Zeci de semnături de la bucureștenii cu proprietăți, reședință sau sedii de firmă pe cele două artere din nordul Capitalei – Bulevardul Primăverii și Strada Herăstrău – propuse pentru redenumire, printr-un proiect de hotărâre trimis pentru aprobare în Consiliul General al Municipiului București (CGMB), au fost primite la redacția Gândul. Creatoarea de modă Romanița Iovan a spus, pentru Gândul, că se numără printre cei peste 80% dintre locuitorii Străzii Herăstrău care au semnat petiția pentru păstrarea actualelor denumiri, aceasta fiind înaintată administrației locale miercuri, cu o zi înainte de ședința CGMB.
Cei mai mulți localnicii de pe cele două artere – care ar urma să se numească Bulevardul Monica Lovinescu și Strada Virgil Ierunca, potrivit propunerilor făcute de consilierii generali liberali Cătălin Deaconescu şi Răzvan Socolovici, susținuți de colegii lor din USR Nicorel Nicorescu şi Sanda Hristudor – sunt nemulțumiți și au semnat petiții prin care cer CGMB să mențină actualele denumiri, argumentând că ”Primăverii” și ”Herăstrău” nu au nicio legătură cu regimul comunist, așa cum au invocat inițiatorii.
Proiectul va fi discutat în CGMB, printr-o coincidență, chiar în 22 decembrie, ziua căderii regimului comunist. Inițiatorii susțin că au propus proiectul pentru dezbaterea de joi a Consiliului General al Municipiului București pentru că, după 33 de ani de la căderea regimului comunist și a dictatorului Nicolae Ceaușescu, este timpul să fie adus un omagiu celor care, pe calea undelor, au hrănit speranța românilor într-un viitor în afara jugului comunist, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, vocile Europei Libere.
Aproximativ 80% dintre bucureștenii care locuiesc sau au sediile de firme în zonă au semnat o petiție pentru păstrarea denumirii actuale a celor două artere, a spus creatoarea de modă Romanița Iovan, care locuiește pe Strada Herăstrău.
„Subsemnații, cetățeni ai Municipiului București, ne exprimăm dezacordul pentru inițiativa aflată pe ordinea de zi a Ședinței CGMB din 22.12.2022, de a schimba numele Bulevardului Primăverii și al Străzii Herăstrău în Bulevardul Monica Lovinescu, respectiv Strada Virgil Ierunca. Considerăm că Bulevardul Primăverii și Strada Herăstrău reprezintă o parte importantă a istoriei României, cunoscută nu doar în țară, ci și peste hotare, iar schimbarea acestor denumiri nu se justifică în niciun caz printr-o legătură cu regimul comunist”, se arată în petiția semnată de localnici.
„Majoritatea celor care locuim pe această stradă am semnat această petiție în care susținem păstrarea numelui Străzii Herăstrău, în primul rând pentru că necestită niște chestiuni administrative în momentul în care se schimbă numele”, a precizat Romanița Iovan, cu referire la obligația pe care ar avea-o, conform legii, dacă proiectul se aprobă în CGMB, ca în 15 zile să își schimbe actele.
Pentru ce chestia asta? Este o stradă – Herăstrău – care nu are legătură nici cu trecutul, nici cu prezentul, nici cu viitorul, ci eventual cu parcul, care ne ajută să trăim într-un aer curat. Efectiv nu deranjează pe nimeni! Dar, în schimb, dacă va fi situația asta, să plătească Primăria și să facă efortul eforul Primăria și să ne ia buletinele vechi, să ni le transforme în cele noi și să facă toată această procedură. Pentru că nu este o chestiune la care să fim nepăsători, și chiar nu suntem nepăsători”, a detaliat Romanița Iovan.
Creatoarea de modă a precizat că petiția a fost inițiată de o localnică și ea o susține, la fel cum au făcut peste 80% dintre cei care locuiesc pe strada Herăstrău.
„Nu am nicio problemă cu numele, dar, din punct de vedere administrativ, nu cred că era cazul. Nu vreau să dau nume, variante cum să fie redenumită strada, dar, oricum, numele Herăstrău nu cred că are o rezonanță care să aducă aminte de comunism. De altfel, este foarte bine ca și copilul meu să știe ce s-a întâmplat în comunism. Dar, schimbăm numele Bulevardului Primăverii – unde, de altfel, este și va fi în continuare acea casă, palatul lui Ceaușescu – pentru că sună mai frumos să fie palatul lui Ceaușescu pe strada Lovinescu?”, mai spune Romanița Iovan.
„Eu numai la asta mă gândesc, la fel și ceilalți oameni care locuim aici: cum ar fi, ca în două săptămâni, să stăm la primărie, la poliție, să ne schimbăm toate documentele, toate actele, eu am și societatea pe această adresă, schimb certificatul de înmatriculare. Mi se pare o nebunie care chiar nu își are rostul! O să aflăm mâine rezultatul, știu că nu toți consilierii sunt pro acestei inițiative. Pe de altă parte, ce să zic? E un fel de «Țara arde și baba se piaptănă»”, a adăugat creatoarea de modă.
Dacă CGMB acceptă propunerea și se schimbă numelui Bulevardului Primăverii și străzii Herăstrău, toți locuitorii de pe cele două artere vor fi obligați să își schimbe actele de identitate și contractele pentru utilități. La fel vor fi nevoite să procedeze și firmele cu sediile pe aceste artere.
Schimbarea denumirii unei străzi sau a unui bulevard implică mai multe costuri, care vor fi suportate, conform art. 41, alin. (1) din OUG 97/2005, republicată, privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români
”În situația în care se schimbă denumirea străzilor sau se renumerotează imobilele, cheltuielile pentru schimbarea cărții de identitate și a celorlalte documente se suportă din bugetele unităților administrativ-teritoriale respective, celelalte cheltuielii care nu sunt înscrise în ordonanță se vor suporta de persoanele fizice/juridice afectate de schimbarea denumirii.
Schimbarea cărților de identitate/ a certificatelor de înmatriculare ale firmelor, precum și a altor documente ale acestora, cum ar fi carnetele de conducere, contractele cu furnizorii de utilități etc, nu se fac din oficiu, motiv pentru care persoanele fizice/juridice care sunt afectate de schimbarea denumirii unei străzi/bulevard sunt nevoite să facă demersuri la instituțiile statului.
Precizăm că, potrivit art. 19 din OUG 97/2005, cetățenii trebuie să-și schimbe cărțile de identitate în termen de 15 zile în cazul schimbării denumirii unei străzi”, se arată în raportul de specialitate al Direcției Cultură, Învățământ, Turism din cadrul Primăriei Municipiului București.
Consilierii PNL din Consiliul General al Bucureștiului care vor schimbarea denumirii Bulevardului Primăverii în Bulevardul Monica Lovinescu și a Străzii Herăstrău în Strada Virgil Ierunca recunosc că nu s-au consultat cu oamenii din cartierul Primăverii înainte de a propune noile nume pentru cele două artere consacrate ale Capitalei și că propunerea a stârnit discuții chiar în interiorul partidului și a majorității din CGMB, dar consideră că astfel ar fi adus un omagiu luptătorilor anticomuniști. Numele ”Primăverii” și ”Herăstrău” nu au însă conotații comuniste și sunt intrate în memoria orașului, cartierul fiind cunoscut de zeci de ani ca ”Primăverii”.
Consilierii liberali Cătălin Deaconescu şi Răzvan Socolovici, inițiatorii proiectului, spun că au avizul de la Prefectura Capitalei pentru atribuirea noilor nume Bulevardului Primăverii și Străzii Herăstrău.
Avizul Instituției Prefectului București, din 14 decembrie, este însă unul nefavorabil schimbării denumirii celor două artere din cartierul Primăverii.
Comisia de atribuire de denumiri a municipiului București argumentează că „denumirile arterelor Bd. Primăverii, Str. Herăstrău sunt denumiri intrate în memoria orașului, zona în care se află aceste artere este cunoscută cu denumirea Primăverii, fără conotații politice”.
Pe de altă parte, Comisia invocă prevederea regulamentului care recomandă încercarea de a grupa denumiri din aceeași sferă de activitate. Prin urmare, Comisia nu respinge atribuirea acestor nume unor străzi deja denumite, ci spune că acestea pot fi date unor străzi din zona Căii Grivița, unde se află Strada Eugen Lovinescu – critic literar și dramaturg. Astfel, Comisia spune că, spre exemplu, Strada Ialomicioarei din acea zonă ar putea să devină Strada Monica Lovinescu, iar strada care asigură accesul la Pasajul Basarab să se numească Virgil Ierunca.
Cătălin Deaconescu a recunoscut că proiectul a dat naștere unor ample discuții în interiorul PNL, dar și în cadrul majorității din CGMB.
”În același timp, nu vă ascund că a fost o întreagă dezbatere și în interiorul majorității, în interiorul PNL, dar și împreună cu colegii de la USR, despre oportunitatea acestui proiect și a acestei schimbări, și am căzut de acord cu toții că este necesară această schimbare”, susține consilierul liberal.
Surse din interiorul partidului spun însă că filiala PNL Sector 1 s-a opus elaborării acestui proiect de hotărâre, membrii acesteia nefiind de acord cu poziția liderului liberal al Capitalei, Ciprian Ciucu.
Citiți și: