EXCLUSIV | Școala românească, o „ciorbă” cu multe ingrediente. Expert în educație: „Acest sistem creează fuga după note, trebuie găsit un echilibru”
Una dintre probleme în cazul legilor educației este lejeritatea cu care s-au făcut modificări fără a ști dacă vor funcționa, inițiativele propuse nefiind validate de cercetări sau de evaluări prin proiecte pilot, spune expertul în educație Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV.
Profesorul universitar doctor Ovidiu Pânișoară susține că educația din România are nevoie de reglaje fine, și nu de schimbări radicale, din temelii, fără o busolă clară în privința învățământului românesc de secol XXI.
Expertul în educație consideră că școala românească trebuie să se concentreze mai mult asupra sistemului de predare-învățare și mai puțin asupra evaluării. Ovidiu Pânișoară respinge fuga după note, în spatele căreia se ascunde învățarea mecanică și un sistem care girează și creează, de multe ori, frauda și tendința de a trece examenul fără o bază și fără recompense reale.
Profesorul universitar a vorbit și despre disciplina opțională „Managementul emoțiilor” – curriculum aflat la decizia școlii pentru învățământul liceal -, punctând că școala românească nu crește doar matematicieni, fizicieni și chimiști, ci, în primul rând, cetățenii zilei de mâine, oamenii cu care interacționăm ulterior în câmpul muncii și nu numai.
„Simulările sunt bune pentru că te pregătesc emoțional pentru ceea ce urmează”
Peste 40% dintre elevii clasei a VIII-a care au susținut simularea examenului de Evaluare Națională 2023 au luat note sub 5 la matematică, iar aproape 25% au luat note sub 5 la Limba română, potrivit datelor anunțate de Ministerul Educaţiei.
Simularea examenelor de la Evaluarea Națională are rolul de a pregăti emoțional elevii pentru testul pe care îl vor susține peste trei luni, la absolvirea clasei a VIII-a, consideră expertul în educație.
Simulările nu sunt rele în sine, pentru că, teoretic, te învață cu examenele. Există presiune, există emoție, care nu pot fi gestionate ușor. Simulările sunt bune și pentru faptul că, pe undeva, te pregătesc emoțional pentru ceea ce urmează.
Noi nu creștem doar matematicieni, fizicieni și chimiști, noi creștem cetățeni. Niște oameni cu care ne vom întâlni pe stradă sau când vor avea profesii și va trebui să comunicăm cu ei. Nu putem să creștem doar niște oameni care știu informații și, încă o dată spun, dacă le bagăm cu forța în cap, nici pe alea nu le știm.
Școala nu este o întâmplare și ea trebuie să construiască cetățenii zilei de mâine. Te duci cu plăcere la școală dacă școala este un mediu plăcut”, susține profesorul universitar Ovidiu Pânișoară.
„Trebuie să existe o schimbare, problema este lipsa de echilibrare cu piața educațională, în timp”
În ce privește schimbările aduse în învățământul românesc prin noile legi ale educației, Ovidiu Pânișoară susține că este greu să spună dacă sunt bune sau rele, în condițiile în care înainte de a fi propuse, ele nu au fost testate, evaluate.
„Legea educației poate să aibă și lucruri bune, problema este dacă au stat suficient, nu în dezbatere publică, ci chiar în pilotare curriculară, adică atunci când schimbi ceva, trebuie să verifici că acel ceva va funcționa. Din păcate, noi tăiem și după ne gândim să tăiam altfel, și tot tăiem până când nu mai avem ce.
Despre unele dintre schimbările expuse în legile educației nu pot să spun dacă sunt bune sau rele, pentru că nu sunt verificate nici de cercetări și nici de pilotări, din care să fi rezultat o tendință. Meseria didactică nu este ucenicie. Elevul se schimbă de la o generație la alta, tehnologia face aceste schimbări din ce în ce mai rapide.
Vă dau un exemplu din care legea încearcă să repare niște lucruri, mai degrabă la nivel de mentalitate. Eu înțeleg logica din spate, pentru că toată lumea spune că nu-i suficientă practică, ceea ce-i adevărat, dar de la nu-i suficientă practică să mergi la foarte multă practică, nici asta nu este bine. Niciun dezechilibru nu este bun.
În momentul în care schimbi cu un alt instrument, introduci o variabilă nouă într-un sistem, fără să știi dacă este greșită sau stricată. Este ca și cum aș face o ciorbă și, pentru că mi se pare că nu are un gust bun, mai pun sare, pun și dulceață, un pic de pâine, dar și un ou. Și la final spunem că nu este gustul care trebuie, dar fără să știm de ce, tocmai pentru că am pus patru ingrediente deodată.
Asta facem noi acum. Schimbăm tot sistemul din temelii și, dacă ceva nu a funcționat, nu știm ce nu a funcționat. Păi nu știu pentru că nu am stat să modific lucrurile pas cu pas, prin reglaje fine„, a explicat expertul în educație Ovidiu Pânișoară.
„Avem nevoie în sistemul de învățământ de stabilitate și de continuitatea stabilității”
Profesorul universitar Ovidiu Pânișoară a subliniat că învățământul românesc are nevoie de stabilitate și de continuitate.
Expertul în educație crede că una dintre soluțiile pentru îmbunătățirea sistemului de învățământ este schimbarea la nivelul programelor, unde trebuie să rămână informațiile esențiale, iar profesorii să aibă suficient timp pentru a-și construi și a-și structura într-un mod atractiv informația cu care să vină în fața elevilor.
În opinia expertului în educație, cine învață mult, uită mult. O cale de urmat ar fi ca elevul să învețe mai puțin, dar profund, găsind de preferat acel echilibru în care prioritară să fie învățarea conștientă, și nu cea mecanică.
„Sistemul de învățământ este, într-adevăr, cel mai conservator sistem social, ceea ce poate să fie și rău, dar este și bine pentru că, dacă s-ar schimba sistemul de învățământ în fiecare an, după toate modelele sociale care apar… De aceea, învățământul va fi mereu puțin mai rigid, pentru că așa este construit să fie. Uitați-vă și la profesorii din celelalte țări și din lumea asta largă. Sunt mai relaxați decât ai noștri, dar tipologia profesorului este una. Este un tip de sistem care trebuie să păstreze niște valori.
În ceea ce privește povestea cu bacalaureatul, hai să dăm un examen general. Eu am mai spus, de câteva ori, că noi trebuie să ne concentrăm asupra predării și învățării, nu asupra evaluării.
Evaluarea este o consecință firească a ceea ce s-a întâmplat în școală. Adică, pe sistemul vezi că te prind la examen, ca atare învață, s-a greșit, iar acest sistem a funcționat prost în România și creează fuga după note și învățarea doar pentru a lua examenul, și nu pentru cunoștințe.
Acest sistem creează frauda, creează tendința să iei examenul și, ca orice element de pedepsire, vrei doar să scapi de pedeapsă. Nu ai o recompensă în spatele acestei povești și, atunci, nu trebuie să mă concentrez cum dau examenul, ci cum să facem o învățare mai serioasă pe parcurs.
Nimic din ceea ce am văzut în lege nu se concentrează foarte serios asupra unor schimbări în sistemul de predare-învățare. Ne concentrăm pe evaluare, este cel mai la îndemână, este mai ușor. În schimb, predarea-învățarea durează, este un proces îndelungat”, a mai spus Ovidiu Pânișoară.
„Până nu se schimbă programele, profesorul continuă să fie un livrator de informație”
Expertul în educație consideră că învățământul românesc are nevoie de o schimbare legislativă care să dea putere profesorului în clasă, adică să-i lase timp acestuia să facă lucrurile care-i sunt cerute și în plus să le facă bine.
„Profesorul trebuie să stea să predea toată informația și atunci nu are timp să facă niciun element spectaculos. Rolul profesorului în mod normal, nu doar în România lui 2023, ci de foarte mult timp încoace – de când vorbim de tehnologie în viața copilului și accesul la informație – nu mai este de deținător al informației la nivel absolut. Elevul are acces la mult mai multe informații, într-o secundă, printr-un click, problema este să vrea acest lucru.
Când este prea mult, copilul respinge. Trebuie găsit un echilibru. Iar echilibrul este pe sistemul: profesorul motivează, profesorul arată cât de frumoasă este materia, îi explică noțiunile de bază, îi face artificii, iar elevul se duce acasă și spune: vreau să știu mai multe. Mergem pe altă poveste și se schimbă total perspectiva pe care o avem în mod tradițional.
O schimbare legislativă ar trebui să dea putere profesorului în clasă și asta înseamnă să-i lase timp să dacă lucruri deosebite și după aia să-i fie cerute. La ora asta, profesorul nu poate, nu are timp să facă lucruri deosebite. Toată lumea trage de programe, spunând: lasă elevul să învețe. Nu! Elevul trebuie să învețe, dar nu prin programe supraîncărcate”, susține profesorul universitar Ovidiu Pânișoară.
Ce înseamnă ”România Educată”, dincolo de vorbe?
Proiectele de legi ale educaţiei au fost aprobate de Guvern în 29 martie şi urmează să fie dezbătute şi adoptate de Parlament, în procedură de urgenţă.
Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, spunea, după adoptare, că noile forme de Evaluare Naţională, admitere la liceu şi Bacalaureat nu vor intra în vigoare începând cu anul şcolar următor adoptării Legii învăţământului preuniversitar, ci cel mai devreme în 2027, dacă proiectul va fi adoptat în Parlament până la finele acestui an şcolar.
Anul 2023 nu se anunță optimist cu bugetul alocat pentru Ministerul Educației. Deși, spun analiștii financiari, banii pentru Educație sunt mai mulți ca sumă efectivă – bugetul crescând de la 29,9 miliarde de lei (2,28% din PIB) în 2022 la 32,5 miliarde de lei în 2023 (2,1% din PIB) -, procentul din PIB primit de Ministerul Educației este printre cele mai mici din ultimii ani.
Un studiu publicat de Eurostat în 2021, pe baza datelor din 2019, plasa România la coada clasamentului – mai exact, pe locul 26 din 27, cu 3,6% din PIB – în ceea ce privește finanțarea învățământului.
Reamintim că, în 2019, procentul din PIB alocat Ministerului Educației a fost de 2,92%, în 2020 – 2,9%, în 2021 – 2,39%, iar în 2022 – 2,28%. Pentru 2023, procentul din PIB alocat acestui minister este 2,1%.
CITEȘTE ȘI: