EXCLUSIV. Supraimpozitarea contractelor part-time, mai mulți bani la buget sau mai multă muncă la negru? Consultant fiscal: „Știți vorba, hoțului, de hoți îi este frică? Legislația fiscală dă bomboane copiilor obraznici. Modul în care se pune problema mi se pare neconstituțional”

Decizia Guvernului de supraimpozitare a muncii part-time – practic, pentru un contract de muncă de acest fel vor trebui plătite taxele la nivelul salariului minim – a stârnit adevărate nemulțumiri și discuții aprinse atât în tabăra angajatorilor, cât și în cea a a angajaților. Un antreprenor, un consultant fiscal, un expert în HR, dar și secretarul general al  Consiliului Naţional al întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) au argumentat pentru Gândul de ce decizia guvernului face un mare deserviciu atât business-urilor, cât și pieței forței de muncă din România. 

Interlocutorii Gândul au explicat, fiecare din postura în care se află prin prisma meseriei și a experienței, că măsura guvernanților pică cât se poate de neinspirat, ținând cont de întregul context general și de nisipurile mișcătoare pe care se află economia României. Concluzia acestora: inițiativa nu va aduce mai mulți bani la bugetul de stat, ci dimpotrivă, va încuraja evaziunea fiscală și munca la negru.

Reamintim că o astfel de inițiativă a mai fost aplicată în 2017, când România a avut o revoluție fiscală și când s-au trecut obligațiile din sarcina angajatorului în sarcina angajatului. Nici atunci măsura nu funcționat.

Potrivit unui sondaj realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), 59,7% dintre respondenți au spus că vor face concedieri în rândul angajaților part-time.

„Nu s-a ținut cont de punctele de vedere ala membrilor Comisiei de Dialog Social”

Valentina Saygo, expert contabil, consultant fiscal, dar și antreprenor, a declarat pentru Gândul că modul în care se pune problema are iz de neconstituționalitate, explicând faptul că, în opinia sa, nu se suprataxează munca, ci, paradoxal, nemunca.

Sursă foto: facebook Valentina Saygo

„Angajații rămân fără o sursă de venit, chiar dacă – spunea unul dintre miniștrii din guvern, oamenii nu stau în câteva sute de lei – din păcate oamenii stau în câteva sute de lei. Și un alt ministru spunea că nu are cum să influențeze atât de mult economia reală această măsură. Ba are cum să influențze atât de mult economia reală.

Din păcate, nici unul și nici celălalt nu au înțeles că viața bate filmul și că mai sunt situații speciale, altele decât excepțiile pe care le prevede legea. De asemenea, o astfel de măsură a mai fost aplicată în 2017, când România a avut o revoluție fiscală și când s-au trecut obligațiile din sarcina angajatorului în sarcina angajatului. 

Și nu a funcționat. Asta este clar. Iar ceea ce mă deranjează foarte tare la această măsură sunt două lucruri: toți babuinii sunt considerați infractori, evazioniști, hoți și nu există prezumția de nevinovăție, noi trebuie să ne demonstrăm nevinovăția. Și doi: faptul că nu s-a ținut cont de punctele de vedere ala membrilor Comisiei de Dialog Social în preziua aprobării ordonanței de Guvern.

Și dacă vorbim de situațiile în afara excepțiilor vorbim de absolvenți de liceu care nu se află într-o formă de școlarizare, deci nu fi scutiți de suprataxare, vorbim despre mame care stăteau acasă cu copiii și mai câștigau un venit și este năucitor ce se întâmplă din punctul acesta de vedere. Vorbim de femeile de serviciu – chiar dacă economia nu stă doar în femeile de serviciu- ele sunt pe lângă noi și pe lângă orașele mari. Acestea nu preferă să se angajeze cu normă întreagă pentru că trebuie să mai aibă grijă și de gospodărie.

Sau vorbim de persoane bolnave cărora nu li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de opt ore. O persoană cardiacă nu primește pensie pe caz de boală, poate să-și desfășoare activitatea, dar nu este limitată din punctul acesta de vedere. Sau persoane cu alte boli care nu sunt ieșite la pensie și care efectiv nu pot munci opt ore”, a explicat Valentina Saygo.

„În recesiune, nu faci caniculă fiscală, nu schimbi regulile jocului.”

În calitatea de consultant fiscal, dar și de antreprenor, acesta susține că decizia guvernanților este asemenea unui bumerang care ne lovește pe toți, mai ales că vine pe fondul altor crize, precum cea a forței de muncă, cea energetică sau cea din agricultură.

„Ce-i afectează pe antreprenori? În primul și în primul rând, modul în care se pune problema, mi se pare neconstituțional. Nu se suprataxează munca, se suprataxează nemunca pentru că, dacă, un angajat cumulează mai multe contracte cu timp parțial și nu realizează venituri peste salariul minim, evident că toți acei angajatori vor fi suprataxați. E un bumerang de ne lovește de ne sar dinții.

În speța aceasta, mai mult de atât, trăim un paradox. Trăim o criză a forței de muncă de niște ani de zile și, evident, că ne bucurăm de fiecare persoană care ne poate ajuta. Mediul de afaceri nu și-a revenit și nu s-a așezat ca urmare a crizei forței de muncă. Mediul de afaceri nu și-a revenit după pandemie. Sunt consecințe grave în balanțele antreprenorilor, inclusiv în ziua de astăzi.

Peste toate astea vin recesiunea și inflația. Avem recesiunea care este un cumul de crize. Avem criza forței de muncă, criza materiilor prime, criza logistică, criza energetică, criza din agricultură etc. Peste astea venim și suprataxăm munca și adăugăm costuri suplimentare, chiar dacă antreprenorii nu reușesc să-și țină în frâu celelalte costuri. Într-un moment prost ales. În recesiune, nu faci caniculă fiscală, nu schimbi regulile jocului. S-au jurat acum două luni că nu vor umbla la taxe, că nu vor adăuga taxe noi. A durat mai puțin de două luni.”

„Antreprenorii nu au conștientizat cât de vitali sunt pentru economia națională și cât de importanți sunt”

Valentina Saygo mărturisește că marea meteahnă a legislației românești rămâne aceea de a-i băga pe toți oamenii în aceeași oală, tratându-i drept evazioniști, hoți și infractori, cu toate că, susține aceasta, legislația avea instrumente și instituții care să repare lucrul acesta.

În plus, consultantul fiscal punctează și faptul că antreprenorul român – despre care spune că este o forță – a preferat, mai degrabă, să tacă decât să-și ceară drepturile și să strice ce-l doare cu adevărat.

„Suntem toți băgați în aceeași oală. O meteahnă a legislației românești, a legislației fiscale, este să ne pedepsească pe toți. Fac profesia asta de peste 20 de ani, mare parte a patronilor sunt cinstiți, curați, onești. Au  început să fie educați, să fie curioși, să fie corecți. Și atunci ne-au condamnat pe toți la moarte, ne-au băgat pe toți în aceeași oală ca evazioniști, hoți și infractori, cu toate că legislația la rândul ei avea și instrumente și instituții care să repare lucrul acesta.

Toată legislația românească economică este pe zona aceasta punitivă și cu sancțiuni. Hoțului, de hoț îi este frică, neîncurajând cinstea și onoarea niciodată. Legislația fiscală dă bomboane copiilor obraznici. Eșalonări peste eșalonări, amnistii peste amniștii, toate aceste organe de control care sunt peste 60, cu atribuții de control în zona mediului privat, ne calcă pe bătături și ne strică bunul mers al afacerilor în România”, susține consultantul fiscal. 

 

Valentina Saygo: „Evident, de la Guvern, se vede că toți sunt evazioniști și infractori”

„Mediul de afaceri nu este unit și nu spune ce-l doare. Mediul de afaceri nu este implicat în zona dialogului social. Avem mari probleme pentru că nu suntem uniți. Chiar dacă, să zicem, că s-a mimat dialogul social acum două săptămâni, oricum nu este ceea ce trebuie.

Antreprenorii nu au conștientizat cât de vitali și cât de importanți sunt pentru economia națională. Nu au conștientizat că reprezintă o forță. Din păcate, sunt obedienți, cu capul plecat și iau ca atare toate măsurile nefericite. Antreprenorul român nu vrea nimic de la mediul politic decât să fie lăsat în pace. Și urlă de ani de zile ca modificările la Codul Fiscal să nu fiepublicate așa de pe o zi pe alta.”

Andra Pintican, expert HR: „Cel care face business pentru România este antreprenorul mic și mijlociu”

Andra Pintican, fondatoarea centruldecariera.ro și a Școlii de HR, susține că decizia supraimpozitării muncii part-time este o mare nedreptate, deoarece cei care primesc în plin această lovitură sunt tot companiile mici și mijlocii din România, adică, paradoxal, cei care fac business-uri pentru țara noastră.

Sursă foto: Andra Pintican facebook

„În primul și în primul rând, pentru mine tot timpul a fost o frustrare ceea ce înseamnă taxă salarială. Când eram om de HR vedeam câți bani se duc pe bugetele de salarii, dar nu la oameni. Pentru mine, frustrarea maximă este că și angajatorul și angajatul plătesc pentru niște lucruri de care niciunul nu beneficiază la final.

Companiile mari nu știu cât de mult au part-time. Ce s-a întâmplat în pandemie și unde mi se pare mie că nu au jucat deloc cinstit este că lumea s-a prins de lucrul pe care-l făceau până atunci toate țările civilizate. Că putem să optăm pentru job-uri part-time, să fim și noi mai relaxați. Și a început și la noi să vină chestia asta. Ce s-a întâmplat? Oamenii au ales să treacă pe part-time-uri sau foarte multă lume s-a dus la freelancing. Sub ce formă? Evident, al unui SRL. Și ei (n.r. – guvernanții) au văzut acest exod din contractul individual de muncă și ce au zis: stai că trebuie să mai producem și noi ceva!

Și cui dau în cap? Tot angajatorului, companiilor mici și mijlocii din România care sunt, de fapt și de drept, ponderea. Asta ar fi o informație interesantă, să vedem cât la sută din angajații din România sunt susținuți de corporațiile mari care, evident, au alte resurse. Cel care face business pentru România este antreprenorul mic și mijlociu. Probabil că opțiunea aleasă va fi munca la negru. Dar nu mai este acea muncă la negru în care angajatorul fraierea angajatul, acum este o mică înțelegere pentru că ambele părți își dau seama că nu au pentru cine și de ce să dea toți banii ăștia”, conchide Andra Pintican. 

Antreprenorul Tudor Aposteanu: „În mare, toate duc la limita legalității. Dar, cu siguranță, statul va încasa mai puțin”

Tudor Aposteanu și-a dezvoltat de mai mulți ani un business în domeniul industriei ospitalității.  Recunoaște că măsura supraimpozitării job-ului part-time pune capac unui sector vital pentru economia românească, dar greu încercat atât de pandemie, cât și de creșterea prețurilor și  lipsa forței de muncă de pe piața din România.

Sursă foto: Tudor Aposteanu  facebook

“Măsura ne afectează pe toți. Limitează mult forța de muncă. Va spori evaziunea fiscală, iar antreprenorii vor cauta continuu diverse metode de ocolire a taxelor. A mai fost legea asta și în trecut. Nu va rezista prea mult, din punctul meu de vedere. Industria ospitalității a fost lovită în pandemie, ulterior a fost lovită de recesiune, de mărirea prețurilor, iar acum măsura asta… Ce să facem, rezistă pe piață cine poate!

Nu ai pe cine să dai afară momentan. Deja sunt puțini angajați. Probabil că va spori munca la negru și se vor găsi, desigur,fel de fel de metode. În mare, toate duc la limita legalității. Dar, cu siguranță, statul va încasa mai puțin. Ei se bazează pe marii angajatori, pe corporațiile mari care vor plăti la angajați. Eu am însă impresia că 80% sunt micro și micile IMM-uri. Iar ei n-o să-ți mai plătească taxe. Este riscul fiecăruia…”, a declarat pentru antreprenorul pentru Gândul.

Sterică Fundulea: „S-a ajuns până la urmă doar la IMM-uri. Adică, democrația funcționează doar pentru cei mici, nu și pentru cei mari”

Sterică Fudulea, secretar general al  Consiliului Naţional al întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), susține că decizia scoate în evidență lipsa de reciprocitate de pe piața românească, completând că democrația pare să se aplice doar pentru cei mici. În cazul acesta, IMM-urile, cele mai afectate de decizia de supraimpozitate a job-urilor part-time.

Sursă foto: Sterică Fundulea  facebook

„Înțeleg că oportunitatea era dată, de fapt, de a suplimenta veniturile la buget și de a respecta jaloanele din PNRR. S-a plecat de la eficientizarea aparatului bugetar și eventual de colectarea de taxe de la companiile mari și s-a ajuns până la urmă doar la IMM-uri. Adică, democrația funcționează doar pentru cei mici, nu și pentru cei mari, neexistând cumva o reciprocitate în piață.

Fix pentru contractele de part-time, colegii noștri au zis foarte clar că o să închidă contractele care nu au opt ore de muncă, tocmai pentru a respecta legea contributivității. Nu au ce să facă. Din câte vedem în piață doar femeia de serviciu este dată exemplu, de parcă numai femeia de serviciu ar lucra part-time.”

Sondaj CNIPMMR: 59,7% dintre respondenți au spus că vor face concedieri în rândul angajaților part-time

Reamintim că, potrivit unui sondaj realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), 59,7% dintre respondenți au spus că vor face concedieri în rândul angajaților part-time.

„Știți ce m-a frapat pe mine? Că peste 50% dintre colegii noștri au zis: ok, plătesc 3% din venituri ca impozit, dar lăsați-mă în pace cu ceea ce înseamnă contracte de muncă, cu ceea ce înseamnă condițiile astea de monitorizare pe plata impozitării.

Important este că sondajul ne spune că oamenii vor să-și plătească contribuțiile, dar să nu mai fie controlați și verificați excesiv de fiecare dată. Din cauza asta au spus că preferă 3% decât să aibă alte condiționalități de existența sau inexistența unui contract de muncă”, a explicat Sterică Fundulea. 

Sondajul a fost realizat de CNIPMMR în perioada 25-28 iulie 2022 și au participat 1.179 de respondenți din toate cele patru categorii de întreprinderi care formează sectorul IMM-urilor, potrivit prevederilor Legii nr.346/2004, respectiv:

• microîntreprinderi – până la 9 salariaţi şi cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei;

• întreprinderi mici – între 10 şi 49 de salariaţi şi cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei;

• întreprinderi mijlocii – între 50 şi 249 de salariaţi şi cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro.

• Alături de întreprinderile menționate au participat și reprezentanți de întreprinderi mari, ONG-uri, PFA și cabinete medicale.

Sursă Economedia: numărul de contracte part-time: 994.958 la data de 2 august 2022

Guvernul a decis reintroducerea sistemului de suprataxare a contractelor de muncă part-time la nivelul salarialului minim cu program de opt ore, chiar dacă angajații lucrează mai puțin de atât. Acest lucru a dus în ultima lună la încetarea a numeroase contracte part-time.

Mai exact, numărul de contracte part-time a ajuns la 994.958 în data de 2 august 2022, conform celor mai recente date transmise de Inspecția Muncii la solicitarea Economedia. Numărul este cu peste 35.000 mai mic decât la 31 iulie și cu 126.000 mai mic decât la 30 iunie.

Cele mai multe contracte încetate sunt cele ale angajaților cu normă de lucru de patru ore și de două ore, în timp ce numărul celor angajați cu pste cinci ore, unde angajatorii plăteau deja taxe apropiate de cele pentru salariul minim, nu au scăzut semnificativ.

Florin Cîțu: „Peste 100 000 de persoane au rămas fără un loc de muncă după ce a fost reintrodusă supraimpozitarea contractelor part-time”

Florin Cîțu, fostul lider PNL, cere Guvernului Ciucă să elimine urgent supraimpozitarea contractelor part-time. Măsura, intrată în vigoare pe 1 august, a dus deja la desființarea a peste 100.000 de astfel de contracte de muncă.

„Peste 100 000 de persoane au rămas fără un loc de muncă după ce a fost reintrodusă supraimpozitarea contractelor part-time. Efect previzibil despre care am avertizat. Acesta este și motivul pentru care alături de colegii liberali am eliminat în 2020 supraimpozitarea contractelor part-time introdusă de guvernele PSD.

Având în vedere aceste date cred că guvernul trebuie să elimine această taxa urgent. Nu mai este nevoie de alte analize, datele arată că am avut dreptate”, a scris Florin Cîțu într-un mesaj pe Facebook.