Procedurile achizițiilor de vaccinuri anti-COVID de către Uniunea Europeană au devenit, după trei ani de pandemie, subiecte controversate și chiar investigate de Parchetul European, mai ales după ultimul și cel mai mare contract semnat cu compania Pfizer, pentru 1,8 miliarde de doze. În plus, pandemia a lăsat în urmă – pe lângă confuzie, suferințe și pierderi de vieți – și acuzații post-vaccinare ale oamenilor, multe dintre ele tranșate, la ora actuală, în instanță.
Se vorbește mult și despre fenomenul de Long COVID, o provocare atât pentru sistemele medicale din întreaga lume, cât și pentru cei care susțin că au rămas cu sechele post-COVID. Reamintim că 1,5 miliarde de persoane au primit vaccinul în întreaga lume.
Potrivit informațiilor europarl.europa.eu, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) enumeră deja peste un milion de cazuri de efecte adverse în urma injectării vaccinurilor împotriva COVID-19.
Oficial, imunitatea juridică acordată producătorilor de vaccinuri îi împiedică pe cei care cer daune în instanță pentru eventuale efecte adverse ale imunizării din perioada pandemiei de coronavirus să obțină despăgubiri direct de la aceștia. În lipsa unor reglementări clare stipulate în aceste spețe, cei mai mulți dintre oamenii care cer despăgubiri pentru eventuale sechele post-vaccinare rămân la mâna statului în care s-au vaccinat.
Mai mult, în Raportul Curții de Conturi Europene din 2022, pentru anul 2021, se arată că producătorul vaccinului anti-COVID nu doar că nu plătește daune, dar primește înapoi de la beneficiar – statele care au cumpărat și folosit vaccin de la el – eventuale cheltuieli de judecată, în cazul în care este dat în judecată de o persoană care susține că a suferit efecte adverse.
În România, de la începutul vaccinării anti-COVID, în 27 decembrie 2020, și până în 11 iunie 2023, s-au folosit 16.922.995 de doze de vaccin anti-COVID.
Pe 12 decembrie 2022, avocatul Adrian Cuculis făcea public primul proces din România inițiat împotriva Pfizer România, Ministerul Sănătății și Guvern.
Avocatul a spus, pentru Gândul, că, de atunci, s-au adunat deja sute de astfel de spețe și că primește zilnic solicitări de la oameni care-și cer drepturile, pe motiv că vaccinarea anti-COVID le-a lăsat sechele medicale pe viață, dar și că au fost folosiți drept cobai, pentru administrarea unor seruri care sunt încă experimentale.
Gabriela este printre persoanele care au intentat o acțiune în instanță și cer daune, ea susținând că, după ce s-a vaccinat cu serul anti-COVID Pfizer, s-a ales cu trombocitopenie, o boală care necesită tratament pe viață.
Femeia cere daune morale de 1.000.000 de euro și obligarea companiei Pfizer, a Ministerului Sănătăţii și a Guvernul la plata de daune morale, combinate cu daune materiale pentru viitoarele tratamente.
„Sunt multe persoane, chiar în fiecare zi primesc solicitări. Noi cerem despăgubiri chiar viagere, dacă se va constata că este o afecțiune viageră și, din punctul meu de vedere, atâta vreme cât Guvernul României a implementat această măsură, aproape ca o obligație, să fie la fel de răspunzător ca și producătorul de medicamente.
În cazul doamnei Gabriela, este un caz de trombocitopenie, respectiv o trombozare severă a sângelui, dobândită, conform analizelor medicale, ca urmare a vaccinării anti-COVID-19. Trombocitopenia este o boală pentru toată viață, cu efecte care pot duce inclusiv la moarte subită, despre care tot am discutat.
Am spus că se face o încercare experimentală de a «rezolva», între ghilimele, problema, când, de fapt, dorințele sunt altele. Nu știu dacă m-am înșelat sau nu, dacă a fost ceva sau nu, dar cert este că eu am fost de părere că ceva pe repede înainte, întotdeauna miroase prost”, a spus avocatul, pentru Gândul.
„Și atunci, neexistând, așa, o libertate foarte mare de apreciere cu privire la aceste vaccinări, plus că nu te întreba nimeni ce boală ai, nu-ți făcea nimeni un chestionar, cazuistică, să vedem ai avut în trecut probleme, alergii etc., lucrul ăsta a dus mai degrabă către o zonă – eu l-am denumit ca fiind cel mai mare malpraxis al tuturor timpurilor, realmente, pentru că s-a întins, nu pe un continent, nu pe o parte a globului, ci pe întreg globul.
Asta este și o formă de impunere, atâta vreme cât nu ai un studiu care să îți arate că acel vaccin, sau mă rog modalitatea pe care o alegi de imunizare, este una sigură, atunci ea nu poate să fie obligatorie. Eu zic că se va câștiga”, susține avocatul.
România nu este singura țară în care oamenii au intentat procese după vaccinarea împotriva COVID-19. Și în Marea Britanie, oamenii cer daune, după unele sechele cu care, susțin aceștia, s-ar fi ales la scurt timp după vaccinare. Unii reclamă și că, prin instituirea unor restricții ale drepturilor pentru cei care nu se vaccinează, practic, au fost obligați să se imunizeze cu serul anti-COVID.
La fel se întâmplă și în SUA, acolo unde peste 20 de state au acționat în instanță administrația Biden în legătură cu ordinul de vaccinare COVID-19 impus angajaților din domeniul sănătății.
Un caz recent a fost înregistrat și în Germania. BioNTech se va prezenta în fața judecătorilor pentru a se apăra într-un proces intentat de o femeie din Germania care solicită despăgubiri pentru presupusele efecte secundare ale vaccinului anti-COVID, acesta fiind primul dintr-un număr potențial de sute de cazuri în această țară, potrivit informațiilor transmise de Reuters.
Reclamanta susține că a suferit dureri în partea superioară a corpului, extremități umflate, oboseală și tulburări de somn din cauza vaccinului.
Legislația farmaceutică germană prevede că producătorii de medicamente sau vaccinuri sunt răspunzători de plata daunelor pentru efecte secundare doar dacă „știința medicală” arată că produsele lor provoacă daune disproporționate în raport cu beneficiile lor sau dacă informațiile de pe etichetă sunt greșite.
BioNTech, care deține autorizația de introducere pe piață în Germania pentru vaccinul pe care l-a dezvoltat împreună cu Pfizer, susține că, după o analiză atentă, a ajuns la concluzia că acest caz nu este întemeiat.
Profilul beneficiu – risc pozitiv al Comirnaty (vaccinul anti-COVID produs de Pfizer/BioNTech – n.r.) rămâne pozitiv, iar profilul de siguranță a fost bine prezentat”, a transmis firma de biotehnologie.
Casa de avocatură Rogert & Ulbrich susține că a depus aproximativ 250 de dosare pentru clienți care solicită despăgubiri pentru presupusele efecte secundare ale vaccinurilor COVID-19.
O altă firmă de avocatură, Caesar-Preller, spune că reprezintă 100 de cazuri, ambele firme afirmând separat că acoperă între ele aproape toate cazurile din Germania. Câteva cazuri similare au fost depuse în Italia.
Lucrurile sunt însă mult mai complicate decât par la prima vedere. Imunitatea juridică oferită din start companiilor producătoare de vaccinuri întârzie și, de cele mai multe ori, blochează procesele intentate în instanță de cei care vin cu acuzații grave în astfel de spețe.
Multe dintre ele rămân doar pe hârtie, iar despăgubirile cerute se lasă așteptate ani întregi, deoarece – spun specialiștii în sănătate – acuzațiile aduse de părțile vătămate sunt greu de dovedit.
Și în SUA, guvernul federal american a acordat unor companii precum Pfizer şi Moderna imunitate pentru situaţiile în care, în mod neintenţionat, se va întâmpla ceva rău în legătură cu vaccinurile. Această supraimunitate este privită cu suspiciune în mediile juridice din SUA.
Este foarte rar ca o lege cu privire la imunitatea generală să fie adoptată (…) Companiilor farmaceutice de obicei nu li se oferă o protecție de răspundere legală”, spune Rogge Dunn, un avocat din Dallas în dreptul muncii, citat de CNBC.
Congresul SUA a înfiinţat un fond pentru acoperirea salariilor pierdute şi a cheltuielilor medicale ale persoanelor care au suferit daune ireparabile din cauza vaccinului, însă fondul este dificil de utilizat şi rareori efectuează plăţi.
Potrivit avocaţilor americani, respectivul fond ar fi compensat sub 6% din solicitările primite în ultimul deceniu.
Un astfel de caz este cel al lui Steve Wenger. Bărbatul povestește că a început să se chinuie să meargă în mai 2021, la șapte zile după ce a primit vaccinul COVID-19 de la Johnson & Johnson, potrivit The National Desk.
Acesta a mărturisit că a paralizat de la brâu în jos, în timp ce brațele sale au devenit atât de slabe încât nu mai putea ridica nici un pahar cu apă. În notele clinice, medicul său a făcut referire la o tulburare autoimună, numită poliradiculoneuropatie cronică inflamatorie demielinizantă (CIDP), spunând că a fost „declanșată de vaccinarea COVID”.
În octombrie 2021, Steve și-a depus cererea de despăgubiri din partea guvernului prin intermediul Programului de compensare a prejudiciilor cauzate de Contramăsuri. Un an și jumătate mai târziu, încă așteaptă să primească răspunsul dacă este sau nu eligibil.
Se pare că Wenger nu este singurul într-o astfel de situație. Cererea sa este una dintre cele peste 8.000 de la persoane care susțin că au suferit vătămări sau de la urmași ai persoanelor care au murit și care dau vina pe vaccinul anti-COVID.
Până la 1 martie 2023, nici o astfel de cerere nu a fost despăgubită, în timp ce alte 21 au fost considerate eligibile pentru despăgubiri, dar nu au fost plătite. Alte 300 de astfel de cereri au fost respinse până la data de 29 martie, potrivit sursei citate.
Astăzi, Steve Wenger povestește că este capabil să meargă din nou, deși cu dureri și doar pe distanțe scurte. La problemele sale de sănătate s-au adaugat însă și preocupările legate de modul în care își va plăti tratamentele. Acesta mărturisește că nu a putut lucra tot anul 2021, singurele beneficii primite fiind cele de invaliditate de la Social Security, începând cu ianuarie 2022.
În ceea ce privește partea financiară, practic, ne distruge”, a declarat Wenger.
El a mai spus, pentru The National Desk, că, până în prezent, cheltuielile medicale și salariile pierdute se ridică undeva între 150.000 și 200.000 de dolari, precizând că, până acum, s-a descurcat cu ajutorul tatălui său.
Propunerea de rezoluție a Parlamentului European – referitoare la instituirea unui fond european de despăgubire a victimelor vaccinurilor împotriva COVID-19 – a rămas la stadiul de propunere, ea nefiind niciodată dezbătută sau aprobată, susțin surse din rândul europarlamentarilor români.
Comisia Europeană a negociat contractele de achiziție și nu a dorit ca laboratoarele farmaceutice să își asume răspunderea. În plus, deputații în Parlamentul European nu au avut acces la contracte în timpul negocierilor, se arată, în propunerea de rezoluție, depusă în conformitate cu articolul 143 din Regulamentul de procedură referitoare la instituirea unui Fond european de despăgubire a victimelor vaccinurilor împotriva COVID-19, potrivit europarl.europa.eu.
În Raportul Curții de Conturi Europene din 2022, pentru 2021, este stipulat că un cetățean care a suferit din cauza unor efecte adverse ale unuia dintre vaccinurile împotriva COVID-19 achiziționate în temeiul contractelor poate solicita despăgubiri de la producătorul vaccinului.
„În cazul în care cererea este admisă, statul membru care a administrat vaccinul va fi responsabil de despăgubirea părții vătămate și de plata cheltuielilor de judecată ale producătorului vaccinului (compensație). Acest lucru nu este valabil în cazul în care daunele sau pierderile sunt rezultatul unei abateri săvârșite cu intenție, al neglijenței grave sau al nerespectării bunelor practici de fabricație aplicabile în UE”, se arată în Raportul special Achiziționarea de vaccinuri împotriva COVID-19 de către UE.
„Pe lângă cererile formulate în temeiul Directivei privind răspunderea pentru produsele cu defect, 11 state membre au instituit, conform unui studiu recent, sisteme naționale de despăgubire «fără culpă» pentru a despăgubi persoanele vătămate pentru prejudiciile suferite ca urmare a efectelor secundare cauzate de administrarea unui vaccin.
Aceste sisteme nu impun persoanei vătămate să dovedească o legătură de cauzalitate între efectul secundar și vaccin. O persoană care alege să primească o astfel de despăgubire renunță la dreptul de a introduce o acțiune împotriva companiei farmaceutice”, se mai precizează în documentul citat.
Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu, a spus, pentru Gândul, că, deși multe dintre plângerile pacienților cu privire la efectele adverse ale vaccinului sunt întemeiate, științific și medical, ele sunt greu de probat în fața instanței.
În plus, acesta susține că România se confruntă cu o mare problemă, și anume lipsa experților judiciari pe sănătate.
„Și la noi, în România, unele companii producătoare sunt exonerate de răspundere, pe unele contracte pentru anumite vaccinuri. Noi am mai avut discuții cu avocați, juriști, cu specialiști în sănătate publică pe această temă și ne preocupă acest subiect. Este o mare problemă, dar asta nu înseamnă că persoana vătămată, cu sechele post-vaccinare, nu trebuie despăgubită. Este un drept al persoanei și trebuie aplicat Codul Civil.
Statul este cel care trebuie să răspundă, în situația în care, să spunem, o companie pharma sau producător de vaccin este responsabil de anumite efecte adverse ale vaccinului. Este greu de dovedit că totul s-a întâmplat din cauza vaccinului. Statul nu a fost pregătit pentru astfel de situații, iar noi, în România, la ora actuală, avem o mare problemă.
Ministerul Justiției nu rezolvă problema experților judiciari de medicină legală. Sunt 3-4 la nivel național, iar asta încalcă dreptul privind accesul la justiție al cețățenilor, pentru că un om care are nevoie de expertiză medico-legală judiciară, nu o poate face.
Nu există un tabel al experților pe medicină legală în România pe site-ul Ministerului Justiției, așa cum avem pe alte specialități. Așadar, pe expertizele de sănătate nu avem experți judiciari”, a precizat Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, pentru Gândul.
Și în România, numărul foarte mare de doze de vaccin anti-COVID achiziționate a ridicat multe semne de întrebare, iar modalitatea în care au fost cumpărate este anchetată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție din 2021.
Suma totală plătită de România pentru toate vaccinurile anti-COVID-19 este de 2.378.728.925,12 lei. În 2023, România nu a achitat nicio sumă de bani către producătorii de vaccin anti-COVID-19, având în vedere că nu s-au livrat doze”, spuneau oficialii Ministerului Sănătății, într-un răspuns transmis în luna mai, la solicitarea GÂNDUL.
România mai are de primit, conform contractelor încheiate cu producătorii, încă peste 9 milioane de doze de vaccin anti-COVID pentru 2022 și alte 19 milioane de doze pentru 2023. Un total de aproape 29 de milioane de doze de vaccin, preciza atunci Ministrul Sănătății.
Răspunsul Ministerului Sănătății pentru Gândul arăta că, din dozele de vaccin anti-COVID achiziționate de România de la începutul pandemiei:
Din cifrele oficiale ale Ministerului Sănătății transmise în luna mai, la solicitarea Gândul, rezultă că în total ar fi 49.127.738 de doze deja primite de România.
Aproape 2,4 milioane de lei a plătit România pentru vaccinurile anti-COVID primite pentru perioada 27 decembrie 2020 – 2022. Cele 19 milioane de doze care ar urma să fie livrate în 2023 nu au fost încă achitate, pentru că deocamdată nu au fost primite, mai arăta Ministerul Sănătății.
Ștefan Dascălu, cercetătorul român la Oxford a vorbit, într-un articol pentru Gândul și despre long COVID, un fenomen care stârnește îngrijorare în rândul specialiștilor și care afectează unele dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2, acestea rămânând mult timp cu unele simptome ale bolii.
Ștefan Dascălu a precizat că acest lucru reprezintă o nouă problemă chiar și pentru medici și cercetători, mare parte din activitățile de cercetare îndreptându-se acum către acest fenomen care afectează foarte mult calitatea vieții oamenilor.
Practic, sunt acele sechele cu care o parte dintre pacienți rămân pe termen lung. Vorbim despre acea oboseală cronică la mulți pacienți, pierderea gustului și mirosului, chiar la peste un an-doi de când a avut loc prima infecție. Simptomele se ameliorează în timp, dar scad foarte puternic calitatea vieții. Mecanismele prin care se produc acest long COVID nu sunt pe deplin înțelese și tratarea simptomatologică este singura noastră opțiune de a ameliora, practic, această afecțiune.
Cu timpul, vom cunoaște mai mult și, din fericire, o mare parte din activitățile de cercetare se uită la acest fenoment long COVID. Sperăm că vom avea și tratament pentru pacienții care suferă de aceste forme lungi de sindrom post-coronavirus”, preciza Ștefan Dascălu.
În Israel, toate spitalele mari au o unitate post-COVID unde există psihologi, neurologi, asistenți sociali pentru a ajuta oamenii să se readapteze la noua lor viață. Unii dintre ei nu pot merge, alții nu pot respira bine, unii și-au pierdut locul de muncă și nu pot lucra, așa că avem o disciplină multiplă, abordăm reabilitarea pacienților și este o povară mare pentru sistemul de sănătate din orice țară”, susține Mark Romain, medic de terapie intensivă din Israel, citat de Digi 24.
România are, în momentul de față, doar două centre pentru recuperarea post-COVID, la Insitutul „Marius Nasta” din Capitală şi la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara.
Organizația Mondială a Sănătății a identificat, până în prezent, peste 200 de simptome asociate stării post-COVID care au fost raportate de pacienți.
Primele trei cele mai comune includ dificultăți de respirație, disfuncție cognitivă, pe care oamenii o numesc ceață cerebrală, precum și oboseală.
Alte simptome pe care le pot experimenta pacienții sau oamenii includ durerea în piept, probleme de vorbire, anxietate sau depresie, dureri musculare, febră, pierderea mirosului, pierderea gustului pentru perioade îndelungate.
CITEȘTE ȘI: