EXCLUSIV | Șefa laboratorului de antropologie din INML prezintă detalii, în premieră, din dosarul “Caracal”. Care au fost motivele eliberării certificatului de deces al Alexandrei Măceșanu: “Doamna avocat Obârșanu se contrazice!”

Cazul ”Caracal” continuă să fie unul de interes public, cu atât mai mult cu cât procesul se află în desfășurare, iar următorul termen de judecată este 16 martie 2022.

La ultimul termen de judecată – care a avut loc în luna februarie 2022 – au fost audiați doi martori foarte importanți: dr. Mariana Roșu, șefa Laboratorului de antropologie medico-legală și dr. Ligia Bărbări, fosta șefă a Laboratorului de genetică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală ”Prof. Dr. Mina Minovici” (INML) Bucureșți.

Imediat după audierea acestora, avocații familiilor celor două victime – Alexandra Măceșanu și Luiza Melencu – au făcut declarații legate de afirmațiile martorelor audiate, lăsând să se înțeleagă că medicii legiști au recunoscut în fața judecătoarei că au făcut o expertiză care nu poate să stabilească ADN-ul și că nu știu din ce elemente dentare au recoltat respectivul ADN. Mai mult, a fost pusă sub semnul întrebării și legalitatea certificatului constatator al decesului Alexandrei Măceșanu.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Vreau o șapcă cu ‘Make DÂMBOVIȚA great again’”

17:30

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

Pentru a lămuri toate aceste aspecte extrem de importante în construcția acestui caz care a cutremurat România anului 2019, dar și pentru că declarațiile făcute de avocații familiilor Măceșanu și Melencu aruncă în aer imaginea unei instituții de bază în realizarea actului de justiție, GÂNDUL a considerat că este absolut necesar să afle explicațiile unuia dintre cei doi medici audiați.

Cu acordul conducerii INML, GÂNDUL a realizat un interviu cu medicul primar legist Mariana Roșu, șefa Laboratorului antropologie medico-legală din INML, a cărei semnătură se regăsește și pe certificatul constatator al decesului Alexandrei Măceșanu.

După cum se știe, experţii de la INML sunt cei care au examinat fragmentele osoase care s-au găsit în butoiul din curtea lui Gheorghe Dincă, fragmente despre care procurorii au susținut, în urma probatoriului, că aparțin Alexandrei Măceșanu. Tot ei au stabilit și că ADN-ul extras din anumiți dinți este al Alexandrei Măceșanu, iar un alt ADN nu a mai fost identificat.

”La expertiza antropologică, datorită gradului mare de fragmentare și degradare a oaselor nu am putut stabili decât sexul și vârsta”

Doamna Roșu, ați fost audiată ca martor în dosarul Caracal.  După această audiere, doamna avocat Carmen Obârșanu a afirmat că dumneavoastră, întrebată fiind în instanță, ați fi recunoscut că în baza expertizei realizate nu se poate stabili ADN-ul. Așa este? Asta ați susținut?

Am fost întrebată de doamna avocat Obârșanu dacă în baza expertizei realizate se poate stabili ADN-ul. În cazul Caracal, eu am efectuat expertiza medico-legală antropologică prin care se stabilește profilul biologic al unei persoane (sex, vârstă, talie, rasă) și nu ADN-ul acesteia. În cazul de față datorită gradului mare de fragmentare și degradare a oaselor nu am putut stabili decât sexul și vârsta. Stabilirea profilului genetic se face prin examen ADN în cadrul Laboratorului de Genetică. Nu am spus că din fragmentele osoase nu se poate stabili ADN-ul, ci că nu intră în atribuțiile și competența mea stabilirea profilului genetic al unei persoane, acest lucru efectuându-se în cadrul Laboratorului de Genetică al INML, de către personal specializat. Acest lucru l-am declarat și a fost consemnat în instanță.

De ce ați declarat că nu cunoașteți din ce elemente dentare s-a extras ADN?

Am declarat că nu cunosc din ce elemente dentare s-a extras ADN-ul, întrucât acest lucru s-a realizat în cadrul Laboratorului de Genetică.

”Doamna avocat Obârșanu se contrazice!”

Doamna avocat Obârșanu a subliniat în media un aspect care ridică semne de întrebare asupra activității INML, declarând că “doctorița Roșu, cea care a emis certificatul de deces al Alexandrei Măceșanu, a spus că este o practică să emită certificat constatator de deces în condițiile în care se încalcă ordonanța 1 privind reglementarea activității medicinii legale și articolul 50 din Codul civil. Medicul poate elibera certificat constatator în condițiile în care există cadavru. Aici nu a fost niciun cadavru, deci trebuia să existe o hotărâre judecătorească de declarare a morții. Puteți să lămuriți aceste aspecte?

Referitor la acuzația doamnei avocat Obârșanu conform căreia prin eliberarea certificatului medical constatator al decesului în cazul Alexandrei Măceșanu am încălcat legea – art.50 din Codul Civil și Ordonanța de Guvern nr. 1/2000 privind organizarea și funcționarea instituțiilor de medicină legală -, întrucât ”Medicul poate elibera certificat constatator în condițiile în care există cadavru. Aici nu a fost niciun cadavru, deci trebuia să existe o hotărâre judecătorească de declarare a morții”, fac următoarele precizări (care au fost consemnate și în instanță):

•  art.50  alin. 3 din Codul Civil prevede: ”atunci când este sigur că decesul s-a produs (sublinierea îmi aparține), deși cadavrul nu poate fi găsit sau identificat, moartea poate fi declarată prin hotărâre judecătorească”, doamna avocat Obârșanu se contrazice, afirmând pe de o parte că minorele nu sunt moarte, ci sunt victimele traficului de persoane, iar pe de alta susține că decesul trebuia declarat pe cale judecătorească, deși articolul 50 precizează în mod clar că acest lucru se face ”când este sigur că decesul s-a produs” și când este îndeplinită una din cele două condiții: cadavrul nu poate fi găsit (așa cum s-a întâmplat în cazul Elodiei Ghinescu) sau nu poate fi identificat (așa cum este cazul oaselor găsite la lizieră care se presupune că aparțin Luizei Melencu, fragmente osoase din care nu s-a reușit obținerea profilului genetic nici în România și nici în SUA – în laboratoarele FBI);
• Ordonanța de Guvern nr. 1/2000 privind organizarea și funcționarea instituțiilor de medicină legală) este o lege specială; legea (norma) specială se aplică prioritar față de norma de drept comun (așa cum este Codul Civil);
• în  Regulamentul   de   aplicare   a   dispozițiilor Legii  271/2004 privind   organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală, la Cap. III, art. 15   se precizează: ”institutele medico-legale sunt abilitate să efectueze lucrări medico-legale, după cum urmează:

a) autopsii   în   situațiile   prevăzute   de   lege,   inclusiv   autopsierea     sau   reautopsierea cadavrelor, exhumări,…….expertiză antropologică pe elemente de cadavru sau de schelet”;

• în Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale din 25.05.2000 (de aplicare a OG nr. 1/2000), la art.34 se precizează:

(2) Autopsia medico-legală ”se efectuează la solicitarea organelor judiciare de către medicul legist, fiind   obligatorie   în   următoarele   cazuri:   ………(f)   cadavre neidentificate sau scheletizate”;

(3) Autopsia cadavrului,  respectiv a părților de cadavru sau a pieselor scheletice (n.red. – sublinierea noastră) se efectuează numai în cazul în care organele judiciare pun la dispoziția medicului legist: ordonanța procurorului sau încheierea instanței de efectuare a autopsiei, care conține obiectivele acesteia; …..”

Art.38:

(4) medicul legist nu poate elibera certificat de deces fără efectuarea autopsiei medico-legale, cu excepția cazurilor în care decesul a survenit ca urmare a catastrofelor”.

În ambele cazuri de la Caracal s-au găsit piese scheletice provenind din toate regiunile corpului (de la cap și până la picioare), astfel încât este falsă afirmația doamnei avocat că ”nu a fost niciun cadavru”; de asemenea, în ambele cazuri expertiza s-a efectuat în baza ordonanței emisă de Parchet, ordonanță care a conținut și obiectivele acesteia.

Întrucât în cazul Alexandrei Măceșanu s-a realizat și identificarea acesteia prin examen ADN, s-a   emis în mod legal certificat medical constatator al decesului, neîncălcându-se prevederile art. 50 din Codul Civil (care se referă la cadavre care nu pot fi găsite sau identificate) și nici  Ordonanța de Guvern nr. 1/2000”.

Inculpatul Gheorghe Dincă v-a pus vreo întrebare? 

Gheorghe Dincă m-a întrebat în ce mod am stabilit că oasele din butoi provin de la o singură persoană. Și am explicat instanței că e vorba de elemente clare stabilite în specialitate, cum ar fi toate dimensiunile reperelor osoase găsite și morfologia acestora. Procedura nu este deloc simplă, iar ea este descrisă amănunțit în raportul de expertiză care există la dosar.

Expertiza, finalizată în cinci zile de la primirea fragmentelor osoase

În instanță ați fost întrebată dacă s-au exercitat presiuni asupra dumneavoastră la INML ca să dați denaturați cumva vreun rezultat sau să întârziați expertiza. Ce ați răspuns? Care este adevărul?

Da, am fost întrebată dacă s-au exercitat presiuni asupra mea, iar răspunsul a fost negativ. De asemenea, doamna avocat Obârșanu m-a întrebat dacă este adevărat că mi s-a sugerat de către conducătorul instituției în care lucrez să temporizez efectuarea expertizei până când acesta va reveni din concediu. Am precizat în instanță că acest lucru este neadevărat, ba din contră, expertiza a fost efectuată cu celeritate, în termen de 5 zile de la primirea fragmentelor osoase.

După cum se știe, în dosarul ”Caracal”, inculpatul Gheorghe Dincă este acuzat de săvârșirea a 8 infracțiuni:

• trafic de persoane
• trafic de minori
• viol – două infracțiuni
• omor calificat – două infracțiuni
• profanarea de cadavre sau morminte – două infracțiuni

Complicele acestuia – Fane Risipițeanu – este acuzat de viol în cazul Luizei Melencu. Rechizitoriul cuprinde 400 de pagini, iar probatoriul este foarte stufos, în el regăsindu-se, printre altele, expertiza ADN, expertiza antropologică, dar și expertizele realizate la Institutul Național de Criminalistică și la Institutul de Fizică Nucleară de la Măgurele, acolo unde a fost trimis butoiul ridicat din curtea lui Dincă.

Din această ultimă expertiză a reieșit că substanţele găsite pe suprafeţele decupate ale butoiului – date spre examinare(analiza fizico-chimică) – se regăsesc aproape identic şi pe oasele și cenuşa ridicate p data de 26 iulie 2019 şi pe cenuşa şi oasele de la liziera unde au fost găsite fragmente osoase despre care se susține în rechizitoriu că aparțin Luizei Melencu.

Din păcate, deteriorarea prea mare a rămășitelor osoase găsite la lizieră a făcut imposibilă extragerea ADN-ului mitocondrial, expertiză solicitată de anchetatorii DIICOT în Statele Unite la FBI.

Autor

Adina Anghelescu

Cunoscut jurnalist de investigatii, generatia presei anilor '90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor ... vezi toate articolele

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele