu se întâmple, partidele din PPE, adică liberalii, ar trebui să convingă Spania să pună pe ordinea de zi acest subiect, dar doar dacă Olanda își va schimba părerea față de Bulgaria și Austria față de România.
Din câte știu eu, și la nivelul Grupului SD, dar și între PSD și PSOE (social-democrații spanioli- n.r.) au fost nenumărate declarații de susținere a României, dar acestea sunt date cumva acum peste cap de rezultatele alegerilor regionale și convocarea alegerilor anticipate în această țară.
Când am intrat în Uniunea Europeană, în 2007, în Tratat se spunea că cele două țări vor intra în maximum trei ani și în spațiul Schengen, și iată că au trecut atâția ani și nu am intrat în spațiul Schengen. Este o frustrare, și eu cred că țările din Vest nu își dau seama că ar trebui să facă un front comun pentru a convinge Olanda și Austria să își schimbe părerea”, a punctat europarlamentarul Corina Crețu.
„Provocările sunt foarte mari acum”
Corina Crețu recunoaște că, în tot acest context, dezamăgirea românilor este îndreptățită, dar subliniază că aceasta alimentează valul antieuropean, foarte periculos pentru România.
Europarlamentarul susține că, în mijlocul acestei transformări și reorganizări ale puterilor lumii, România are nevoie, mai mult decât oricând, de aliați și de prieteni.
„Sigur, eu cred că nici nu am avut reprezentanți care să pledeze. În primul rând, au creat așteptări foarte mari, autoritățile române au ridicat ștacheta foarte mult spunând că la sfârșitul anului trecut vom intra în Schengen. Avem nevoie de aliați, de prieteni. Din păcate, țările membre au devenit mai egoiste, adică nu mai au același entuziasm ca în 2007, când s-a lărgit UE.
Provocările sunt foarte mari acum. Sigur, alegerile din Austria sunt un factor foarte important pentru cancelarul Karl Nehammer, cu toate că și președintele Austriei a făcut apel la Guvernul din Austria, spunând că prestigiul său scade foarte tare prin această opoziție de neînțeles. România nu este pe ruta migratorie, datele pe care le-a prezentat cancelarul au fost infirmate de toate instituțiile internaționale, deci este o problemă politică ce trebuie rezolvată politic.
Dacă ratam acest an, este greu de crezut că în anul 2024 avem vreo șansă, având în vedere alegerile europarlamentare, schimbarea liderilor instituțiilor europene etc. Deci, concentrarea tuturor eforturilor diplomatice și politice trebuie să se manifeste acum, pentru ca România să intre în Schengen până la sfârșitul anului 2023″, conchide fostul comisar european.
Alegeri legislative anticipate în Spania, în prima lună la conducerea președinției Consiliului UE
La o zi după ce stânga a suferit o înfrângere clară în faţa conservatorilor, într-un dublu scrutin municipal şi regional, premierul socialist Pedro Sanchez a anunţat convocarea-surpriză de alegeri legislative anticipate în Spania, pe 23 iulie.
Prin urmare, aceste alegeri vor avea loc în timpul semestrului preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, care va începe la 1 iulie.
Socialiştii spanioli au pierdut alegerile municipale şi regionale, iar premierul socialist Pedro Sanchez a luat rapid decizia dizolvării Parlamentului şi convocării de alegeri anticipate. După ce s-au numărat peste 97% din voturi de la municipale, Partidul Popular (PP), de dreapta, a câștigat aproape 6,9 milioane de voturi (31,47%), față de cele peste 6,1 milioane ale socialiştilor de la partidul condus de Pedro Sanchez (28,18%).
Socialistul Pedro Sanchez este președintele guvernului spaniol din iunie 2018. Acesta l-a îndepărtat de la putere pe conservatorul Mariano Rajoy printr-o moțiune de cenzură în urma condamnării în justiţie a Partidului Popular, într-un proces de corupție. Din ianuarie 2020, guvernează în coaliție cu stânga radicală de la Podemos.
Austria a spus „nein” la aderarea României la Schengen
După 11 ani de așteptări, România nu a primit, în 2022, undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși atât oficialii români, cât și cei străini susțin că cerințele tehnice impuse sunt îndeplinite deja, de mai mulți ani. Austria a fost singura care s-a opus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației.
Suedia – care a preluat, în ianuarie, de la Cehia, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pentru o perioadă de şase luni – părea hotărâtă să dea o nouă șansă României și Bulgariei în dosarul aderării la spațiul Schengen.
Premierul Suediei, Ulf Kristersson, declara în Parlamentul European, la preluarea președinției rotative a Consiliului UE, că țara sa dorește să pună pe ordinea de zi tema extinderii spațiului Schengen, pentru ca România și Bulgaria își poată pleda încă o dată cauza.
Mandatul de șase luni al Suediei se încheie însă în mai puțin de o lună fără ca opozanții aderării la Schengen a României și Bulgariei să fie convinși să își schimbe poziția și cele două țări să poată intra în spațiul de liberă circulație al Uniunii Europene.