EXCLUSIV | Spitalul Universitar riscă să piardă 150 milioane de euro din PNRR. Extinderea SUUB, blocată în certificatul de urbanism, pentru că primarul Nicușor Dan vede ”două puncte verzi” pe harta proiectului

În toamna anului 2021, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alături de preşedintele Klaus Iohannis şi premierul de atunci Florin Cîţu, au susținut o conferință de presă comună la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, în condițiile aprobării PNRR, locul fiind ales pentru că spitalul urma să beneficieze de fonduri prin programul NextGenerationEU.

Deși lucrările la acest proiect – format din două faze de execuție, de modernizare, dezvoltare și extindere a acestui spital – ar fi trebuit să înceapă în forță, primarul general al Capitalei Nicușor Dan a găsit de atunci motive să nu semneze certificatele de urbanism, deși erau solicitate în regim de urgență.

”Este nevoie ca de oxigen de această extindere. Acest spital construit în anii 1970-1978 nu mai poate face față afluxului masiv de pacienți, iar dacă această extindere nu se realizează cât sunt acești bani disponibili din PNRR, ne facem de râs în fața Comisiei Europene, căreia i-am prezentat acest proiect”, a declarat managerul Spitalului Universitar de Urgență București, Cătălin Cîrstoiu, pentru Gândul.

Primarul general blochează autorizația de construire

Documentele sunt absolut necesare, la acest moment. Unul dintre certificate trebuie înlocuit, iar pentru al doilea, primarul refuză semnarea din cauză că a văzut desenat cu verde pe planul spitalului și este convins că acolo este spațiu verde, deși nu este.

Practic, primarul general blochează autorizația de construire, iar studiul de fezabilitate poate fi început doar dacă este emis certificatul nou de urbanism solicitat.

În joc este noua față a spitalului, care reprezintă un beneficiu major pentru spațiul destinat pacienților și echipelor medicale, însă totul depinde de noua semnătură a edilului Capitalei pe un nou certificat de urbanism care stă suspendat în cuvântul “sănătate” versus „spațiu verde”.

Și asta pentru că primarul Nicușor Dan, conform anchetei realizate de GÂNDUL, a văzut pe planul instituției “două puncte verzi” și a zis că acelea sunt spațiu verde, drept pentru care sugerează să se modifice mai întâi Legea 24/2007, mai precis articolul 18 paragraful 6, care stipulează următoarele:  

”Prin excepţie de la prevederile alin. (5), este permisă schimbarea destinaţiei spaţiilor verzi în vederea realizării unor lucrări de utilitate publică, astfel cum acestea sunt prevăzute de Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată, altele decât cele privind construcţiile locuinţelor sociale, obiectivelor sociale de învăţământ, sănătate, protecţie şi asistenţă socială, organizaţiilor neguvernamentale, precum şi administraţiei publice şi autorităţilor judecătoreşti”.

Găselniță a lui Nicușor Dan pentru a nu semna noul certificat cerut de Spitalul Universitar

În realitate, spitalul nu are niciun spațiu verde, cele două puncte verzi fiind de fapt zona heliportului vechi nefolosit și parcarea medicilor, ambele desenate cu verde pe schița-document. Mai mult, în arhiva spitalului există autorizațiile de construire ale heliportului și parcării. Deci, nici vorbă ca ele să fie spații verzi.

Drept urmare, chestia cu modificarea unui paragraf din Legea 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor este doar o găselniță a edilului pentru a nu semna noul certificat solicitat de conducerea Spitalului Universitar București.

De altfel, primarul Nicușor Dan ar trebui să cunoască foarte bine situația reală, având în vedere faptul că – la data la care s-a pus în dezbatere la Consiliul General al Municipiului București referatul Spitalului Universitar de Urgență București – unii consilieri din CGMB au explicat public că acest proiect ”nu afectează nici măcar un metru de spaţiu verde. Pur şi simplu, noi, prin acest proiect, am înlăturat un obstacol birocratic din calea obţinerii unei autorizaţii de construcţie pentru extinderea Spitalului Municipal, în cazul de faţă”.

Miza demarării lucrărilor la spital este uriașă

Miza demarării acestor lucrări este uriașă, întrucât 30 iunie 2022 este data limită până la care România poate atrage investiția de 149,9 milioane euro destinată acestui proiect de modernizare, extindere și reabilitare a Spitalului Universitar.

Asta în condițiile în care există din 27 aprilie 2021 o adresă prin care Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti a solicitat Consiliului General identificarea, de urgenţă, a unei soluţii legale care să facă posibilă autorizarea lucrărilor de modernizare, extindere şi reabilitare.

Banii pentru lucrări urmau să fie asigurați prin intermediul protocolului de finanțare încheiat între spital şi MDRAP, prin Compania Naţională de Investiţii, pentru efectuarea lucrărilor corespunzătoare fazei I (300 milioane de euro), respectiv prin PNRR, pentru efectuarea lucrărilor corespunzătoare fazei a II-a (149,9 milioane euro).

• Pentru faza I sunt vizate următoarele lucrări: modernizare, extindere şi reabilitare ambulatoriu, corp B cu regim de înălţime D+P+2E; realizare aparat filtru de acces, vestiare personal, extindere, modernizare şi reabilitare spaţii învăţământ (săli cursuri, amfiteatru) – corp D; modernizare şi reabilitare prosectura-morga – corp E; realizare corp I cu regim de înălţime S+P+3+4R – clinică, dializă, balneologie, centru donare, săli multifuncţionale, cabinete medicale; reabilitare şi modernizare aripile A1, A2 ale spitalului.
• Pentru faza a II-a sunt prevăzute: extinderea corpurilor A1, A4, A5, cu regim de înălţime variabil S+P+3-4R-7R pentru extindere bloc operator 10 săli operaţie, postoperator şi ATI, realizare aparat filtru – recepţie pentru acces şi distribuţie pacienţi, noduri circulaţie verticală pentru separarea fluxurilor medicale şi conformare ISU privind evacuarea în caz de incendiu şi exploatarea în siguranţă a SUUB, parcare publică de 320 locuri pentru medici şi pacienţi, reconfigurarea spaţiilor verzi cu sporirea numărului de arbori plantaţi, pentru îmbunătăţirea şi sporirea barierei verzi de protecţie şi aplicarea unui concept modern de energie alternativă pe întreg ansamblul construit.

Practic, la Spitalul Universitar București este vorba de două proiecte majore.

• Primul (Faza I) se derulează cu Ministerul Dezvoltării. Pentru acesta există certificatul de construire emis de Primăria București în 15 iulie 2021, numai că Ministerul Dezvoltării a inclus în proiect, ulterior, și cele două clădiri deja existente A1 și A2 ale spitalului. Din această cauză, în locul certificatului de urbanism emis în 2021 trebuie dat obligatoriu altul care să includă și cele două aripi ale spitalului solicitate de minister pentru a fi prinse în derularea proiectului.
• Al doilea proiect (Faza a II-a) vizează extinderea clădirii actuale a spitalului printr-un ansamblu de facilități noi, având o suprafață totală de circa 20.000 mp, absolut necesară rezolvării nevoilor actuale și viitoare ale spitalului. Aici, investiția este de 149,9 milioane euro proveniți din PNRR.

Managerul Spitalului Universitar: ”Dorința noastră sper să nu devină o iluzie”

Extrema urgență rezultă din următoarea situație de fapt: dacă până la data de 30 iunie 2022 nu va fi emis un alt certificat de construcție pentru primul proiect derulat cu Ministerul Dezvoltării în locul primului care a fost emis anul trecut, această fază derulată cu Ministerul Dezvoltării se va bloca.

Dacă nici pentru al doilea proiect derulat prin PNRR nu se va emite certificat de urbanism, se vor pierde 149,9 milioane de euro.

Contactat de GÂNDUL, managerul Spitalului Universitar de Urgență București, dr. Cătălin Cîrstoiu, a declarat că încă mai are speranțe că primarul general Nicușor Dan va înțelege pe deplin importanța SUUB pentru întreg sistemul medical din România.

“Dorința noastră, sper să nu devină o iluzie, pentru că toți ne dorim să avem spitale la standarde europene. Mai ales în condițiile în care este vorba de un spital cu medicină performantă, în care urmărim creșterea calității îngrijirii acordate pacientului, dar și confortul acestora. I-am spus domnului primar că suntem dispuși să acceptăm măsuri compensatorii de amenajare a unor spații verzi, venim și plantăm noi din resurse proprii unde va decide. Nu am primit răspuns”, a spus managerul SUUB.

Cătălin Cîrstoiu speră că primarul Nicușor Dan va înțelege că sistemul medical bucureștean este susținut de SUUB în mai mare măsură decât spitalele ASSMB, că este singurul care deservește real două sectoare, 5 și 6, care internează cazurile grave din celelalte zone ale Capitalei, din Ilfov, dar și din țară, iar linia de urgență este cea mai amplă din București.