EXCLUSIV| Scandalul ”Gheboasă” explicat de un antropolog: Tinerii cântă ce aud ca să arate că știu, sunt cool, dar nu știu. Mai ușor cu panica morală!

Radu Umbreş, doctor în antropologie socială la University College London, cu master în sociologie la Universitatea din Oxford, a vorbit pentru Gândul despre controversele apărute pe rețelele de socializare și nu numai după prestația trapperului Gheboasă la festivalul Untold. Cântărețul de trap, apreciat de mulți adolescenți, a împărțit societatea românească în două tabere, după ce a cântat pe scena festivalului de la Cluj.

În timp ce unii dintre cei care au ascultat versurile din cântecele lui Gheboasă susțin tranșant că reprezintă imaginea subculturii muzicale, prestația cântărețului la ediția de anul acesta a festivalului Untold a provocat un val uriaș de reacții în spațiul public, cântărețul fiind extrem de criticat pentru o melodie considerată discriminatorie față de romi și obscenă.

Radu Umbreș, antropolog specializat în abordări cognitive şi interdisciplinare în științele socio-umane și lector în antropologie la SNSPA, susține că întotdeauna vor exista aceste tabere care își vor disputa convingerile – trecând totul prin prisma propriilor valori, experiențe și a propriului sine – și că întreaga discuție din jurul cântărețului reprezintă încă o mică bătălie a conflictului etern între generații, între acel „pe vremea mea” și generația de astăzi.

„Muzica asta cu versuri explicite este veche de când lumea”

Antropologul susține că și muzica de altădată, pe care cum o ascultăm și o apreciem și astăzi, conținea versuri mult mai fără perdea, mult mai explicite decât cele din cântecele lui Gheboasă.

Radu Umbreș spune că folclorul pe care-l avem acum înregistrat este, în cea mai mare parte, curățat, pentru că țăranul român avea și el în trecut ”o grămadă de cântece porcoase”, însă s-a preferat întotdeauna păstrarea unei imagini idilice.

Pentru tineri, faptul că ei cântă ceva de genul ăsta înseamnă că sunt cool, că sunt și ei în trend, că știu despre sex, despre droguri, spune antropologul, însă de cele mai multe ori știu din cântece, nu și experiențele proprii și din realitatea trăită.

„Sunt două tabere, ca de obicei. Ca să simplificăm, care este problema? Avem un artist, un interpret de muzică, care cântă la un festival. Pare că are foarte mult succes, pare că are multă priză la tineri, adolescenți și versurile lui sunt obscene, folosesc cuvinte care pot fi asociate cu misoginie, cu obscenitate sexuală.

Sunt unii oameni care declară că nu sunt de acord, că nu le place. Asta cu «pe vremea mea», eu ascult acum niște blues din anii ’30 și erau niște versuri mult mai fără perdea decât ceea ce a reușit acel tânăr să producă.

Muzica asta cu versuri explicite este veche de când lumea. O găsim și în cântecele populațiilor tradiționale. Ceea ce, într-adevăr, se întâmplă este că, să zicem, cultura asta publică pe care o auzim la radio, la festivaluri, este, cumva, în zona aia de folclor.

Apropo, ca o paranteză, folclorul ăla pe care-l avem noi înregistrat, în cea mai mare parte este cel curățat de către cei care culeg folclorul, pentru că țăranul român avea o grămadă de cântece porcoase, ca să le spunem așa. Dar nu se lăsau chestiile astea așa. Țăranul era curat, iubea și mergea la horă, avea mândră. Așa, o falsificare a realității”, susține Radu Umbreș.

„Dacă oamenii ar face tot ceea ce ascultă prin muzică, cred că lumea ar arăta altfel”

„Este vorba de ultragiul ăsta moral, cum că, vai de mine, se distrug valorile și așa mai departe, lucru care nu cred că este neapărat relevant, pentru că, din câte știu eu din foarte multe studii, tinerii din ziua de astăzi își încep viața sexuală mai târziu, iar din foarte multe aspecte ale vieții lor, sunt mai cuminți decât generațiile anterioare. Este adevărat, apar mai multe substanțe, droguri, ca să spun așa, unde înainte era doar alcoolul.

Așa că, discursul ăsta al unor distrugeri morale… M-am uitat și la fețele tinerelor care cântau cu foarte mult patos versurile alea. Vă zic eu sincer că eu cred mai mult de jumătate dintre fetele alea erau virgine și o să mai rămână virgine o perioadă lungă de timp, pentru că ce zice lumea și ce face lumea sunt două lucruri complet diferite. Dacă noi oamenii am face tot ceea ce ascultăm prin muzică, cred că lumea ar arăta cumva altfel. Și mai bine, și mai rău, într-un anumit fel.

Pentru tineri, faptul că ei cântă ceva de genul ăsta, semnalează că sunt și ei cool, sunt și ei cu trendul, știu și ei despre sex, despre droguri. Nu știu nimic, de fapt. Știu din cântece, nu știu din realitate și de fapt se prefac, ca să zic aici, așa cum ne prefacem și noi în multe aspecte ale vieții noastre. Deci, mai ușor cu panica morală pe scări!„, a mai spus antropologul.

„Adolescenții care astăzi sunt certați, vor îmbătrâni și ei și o să spună și ei asta cu «pe vremea mea»”

Radu Umbreș consideră că, deși, muzica lui Gheboasă a stârnit în aceste zile o adevărată invazie de controverse și de păreri, nu s-a discutat, de fapt, cazul real, ci fiecare dintre participanții la discuție – din orice tabără ar fi ei – și-au semnalat mai mult virtuțile. 

Antropologul susține că, în toată această cascadă de discuții despre valoare versus nonvaloare, este vorba foarte mult despre promovarea unei imagini despre propriul sine.

„Asta cu «pe vremea mea» o găsim de când avem izvoare scrise, din Sumer sau din Grecia Antică. Mereu bătrânii se plâng că se degenerează lucrurile, că tinerii nu mai au valori. Asta este dintotdeauna. Iar adolescenții care astăzi sunt certați, vor îmbătrâni și ei și o să spună și ei asta cu «pe vremea mea».

Ce facem noi în primul rând, în comentariile astea, este că nu discutăm cazul real – puțini fac chestia asta -, ci mai mult ne semnalăm virtuțiile. Și aici vedem în ambele părți. Unii își asumă virtuțile de puritate, ei nu fac sex, fac dragoste, ceea ce poate este, poate nu este adevărat. Alții, dimpotrivă, își afirmă virtuțile că sunt deschiși la minte, îi acuză pe ceilalți de rasisim sau că sunt încuiați.

Este foarte mult despre promovarea unei imagini despre propriul sine. Întotdeauna vor fi aceste tabere. Încă o mică bătălie a conflictului etern între generații. Este adevărat că poate fi folosit și ca un instrument social ca să ne dăm seama cam care sunt lucrurile care-i preocupă pe tineri în momentul de față.

Nu cred că valorile lor sunt atât de diferite de cele pe care tinerii le-au avut dintotdeauna, doar forma de manifestare este una care reflectă societatea de acuma. Este vorba despre bani, despre succesul de a cuceri, despre status. Acum se întâmplă lucrurile mult mai repede, dar la fel, săptămâna viitoare, dacă mai vorbește cineva de Gheboasă, nu o să mai știe nimeni despre ce este vorba”, explică antropologul Radu Umbreș.

Trapperul Gheboasă, amendat de jandarmi pentru versurile „vulgare și rasiste”

Cântărețul de trap Gheboasă a fost amendat de jandarmii clujeni, care s-au autosesizat în urma prestației interpretului pe scena festivalului Untold.

„În data de 6 august a.c., ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public cu privire la concertul susținut de trapperul Gheboasa, în timpul căruia acesta a avut versuri vulgare și rasiste, Gruparea de Jandarmi Mobilă Cluj Napoca s-a autosesizat și a luat decizia de a analiza suportul optic pe care l-au avut la dispoziție”, au transmis jandarmii clujeni.

După ce au analizat informațiile și au verificat aspectele semnalate, marți, 8 august, a fost aplicată în acest caz o sancțiune contravențională, conform prevederilor art. 2, alin. 1) din Legea 61/1991, pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii şi liniștii publice.

Trapperul a primit o amendă în valoare de 1.000 lei, pentru „proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora.”

Cu o amendă similară a fost sancționat fiecare dintre cei trei membri ai trupei Șatra BENZ, care au cântat pe 6 iulie, în deschiderea festivalului Neversea de la Constanța.

În plus, Gruparea de Jandarmi Mobilă „Ștefan Cicio-Pop” Cluj-Napoca a sesizat Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării pentru analizarea actului artistic al trapperului Gheboasă, a cuvintelor și expresiilor utilizate, din perspectiva comiterii unor eventuale fapte antisociale de discriminare.

CITEȘTE ȘI:

Sociologul Gelu Duminică, după scandalul de la UNTOLD: „Voi realizați ce umbre zac în noi?”

Câte clase are Gheboasă, vedeta ediției UNTOLD 2023 / Ce sfat legat de școală are pentru tineri

Dealer de DROGURI, prins în flagrant la Untold. Procurorii au găsit în locuința lui sute de pastile de ecstasy

Controverse după prestația lui Gheboasă la UNTOLD. Sociolog: ”Nu cred că e nevoie de stropire cu aghiazmă mare, viitorul nu ne este în pericol”