România a ajuns la un deficit bugetar de 2,33% în primele cinci luni ale anului, adică a cheltuit cu aproape 37 de miliarde de lei mai mult decât a încasat. Ministerul Finanțelor explică nivelul la care a ajuns deficitul prin creșterea investițiilor, însă analistul financiar Adrian Negrescu spune, pentru Gândul, că banii din încasări se duc pe salariile bugetarilor și pe plata creditelor din ce în ce mai multe, care au dus cheltuielile cu dobânzile la 6,1% din PIB. În opinia consultantului economic, bugetul de stat este construit pe premize false, în care se vorbește despre o economie care va dudui, dar realitatea din viața de zi cu zi a românilor și nivelul de trai arată cu totul altceva.
Analistul financiar consideră că deficitul bugetar al României din primele cinci luni ale anului denotă că statul român nu realizează situația financiară în care se află economia românească.
Previziunile economice ale lui Adrian Negrescu nu sunt deloc optimiste, acesta concluzionând că ne îndreptăm spre recesiune, situație în care statul va fi nevoit să găsească măsuri de avarie, menite să aducă bani la buget.
Expertul financiar a punctat că ne îndreptăm „spre un an 2024 în care va ploua cu promisiuni electorale, cu ajutoare și cu vouchere cu scop electoral”.
„Au construit un buget bazat pe niște premize false, cum că economia va dudui, când de fapt economia stagnează și chiar încetinește semnificativ în ultima perioadă, dovadă scăderea producției industriale, scăderea consumului, scăderea cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul. Iată că încasările statului, chiar dacă cresc în zona TVA, cu doar 6,3%, sunt mai mici încasările decât cheltuielile, care, în loc să scadă, cresc.
Cheltuielile cu bucuri și servicii cresc cu 15,4%, am ajuns la 30 de miliarde de lei. Justificarea autorităților cum că acest deficit în creștere este cauzat de creșterea investițiilor… păi, dacă, ne uităm la investiții, mai mult de 60% din acestea sunt realizate cu bani europeni și nu cu bani de la buget.
Astfel încât întrebarea este unde se duc banii din taxele și impozitele percepute de statul român? Iar răspunsul este simplu: pe salarii, pe pensii și pe plata dobânzilor și a creditelor, din ce în ce mai multe pe care statul le face. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns să reprezinte 6,1% din PIB și să crească cu 32% față de aceeași perioadă din anul trecut”, a spus analistul economic Adrian Negrescu.
„Ne îndreptăm en fanfare către recesiune. O recesiune pe care și statul o va resimți și care, la un moment dat, va determina măsuri drastice, măsuri de urgență pe care statul va trebui să le ia. Deficitul este deja la 37 de miliarde de lei și îmi este teamă că vom ajunge la 100 de miliarde până la sfârșitul anului, adică un deficit de peste 7% din PIB. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că statul va trebui să găsească bani din alte surse.
De unde se vor lua bani? Probabil din împrumuturi, din ce în ce mai scumpe sau din creșterea taxelor și impozitelor. Din păcate, cred că asta ne paște în perioada următoare, creșteri de taxe și impozite, eliminarea tuturor facilităților acordate mediului de afaceri și o potențială creștere a TVA de la 1 ianuarie cu 1-2 puncte procentuale. O soluție de avarie, menită să aducă bani la buget, mai ales că ne îndreptăm spre un an 2024 în care va ploua cu promisiuni electorale, cu ajutoare și cu vouchere cu scop electoral”, a mai spus analistul financiar Adrian Negrescu.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, s-a arătat, joi, îngrijorat de faptul că deficitul bugetar al României a ajuns la 2,33%, adică 37 miliarde de lei, după cinci luni de ”restricție bugetară” și în condițiile în care ținta de deficit asumată pentru sfârșitul anului este 4,4%.
Este o realitate, sunt cinci luni de restricţie bugetară, 2,33% din PIB, deficitul bugetar, 37 de miliarde de lei, aceasta este realitatea astăzi. Nu putem sta cu mâna în sân, pentru că, după cinci luni, 2,33% deficit bugetar nu este de joacă.
Tocmai de aceea, încă de la audieri şi din primele zile de mandat, şi aceasta este a doua săptămână de când am preluat mandatul, m-am concentrat pe acest plan de măsuri care urmează să fie agreat la nivelul Coaliției, ca să putem să gestionăm corespunzător riscul de deficit bugetar”, a spus Marcel Boloş.
Deficitul bugetar a urcat la 2,32% din PIB după primele cinci luni din acest an, mai exact de la 1,72% din PIB la finalul lunii aprilie, în condițiile realizării unor venituri totale de 197,54 miliarde de lei, în creștere cu 10,4%, dar și a unor cheltuieli de 234,45 miliarde de lei, în urcare cu 17,3%.
Astfel, Guvernul a înregistrat în primele cinci luni ale anului (ianuarie – mai) un deficit bugetar de 36,9 miliarde de lei, 2,32% din PIB, cu 16 miliarde de lei mai mult față de perioada similară a anului trecut, când decalajul dintre veniturile mai mici și cheltuielile mai mari a fost de 20,9 miliarde de lei, 1,48% din PIB.
Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 2,32% din PIB, respectiv 36,91 miliarde lei, cauzat în principal de creşterea volumului de investiţii cu 55,1% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale casnici şi noncasnici în valoare de 4,16 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri şi servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi de influenţele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România”, a anunțat, miercuri Ministerul Finanţelor.
Cheltuielile de personal au însumat 52,82 miliarde de lei, în creștere cu 9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă 3,3%, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,49 miliarde de lei, ca urmare a prefinanțării în primele cinci luni a necesarului brut de finanțare pentru anul 2023.
Astfel, după primele cinci luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiționale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 57,4% din necesarul brut de finanțare pentru anul 2023.
CITEȘTE ȘI: