EXCLUSIV | Se folosește Ucraina de impactul emoțional al războiului în cazul Bâstroe? Fost comandant NATO: „România nu trebuie să cedeze, creează un precedent. Poate condiționa drumul Ucrainei spre UE” 

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles și fost șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, a vorbit într-un interviu pentru Gândul despre diferendul dintre România și Ucraina în cazul Bâstroe, o temă redeschisă de declarațiile contradictorii ale părții ucrainene cu privire la adâncirea canalului. Virgil Bălăceanu susține că dacă problemele în cazul Canalului Bâstroe nu vor putea fi rezolvate în virtutea relațiilor bilaterale, România trebuie să apeleze la un for internațional și chiar să se folosească de dreptul la veto pentru a condiționa aderarea Ucrainei la UE de o soluție favorabilă, în virtutea dreptului de a-și păstra biosfera neafectată.

Generalul susține că, dincolo de sprijinul pe care îl oferă Ucrainei în contextul războiului cu Rusia, România are dreptul își păstreze biosfera neafectată de lucrările tehnice la Canalul Bâstroe și pentru asta trebuie să își susțină punctele de vedere cu mai mare fermitate.

Virgil Bălăceanu apreciază însă că, este posibil ca, dacă problema ajunge în fața forurilor internaționale, Ucraina să fie favorizată, pentru că este și va fi impactul emoțional al războiului. Acesta punctează și faptul că ucrainenii vor încerca să profite de o asemenea situație și să invoce necesitatea de a avea căi de acces la Dunăre și  la Marea Neagră, ținând cont de faptul că sud-estul Ucrainei este în mâinile rușilor și că nu mai pot folosi din 2014 facilitățile portuare din Crimeea.

Generalul susține însă că, dincolo de contextul internațional, România nu trebuie să renunțe la a-și apăra drepturile și interesul național, pentru că va crea un precedent și cu alte probleme, nu doar cu cea apărută acum în diferendul cu Ucraina.

Întreaga discuție despre adâncirea Canalului Bâstroe – căreia România i se opune și despre care autoritățile ucrainene spun că este „doar pentru întreținere” – a luat amploare după ce Ministerul Infrastructurii din Ucraina a afirmat, într-o postare pe Twitter, că „adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării”.

Premierul Ciucă a spus că vor fi făcute verificări și dacă situația o va impune, cazul Bâstroe va ajunge în atenția Comisiei Europene pentru soluționare.

„Ucraina vrea să profite de o situație, ca să poată folosi gurile Dunării”

Generalul susține că nu este primul diferend al României cu Ucraina, sunt probleme care trenează de 19 ani, amintind de Insula Șerpilor și platoul continental, pentru care a fost nevoie să se apeleze la Curtea Internațională de Justiție, unde România a avut câștig de cauză.

„Bâstroe este un diferend între România și Ucraina, cum, de altfel, un diferend îl reprezintă și Insula Șerpilor, și platoul Continental la Marea Neagră, dar acolo s-a decis în favoarea României. Sunt lucruri care vin dintr-o perioadă mai îndelungată, dacă vorbim de Insula Șerpilor sau dacă vorbim de lucrări la Canalul Bâstroe, le avem consemnate cam începând cu 2004, când Ucraina și-a început lucrările de adâncire a Canalului Bâstroe.

Pe fondul războiului din Ucraina și a situației create de imposibilitatea exporturilor prin Dardanele și Bosfor, la momentul respectiv, sigur că s-a mers și pe ideea folosirii gurilor Dunării. Deci, într-un fel, este un momentum pe care-l folosește Ucraina și Ucraina va profita în continuare de o asemenea situație. Nu știm unde se va rezolva, pentru că premierul a spus că se va verifica dacă lucrările au dus la adâncirea șenalului sau se respectă acea adâncime de 3,5 metri.

Pentru altă parte, un punct puternic este cel al legislației cu privire la mediu și cu privire la Biosfera Delta Dunării din ambele țări, legislație care nu este favorabilă executării, arătându-se argumentat că ele vor influența în sens negativ biodiversitatea Deltei Dunării. Este o temă care va trebui rezolvată prin acele activități de inspectare, pentru că este clar că România trebuie să știe dacă s-au executat lucrări care au dus la adâncirea canalului”, a spus generalul (r) Virgil Bălăceanu.

„Sunt două probleme nesoluționate cu Ucraina: drepturile minorităților și Canalul Bâstroe”

Generalul crede că România nu se opună cu destulă fermitate solicitării Ucrainei de a include Canalul Bâstroe în sistemul de transport transeuropean și susține că dacă pe calea dialogului direct nu se va ajunge la o soluție, este necesar să se impună din nou soluția prin mijlocirea unei curți internaționale.

„Pe de altă parte, este o problemă a Comisiei Europene, pentru că ei s-au adresat UE, în sensul în care canalul, de fapt amenajarea canalului estuarului Bâstroe, să fie inclus în sistemul de transport transeuropean. Comisia Europeană întreabă Bucureștiul.

Nu știm dacă Bucureștiul a dat răspunsul, se pare că termenul era jumătatea lui februarie, însă dincolo de faptul că România se opune – nu cu foarte multă fermitate – datele de pe teren vor demonstra această suspiciune.

Iar dacă nu reușim să rezolvăm acest diferend în virtutea relațiilor bilaterale România-Ucraina, sigur că trebuie să apelăm la un for internațional, să vedem dacă la nivelul Comisiei UE o asemenea problemă va putea să fie soluționată. Însă, lucrurile sunt destul de serioase legate de viitorul drum al Ucrainei către UE. Pentru că noi aveam deja două probleme, să ne gândim foarte serios asupra lor.

Apreciem și suntem alături de Ucraina în efortul de a rezista invaziei ruse, dar sunt două probleme nesoluționate și ele vizează momentul actual, dar vizează și viitorul drumului Ucrainei în UE și viitorul relațiilor bilaterale România-Ucraina. Este vorba despre drepturile minoritățile naționale – și acum vorbim despre minoritatea română din Ucraina, cu privire la folosirea limbii  – și a doua este legată de tema Canalului Bâstroe”, a mai spus Virgil Bălăceanu.

„România are drept de veto, poate să condiționeze drumul Ucrainei spre UE”

Virgil Bălăceanu susține că, în ultimă instanță, în negocierile cu oficialii ucraineni, se poate invoca inclusiv dreptul de veto pe care îl poate folosi România când se discută aderarea Ucrainei la UE. Este o situație care poate fi luată în calcul pentru a apăra interesul național.

Țara noastră poate, la un moment dat, să condiționeze – pentru că în UE se poate întâmpla și un asemenea lucru – drumul Ucrainei spre UE, legat de rezolvarea favorabilă pentru România, în sensul în care țara noastră cred că are dreptul de a-și păstra biosfera neafectată de lucrările tehnice la Canalul Bâstroe. Ca atare, lucrurile pot să fie și de o asemenea natură.

În relațiile internaționale, statele trebuie să-și manifeste interesul național. Sunt situații în care, având dreptul de veto, trebuie să negociezi. Nu înseamnă să te opui, dar trebuie să negocizezi.

Dacă ar fi să mergem pe o logică a lucrurilor, ar trebui să avem aceste verificări bilaterale, iar după aceea, să mergem, dacă mai este cazul, către Comisia Europeană sau către un alt for internațională cu asemenea problemă”, a afirmat generalul.

„Ucraina va fi, în general favorizată, pentru că este impactul emoțional al războiului”

Generalul a subliniat însă că este greu de estimat cum s-ar putea pronunța un for internațional în cazul Bâstroe, pentru că o decizie poate fi legată și de contextul emoțional al războiului din Ucraina.

”Ucraina va fi, în general favorizată, pentru că este impactul emoțional al războiului și, de multe ori, deciziile sunt și de natură emoțională când este vorba despre Ucraina.

Ei vor încerca să profite de o asemenea situație, invocând în mod sigur necesitatea de a avea căi multiplicate de acces la Dunăre și, sigur, la Marea Neagră, ținând seama că sud-estul Ucrainei este în mâinile rușilor, ținând seama de faptul că nu mai pot folosi din 2014 facilitățile portuare din Crimeea.

Dar lucrurile acestea nu ar trebui să determine România să cedeze, pentru că este un drept al nostru și oricând cedezi interesul național, creezi un precedent și cu alte probleme, nu neaparat cu Ucraina.

Deci, România trebuie să sprijine în continuare Ucraina, trebuie s-o sprijine inclusiv în drumul ei către UE, dar niciodată România nu trebuie să renunțe la interesul său național, care nu este un interes exagerat”, a afirmat generalul (r) Virgil Bălăceanu.

MAE, reacție în cazul Bâstroe. Ce au solicitat oficialii românii părții ucrainene

Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Ihor Prokopchuk, a fost invitat luni la sediul Ministerului Afacerilor Externe, pentru a clarifica diferența de poziționare a Ucrainei între precizările de presă din 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreținere pe canalul navigabil al Dunării, și informațiile din 17 februarie transmise de Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, conform cărora pe canalul Bâstroe adâncimile de navigație au ajuns la 6,5 m, de la 3,9 m cât ar fi fost la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Oficialii români au solicitat la discuția cu ambasadorul stoparea imediată a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație. Mai mult, oficialii români au evidențiat în cadrul discuției faptul că nu există acordul cu privire la desfășurarea unor astfel de activități, în condițiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor de navigație ale părții ucrainene.

În plus, MAE a reamintit că, „în demersul scris efectuat la 16 februarie, pe cale diplomatică, pe lângă partea ucraineană, a solicitat ca, în cazul în care partea ucraineană efectuează lucrări de dragare de adâncire (care depășesc caracterul de lucrări de mentenanță/întreținere), acestea să înceteze. Astfel, MAE a pus în vedere părții ucrainene necesitatea de a se abține de la orice acțiune menită a adânci calea de navigație în absența unui dialog cu România și a consimțământului expres al României în acest scop.”

• MAE a reamintit că ministrul de externe Bogdan Aurescu a avut o discuție cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, sâmbătă, 18 februarie, în marja Conferinței de Securitate de la München, prin care a solicitat clarificarea cât mai curând a poziției părții ucrainene.
• MAE a reiterat că a solicitat, în cursul zilei de 13 februarie, Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informații cât mai complete și actualizate privind eventuale activități desfășurate de partea ucraineană în sectorul „canalului de navigație Bâstroe” și evaluarea instituției privind impactul acestora.
• MAE a solicitat și Poliției de Frontieră Române transmiterea informațiilor rezultate în urma monitorizării activităților efectuate de autoritățile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul „canalului de navigație Bâstroe”, precum și evaluarea caracterului acestora.
• De asemenea, MAE a transmis și pe 16 februarie 2023, dar și anterior, inclusiv în 2022, Comisiei Europene, că autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T, întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigație inițiat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului. Sunt neadevărate informațiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea așa-zisului „canal de navigație Bâstroe.”

Premier: „Orice excedere va fi clarificată între autoritățile din România și Ucraina și va fi sesizată Comisia Europeană”

Primul-ministru Nicolae Ciucă a afirmat că, în baza discuțiilor instituționale dintre Kiev și București, lucrările pe Canalul Bâstroe au fost de întreținere și nu de adâncire a șenalului navigabil.

„Punem la dispoziție Canalul Sulina pentru asigurarea șenalului navigabil”, a spus premierul.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Ce știe Ucraina și nu știe România despre Canalul Bâstroe? Fost guvernator al Deltei: „Filmul ăsta l-am văzut și în 2004. Un studiu de impact ar fi închis subiectul pentru totdeauna”

EXCLUSIV | Cum vede scandalul Bâstroe unul dintre foștii negociatori ai Tratatului privind frontiera cu Ucraina. ”Un conflict juridic nu ar mai ajuta la refacerea biosferei, cu toate daunele pe care Ucraina le-ar plăti”

Scandalul privind Canalul Bâstroe: Ministerul ucrainean al Infrastructurii anunţă că adâncimea de navigaţie a CRESCUT de la 3,9 la 6,5 m

UPDATE: VIDEO | Ambasadorul Ucrainei, convocat la MAE să dea EXPLICAȚII în scandalul Bâstroe / Nicolae Ciucă: I se va solicita ca autorităţile să primească aprobare pentru verificarea lucrărilor / Ucraina vrea organizarea unei reuniuni tehnice