EXCLUSIV | Se întorc sau nu în instanță dosarele vizate de „marea prescripție”? Augustin Zegrean: „Nimeni nu poate să stea liniștit”
Patru avocați, printre care și un fost președinte al Curții Constituționale (CCR), au spus, pentru Gândul, cum interpretează hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a răspuns, într-un caz semnalat de Curtea de Apel Brașov, în legătură cu deciziile CCR privind „marea prescripție”. Părerile avocaților consultați de Gândul sunt împărțite între haosul ce ar urma, pentru toate faptele vizate de deciziile CCR privind prescripția, și un impact destul de redus, în cauze ce privesc strict apărarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și care mai pot fi atacate.
Ce înseamnă decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și care sunt implicațiile acesteia asupra cauzelor vizate de „marea prescripție”? Câte cauze și ce fel de infracțiuni ar fi vizate? Ce se întâmplă acum, mai ales în cazul în care judecătorii au decis deja că faptele sunt prescrise?
La aceste întrebări adresate de Gândul au răspuns avocații Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, Bogdan Cimbru, Mihail Seidner și Veronel Rădulescu, cel care o reprezintă în instanță pe Elena Udrea.
Traseul deciziilor
Potrivit deciziei de luni a CJUE, hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții Constituționale a României sunt obligatorii, cu excepția cazurilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), din octombrie 2022, privind prescripția specială a venit după ce, în același an, Curtea Constituțională a arătat că prevederile articolului 155 din Codul Penal privind întreruperea cursului prescripției răspunderii penale sunt neconstituționale, întărind practic ce decisese încă din 2018 și atrăgând atenția că instanțele au greșit neaplicând acea hotărâre. Nici Parlamentul nu a făcut modificările legislative ca să pună Codul Penal în acord cu decizia Curții Constituționale, astfel că, din 2018, nu au existat prevederi legale care să reglementeze întreruperea prescripției, aspect taxat prin a doua decizie a CCR, din 2022.
După decizia Curții Constituționale, mulți judecători au suspendat unele procese și au cerut ICCJ să lămurească aplicarea hotărârii CCR. Nu mai puțin de 17 sesizări diferite, de la tot atâtea instanțe, au fost adresate ICCJ, care le-a conexat și asupra cărora s-a pronunțat în 25 octombrie 2022. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ICCJ a decis atunci, în esență, că scapă de răspunderea penală toți cei cu infracțiuni mai vechi de 2012 sau 2014, adică se aplică termenele mai scurte de prescripție, care în funcție de infracțiune pot fi de 8 sau 10 ani.
Curtea de Apel Brașov a sesizat CJUE, după ce mai multe persoane condamnate la închisoare pentru evaziune fiscală și fraude cu fonduri UE au contestat deciziile, invocând prescripția răspunderii penale. CJUE a decis, în 24 iulie 2023, că „instanța națională este obligată, în principiu, să înlăture normele sau jurisprudența naționale care creează un risc sistemic de impunitate pentru asemenea infracțiuni”.
Potrivit site-ului ReJust, portalul de jurisprudență al Consiliului Superior al Magistraturii, în ultimul an, de la data emiterii deciziei CCR și până în prezent, 5.512 procese penale au fost închise pe rolul instanțelor, ca urmare a constatării împlinirii termenului de prescripție.
Augustin Zegrean: „Va fi o mare zarvă”
Avocatul Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, consideră „uluitoare” decizia CJUE, invocând prevederi ale legii fundamentale.
„Și pentru mine este uluitoare decizia asta, întrucât cu o săptămână, două în urmă s-a publicat, am văzut în presă, raportul făcut de avocatul general al Curții – așa se numește instituția care ar fi procuror, probabil -, și acolo, în raportul lui, era respingere categorică a solicitării Curții de Apel Brașov”, a explicat Augustin Zegrean.
Avocatul a precizat că toți cei care au văzut raportul se așteptau să rămână așa, nu fix invers. În acest context, avocatul a amintit și de ordinul scris dat de procurorul șef din Direcția Națională Anticorupție care supraveghează activitatea de instanțe, adresat tuturor procurorilor, prin care le-a spus să nu mai facă apeluri în cauzele vizate de prescripție și unde este făcut apel sau recurs, să pună concluzii de respingere a apelului sau a recursului lor.
Este surprinzătoare decizia pentru că nu prea putea, nu are Curtea de Justiție a Uniunii Europene atribuții să spună, ritos, să nu se aplice deciziile Curții Constituționale și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din România. Lucrul acesta eu nu l-am mai întâlnit.
Ei invocă ceva practică, dar textul de lege pe care îl invocă este un text din Tratatul Uniunii Europene, tratatul constitutiv și unul din tratatul de funcționare a Uniunii Europene. La cel constitutiv, este articolul 325, care se referă la combaterea evaziunii, combaterea fraudei. Deci ei nu au un text care să le permită să declare neaplicabilă o decizie a Curții Constituționale din România sau decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru că unul din principiile de bază ale Uniunii Europene este subsidiaritatea. Noi n-am renunțat la asta când am intrat în Uniunea Europeană”, a spus Augustin Zegrean.
Fostul președinte al CCR se așteaptă la „o mare zarvă” în instanțe, în urma deciziei CJUE.
„Pentru mine, este o surpriză mare, aceasta spun ca oarecare cât de cât cunoscător al practic acestei instituții de justiție a Europei. Dar, eu cred că se referă și aici vor fi discuțiile lor și a va fi o mare zarvă cu chestia, asta pentru că am văzut că unii deja spun că vor face, vor declara căi de atac împotriva hotărârilor deja pronunțate și împotriva hotărârilor definitive, și ,unde mai este termen, să se facă recurs în casație”, a adăugat Augustin Zegrean.
Avocatul a explicat ce se întâmplă dacă hotărârea CJUE se aplică pentru toate cauzele în care s-a invocat decizia CCR privind prescripția.
Deci o luăm de la capăt. Trei ani ne-am zbătut cu chestia asta cu prescripția și acum o s-o luăm de la capăt? Pentru că dacă se aplică așa cum se spune, ce am văzut eu până acum, unii care au ieșit acum doi ani din închisoare pe baza acestei decizii a Curții Constituționale, vor fi chemați înapoi, vor fi invitați la loc”, este de părere avocatul.
În opinia lui Augustin Zegrean, nu au cum să fie vizate doar dosarele de evaziune fiscală, iar cele de corupție să fie excluse.
„Ei (judecătorii CJUE – n.r.) nu fac o distincție. Am văzut și eu că fac unii distincție, pentru că ei spun că textul despre care e vorba, art. 325, se referă la combaterea fraudei împotriva fondurilor, banilor Europei, banilor care i se cuvin Uniunii Europene sau care provin de la Uniunea Europeană. Dar, dacă citiți cu atenție ce scrie acolo, o să vedeți că o iau mai departe, că urmează să dea și o decizie, mai este o cerere făcută tot de aceeași Curte de Apel de la Brașov, în care întreabă dacă se aplică și la infracțiunile de corupție.
Bun, dar infracțiunile nu sunt numai de corupție și de evaziune fiscală în România. Sunt 800 de infracțiuni în legi speciale și încă vreo 300 și ceva în Codul Penal. Deci nu poți să spui că pentru evaziune nu se aplică prescripția și pentru altceva se aplică, pentru că este vorba de legea penală mai favorabilă. Este un principiu de când lumea, nu s-a inventat acum. Și curtea supremă, în decizia pe care spun ei (CJUE – n.r.) să n-o aplice, tocmai asta spune: că prescripția este o instituție a dreptului penal și atunci se aplică principiul legii penale mai favorabile”, a explicat Augustin Zegrean.
Avocatul a mai spus că a văzut în spațiul public „interpretări absolut bezmetice” ale implicațiilor deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene și a argumentat prin prevederi ale legii fundamentale din România, respectiv articolul nr 20 din Constituție, referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului:
”(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile”
„Constituția României, la articolul 20, spune că, în principiu, în România au prioritate dispozițile tratatelor internaționale la care suntem parte. Uniunea Europeană este și ea un tratat, nu este tratatul de funcționare a Uniunii Europene, este tratatul de înființare a Uniunii Europene, am aderat la aceste tratate. Dar zice Constituția, în ultimul paragraf, în articolul 20, că în privința drepturilor și libertăților fundamentale, dacă legea românească este mai favorabilă, se aplică legea românească. Și în situația despre care vorbim, este evident că legislația românească este cea mai favorabilă”, a precizat Augustin Zegrean.
„Sigur că ei au fost surprinși, probabil, de faptul că s-a ajuns la situația în care, din 2018 până în 2022, în România nu a existat instituția întreruperii cursului prescripției. Dar asta nu este din vina justiției, nu justiția este de vină”, a mai spus avocatul.
De precizat că prescripția nu înlătură răspunderea materială, ci doar răspunderea penală.
„Toți cei cu evaziune fiscală, de exemplu, în cazul cărora s-a dispus încetarea procesului penal în baza acestei decizii a Curții Constituționale, au fost obligați să plătească despăgubiri”, a explicat avocatul.
În interpretarea fostului președinte al Curții Constituționale, toate cauzele vizate de hotărârea CJUE vor fi atacate în perioada următoare de procurori.
Toate parchetele vor declara recurs în casație”, a spus Augustin Zegrean.
Întrebat care ar putea să fie, estimativ, numărul cauzelor soluționate în baza deciziei CCR privind prescripția care ar urma să reintre pe rolul instanțelor, fostul președinte al CCR a spus: „Nimeni nu poate să stea liniștit”.
„Când s-a pornit tot scandalul ăsta, era vorba de mii de cauze. Toate care s-au judecat. Sigur, la primele care s-au judecat nu mai este termen de recurs în casație, dar puține au fost cele care s-au judecat atunci, la început, cele mai multe s-au judecat în 2022, atunci au început să admită.
Deci nimeni nu poate să stea liniștit, cel care a trecut prin chestia asta, nu poate să stea liniștit în urma acestei decizii”, a mai spus Augustin Zegrean, pentru Gândul.
Bogdan Cimbru: „Se spală un pic pe mâini Curtea de Justiție a Uniunii Europene”
Avocatul Bogdan Cimbru este de părere că, prin hotărârea dată, CJUE face o diferențiere clară între aplicabilitatea celor două decizii ale Curții Constituționale din România, din 2018 și 2022, referitoare la instituția prescripție răspunderii penale și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 67/2022, care au avut ca și consecință soluții de încetare a procesului penal într-un număr considerabil de dosare.
„Pe de o parte, Curtea de Justiție a Uniunii Europene statuează cu caracter definitiv că atunci când discutăm de infracțiuni împotriva intereselor Uniunii Europene, nu se poate face aplicabilitatea celor două decizii ale Curții Constituționale din România, deci nu poate fi incidentă instituția încetării procesului penal, întrucât ar fi intervenit prescripția răspunderii penale, raportat la anumite considerente. Principalul argument l-ar reprezenta faptul că ar exista o impunitate față de un număr considerabil de inculpați”, consideră avocatul Bogdan Cimbru.
Pe de altă parte, avocatul susține că CJUE face o diferențiere cu privire la aplicabilitatea celor două decizii CCR, înainte de anul 2014 și posterior anului 2018.
„Deci, pe de o parte, spune: din momentul în care a intervenit Noul Cod Penal și până în anul 2018, rămâne la latitudinea judecătorului național să constate dacă sunt sau nu incidente cele două decizii ale Curții Constituționale, adică dacă prescrie sau nu. Iar pentru perioada 2018 – 2022 spune că, din nou, dacă nu există un risc general de impunitate, atunci se poate face aplicabilitatea la nivel de principiu a celor două decizii CCR, dar rămâne, din nou, la latitudinea judecătorului suveran din România”, a precizat avocatul.
Deci, se spală un pic pe mâini Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la consecințele la nivel național pe care le-ar avea aplicarea celor două decizii CCR. În schimb, este cât se poate de clară și de consecventă, și de hotărâtă în decizia pe care a pronunțat-o cu privire la cauzele care au ca obiect cercetarea de infracțiuni contra intereselor Uniunii Europene. Deci, acolo, cu caracter definitiv, asta toată, nu se poate face aplicarea celor două decizii CCR”, a mai spus avocatul Bogdan Cimbru, pentru Gândul.
Potrivit avocatului, vizate sunt infracțiunile precum evaziune fiscală, fraude contra bugetului Uniunii Europene, infracțiunile prevăzute în Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, respectiv infracțiunile prevăzute la art. 18 indice 1 și indice 2, care sunt infracțiuni contra intereselor Uniunii Europene.
În ceea ce privește eventualitatea ca deciziile de prescriere din dosarele deja judecate să fie atacate, avocatul consideră că nu se poate dispune rejudecarea cauzelor.
Din punctul meu de vedere, în căile extraordinare de atac, inclusiv recursul în casație, care a fost promovat în anumite dosare penale de către DNA și alte instituții, nu poate retroactiva legislația. Deci, chiar cum și procurorul șef al Secției judiciare din cadrul DNA a statuat, s-a procedat la retragerea recursurilor în casație și formularea de concurs din favoarea inculpaților în cauzele care, repet, nu au ca obiect infracțiuni contra intereselor Uniunii Europene”, a spus Bogdan Cimbru.
Avocatul crede că nu se vor întoarce cauzele pe rolul instanțelor, cu precădere cele care nu vizează interesele financiare ale Uniunii Europene.
„Nu se poate dispune rejudecarea cauzelor în cazul cărora deja s-a dispus încetarea procesului penal, cu mențiunea că, dacă există vreo excepție prin țară, să existe vreo asemenea soluție de încetare a procesului penal într-o cauză care are ca obiect infracțiuni contra intereselor UE, acolo ar putea fi promovată o cale extraordinară de atac, dar la celelalte dosare, sub nicio formă”, a detaliat Bogdan Cimbru.
Avocatul nu susține abordările care previzionează un haos în justiție.
Am auzit, sunt opinii care acreditează un haos, dar nu. Sistemul judiciar are o anumită stabilitate, iar hotărârile se bucură de autoritate de lucru judecat, iar decizia de luni nu spune că se pot promova căi extraordinare de atac și nici legislația națională nu permite promovarea unor asemenea căi de atac”, a mai spus Bogdan Cimbru.
Avocatul subliniază că decizia CJUE nu anulează efectele hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 67/2022.
„Sesizarea nici nu a avut ca obiect, sesizarea care a fost făcută către CJUE a vizat doar cele două decizii ale CCR, nu și decizia din octombrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pe cale de consecință, Înalta Curte de Casație, care are prin legea de organizare, ca și fundament, scop, unificarea jurisprudenței în România, clar, din moment ce decizia 67/2022 nu a fost anulată sau desființată în vreun fel, argumentele și considerentele respectivei decizii rămân în picioare. Deci, în continuare, se vor dispune soluții de încetare și nu văd promovarea de căi extraordinare de atac în căi deja soluționate definitiv”, a precizat avocatul.
Nu o să desființeze nimeni hotărârile deja pronunțate. Numai că, din păcate, au pus greul situației pe umerii judecătorului național, s-au spălat pe mâini. Au zis: ce vizează interesele UE, nu ai voie să aplici, restul… fiecare judecător național să-și asume răspunderea. Și acuma rămâne de văzut dacă Judecătoria Botoșani și Înalta Curte de Casație vor analiza la fel incidența deciziei. Deci, probabil va fi o perioadă de tranziție”, a conchis avocatul Bogdan Cimbru pentru Gândul.
Mihail Seidner: „Nu cred că vor putea întoarce toate dosarele”
Avocatul Mihail Seidner a detaliat contextul în care CJUE a dat decizia de luni, admițând în același timp că viitorul mod de aplicare este controversat.
„Eu n-am de unde să știu ce o să se întâmple. Numai că, în esență, așa, foarte simplu spus, Curtea a spus că este libertatea legiuitorului și a interpretului legii române să stabilească ce reguli vrea el pentru prescripție și întrerupere a prescripției, dar în ceea ce privește frauda cu fondurile Uniunii Europene, nu se aplică aceste excepții pe care le invocă legiuitorul, Curtea Constituțională și interpretarea Înaltei Curți, pentru că principiul care prevalează în Uniunea Europeană este că trebuie să existe o grijă deosebită pentru fondurile astea ale Uniunii Europene”, a explicat Mihail Seidner, contactat de Gândul.
Din punctul său de vedere, este și logic să se întâmple așa, pentru că aceste fonduri sunt create prin contribuția tuturor statelor UE.
„Astfel, n-ar putea un stat să stabilească că, dacă cineva atentează la fondurile europene în statul respectiv, beneficiază de impunitate pe niște criterii arbitrare. Se referă strict la fondurile Uniunii Europene, nu va naște discuții în ceea ce privește celelalte infracțiuni săvârșite în altfel de ipoteze, decât, probabil, vor exista niște căi extraordinare pe care le va folosi parchetul, pornind de la ea, pentru fraudele cu bani europeni”, a precizat avocatul.
Astfel, el se așteaptă să fie atacate de procurori cauzele care au ca obiect fraude cu fonduri europene.
Părerea mea este că nu va bulversa, adică nu va crea o situație contrară celei pe care deja o știm, că nu are cum. Eu nu cred că vor putea întoarce toate dosarele, pentru că oricum nu știu ce căi mai sunt. Adică e o chestiune controversată. Haideți să vedem ce se întâmplă”, a conchis Mihail Seidner.
Veronel Rădulescu: „S-a dat o palmă justiției din România”. Impactul deciziei asupra Elenei Udrea
Avocatul Veronel Rădulescu consideră că, prin decizia de luni, CJUE provoacă un haos în sistemul judiciar român.
„Decizia CJUE este una contradictorie și care conduce la un haos în justiția din România, pentru că fiecare judecător va avea posibilitatea să interpreteze cum vrea. Dacă o să citiți cu atenție, o să vedeți că unele paragrafe spun un lucru, alte paragrafe spun altfel. Și poate remarca cea mai importantă ar fi aceea că, prin această decizie, s-a dat o palmă justiției din România, chiar Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pentru că prin decizia despre care vorbim a fost invalidată soluția pe care a oferit-o Înalta Curte de Casație Justiție, prin decizia cu referire la aplicarea deciziilor Curții Constituționale”, a spus avocatul Veronel Rădulescu, pentru Gândul.
În interpretarea lui Veronel Rădulescu, hotărârea CJUE va duce la mai multă confuzie, la o practică neunitară în aplicarea legii, „după bunul plac și mai ales după nume”. Avocatul consideră că vechile decizii vor fi atacate astfel după bunul plac al procurorilor, al judecătorilor.
Această decizie nu oferă o soluție predictibilă. Unele dintre dosare probabil că vor fi reanalizate și se va ajunge la alte soluții, altele, nu”, a spus avocatul.
Întrebat despre cazul uneia dintre clientele sale cele mai cunoscute, Elena Udrea, Veronel Rădulescu a spus ce crede că s-ar putea întâmpla, după decizia CJUE, în dosarul fostului ministru, închis în baza prescripției.
Să spunem că nu este nimic previzibil în momentul ăsta. Dar, referindu-ne la soluția dată de Înalta Curte în dosarul supranumit Referendumul, parchetul este încă în termenul de promovare a unui noului recurs de casație, deci da, e posibil să facă lucrul ăsta (să atace soluția dată – n.r.). Având însă în vedere poziția exprimată de Direcția juridică a Direcției Naționale Anticorupție, ar trebui să aibă un punct de vedere consecvent și să nu promoveze o asemenea cale de atac. Dar totul este posibil”, a conchis Veronel Rădulescu, pentru Gândul.