EXCLUSIV | Teroristul Omar Hayssam vrea mai multă libertate în penitenciar. De ce nu i-a schimbat instanța ”regimul închis” de executare a pedepsei
Arestat în aprilie 2005 – după celebra ”criză a ostaticilor români” răpiți în Irak -, sirianul Omar Hayssam a contestat în instanță ”regimul închis” de executare a pedepsei, aflându-se în ”război deschis” cu Justiția de la București.
- Omar Hayssam s-a transformat într-un ”specialist” al contestațiilor și memoriilor.
- Deținutul Hayssam consideră că nu i-au fost prezentate ”motivele de fapt și de drept” pentru care se află în ”regim închis” de detenție.
- Potentul om de afaceri al anilor 2000 a ajuns sărac lipit.
Numit de presă drept cel mai cunoscut terorist condamnat în România, Hayssam a fost pus în libertate, din motive medicale, și a reușit să fugă din țară în 2006.
Ulterior, sirianul a fost dat în urmărire internațională, fiind acuzat de terorism. Reușise să fugă din țară, la bordul unei nave, ceea ce a avut ca rezultat revocarea din funcții a șefilor SRI, SIE și DGIPI – Radu Timofte, Gheorghe Fulga și Virgil Ardelean -, dar și a procurorului general al României Ilie Botoș, pe data de 20 iulie 2006.
Omar Hayssam a fost deferit justiţiei de procurorii DIICOT în 14 octombrie 2005 şi condamnat definitiv – în lipsă – pe data de 20 februarie 2008. Pedeapsa: 20 de ani de închisoare pentru implicarea în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, în martie 2005, la Bagdad. Pe 19 iulie 2013, după 7 ani, Hayssam a fost predat Poliției Române pentru a executa pedeapsa cu închisoarea de 20 de ani pentru ”acte de terorism” în cazul celor trei jurnaliști români răpiți în Irak.
Controversatul om de afaceri – la începutul anilor 2000, Omar Hayssam ajunsese să fie unul dintre cei mai influenți afaceriști din România, fiind prezent alături de politicieni de seamă ai momentului, dar și alături de Ion Iliescu – este închis, acum, la Penitenciarul Mărgineni, aflându-se în regim închis de detenție.
După ce a deschis mai multe procese prin care a cerut ștergerea tuturor datoriilor pe care le are față de statul român (mai multe informații AICI), Omar Hayssam s-a adresat, din nou, judecătorilor, de data aceasta contestând ”regimul închis” de detenție, iar GÂNDUL vă prezintă informații ÎN EXCLUSIVITATE.
Teroristul Omar Hayssam, ”nemulțumitul de serviciu”
Pe data de 30 iunie 2021, la Judecătoria Moreni a fost înregistrată plângerea lui Omar Hayssam, acesta contestând încheierea nr. 326/17.06.2021, dată în dosarul nr. 305/2021 de judecătorul de supraveghere a privării de libertate din Penitenciarul Mărgineni.
Lui Omar Hayssam i-a fost respinsă ca ”inadmisibilă” plângerea privind menținerea regimului închis pentru executarea pedepsei, numai că acesta a susținut că nu au fost indicate ”motivele de fapt și de drept” care să justifice o astfel de decizie.
La materialul probator a fost atașată, de altfel, și sentința penală nr. 320/28.04.2021 – pronunțată de Judecătoria Moreni – prin care s-a respins contestația lui Hayssam împotriva încheierii nr. 59/01.02.2021 (pronunțată în dosarul nr. 48/2021 de judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la Penitenciarul Mărgineni), încheiere prin care s-a respins plângerea deținutului împotriva raportului nr. 61/19.01.2021, de asemenea contestat.
”Pentru termenul din 22.09.2021, petentul (n.red. – Omar Hayssam) a înaintat memoriu, iar apărătorul acestuia a înaintat cererea prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa, iar în raport de conținutul sesizării către judecătorul de supraveghere și de conținutul contestației, a arătat că lasă la aprecierea instanței soluția cu privire la o eventuală autoritate de lucru judecat sau cu privire la temeinicia acesteia”, se precizează în motivarea Judecătoriei Moreni, prezentată, ÎN EXCLUSIVITATE, de GÂNDUL.
Raportul nr. 61/19.01.2021, ”piatra” din pantoful teroristului Haysam
Prin raportul nr. 61/19.01.2021 al Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Mărgineni, s-a menținut regimul închis pentru executarea pedepsei de către Omar Hayssam, ținându-se cont de perioada executată în raport cu durata pedepsei, stabilindu-se și un termen de reanalizare, respectiv data de 18.01.2022.
Potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), există Regimuri de executare a pedepselor privative de libertate, iar acestea sunt – în ordinea descrescătoare a gradului de severitate – următoarele:
- regimul de maximă siguranţă;
- regimul închis;
- regimul semideschis;
- regimul deschis.
”Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate se diferenţiază în raport cu gradul de limitare a libertăţii de mişcare a persoanelor condamnate, modul de acordare a drepturilor şi de desfăşurare a activităţilor, precum şi cu condiţiile de detenţie.”
ANP
Regimul închis se aplică, iniţial, persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depăşeşte 13 ani.
- În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, persoana condamnatului, precum şi comportarea acesteia până la stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior sau superior ca grad de severitate.
- Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis sunt cazate, de regulă, în comun, prestează muncă şi desfăşoară activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională, în grupuri, în interiorul penitenciarului, sub pază şi supraveghere.
- Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis pot presta munca şi pot desfăşura activităţi educative şi culturale în afara penitenciarului, sub pază şi supraveghere continuă, cu aprobarea directorului penitenciarului.
”Respinge ca neîntemeiată contestația formulată de Omar Hayssam”
Magistrații de la Judecătoria Moreni au analizat – pe data de 22 septembrie 2021 – această nouă contestație depusă de Omar Hayssam, dorind să stabilească dacă:
- hotărârea comisiei – prin care se dispune menținerea sau schimbarea regimului de executare, – cuprinde și termenul de reanalizare care nu poate fi mai mare de un an;
- a fost analizată situația deținutului Omar Hayssam la împlinirea termenului stabilit;
- hotărârea de schimbare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate a fost comunicată deținutului Omar Hayssam, împreună cu menționarea căii de atac existente și a termenului de exercitare a acesteia.
În urma analizării dosarului, s-a constat că situația lui Omar Hayssam a fost discutată de Ccomisia pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate la data de 19.01.2021, iar raportul nr. 61/19.01.2021 a rămas definitiv. Omar Hayssam a făcut o nouă plângere, dar și aceasta a fost respinsă (încheierea nr. 59/01.02.2021).
”Telenovela” contestațiilor nu s-a încheiat aici, Omar Hayssam depunând o altă contestație, numai că și aceasta a fost respinsă prin sentința penală nr. 320/28.04.2021, pronunțată de Judecătoria Moreni.
Astfel, s-a dispus ca situația lui Omar Hayssam să fie reanalizată pe data de 18.01.2022. Finalmente, acesta a depus încă un memoriu, dar magistrații de la Judecătoria Moreni au stabilit că această ”cerere formulată în prezentul dosar este considerată de instanță neîntemeiată, în condițiile în care s-a fixat deja în mod definitiv termenul de reanalizare”. Mai mult, Omar Hayssam este obligat și la plata a 200 de lei cheltuieli judiciare.
”În baza art. 40 din Legea nr. 254/2013, respinge ca neîntemeiată contestația formulată de Omar Hayssam împotriva încheierii nr. 326/17.06.2021, dată în dosarul nr. 305/2021 de judecătorul de supraveghere a privării de libertate din Penitenciarul Mărgineni. În baza art. 275 alin. (2) Cod procedură penală, obligă condamnatul la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 22.09.2021”, au decis magistrații.
Fostul om de afaceri a rămas cu buzunarele goale
Pe lângă ”orchestrarea” răpirii jurnaliștilor români în Irak, sirianul Omar Hayssam a fost condamnat și pentru infracțiuni economice (dosarele „Volvo” și „Foresta Nehoiu”), prejudiciul calculat fiind de aproximativ 20 de milioane de euro. Înainte de a fi arestat și condamnat pentru terorism, Omar Hayssam era etichetat drept unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din România.
Sirianul a fost acuzat de ”delapidare, evaziune fiscală și spălare de bani”, prin intermediul grupului de firme „Manhattan”, pe care îl controla. (mai multe detalii AICI).
Din închisoare, Hayssam a deschis mai multe procese împotriva executărilor silite inițate de statul român, încercând să scape de datorii. El a făcut și o cerere de ajutor public judiciar prin care a solicitat magistraților să-l scutească de datorii, aceasta fiind o condiție obligatorie pentru a putea fi eliberat pe cauțiune.
Conform legii, liberarea înainte de termen nu se poate face decât dacă deținutul achită prejudiciul creat prin comiterea faptelor pentru care a fost condamnat.
Toate demersurile sirianului au fost respinse ca inadmisibile de instanța de judecată, iar apartamentele pe care le deținea au fost scoase la vânzare.
De altfel, și soția lui Omar Hayssam a deschis un proces împotriva ANAF, contestând o decizie de executare silită a apartamentului pe care îl deține în cartierul Colentina, însă magistrații au respins și cererea sa ca ”neîntemeiată”.
Omar Hayssam, condamnări ”pe bandă rulantă”
Februarie 2008 – Omar Hayssam a fost condamnat definitiv, în lipsă, la 20 de ani de închisoare pentru implicarea în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, în martie 2005, la Bagdad.
Iunie 2010 – Dosarul „Foresta Nehoiu” – Omar Hayssam a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la trei ani de închisoare, după ce instanţele inferioare dispuseseră achitarea lui şi a celorlalţi inculpaţi.
Noiembrie 2012 – Dosarul ”Volvo” – instanţa supremă l-a condamnat definitiv pe Omar Hayssam la 16 ani de închisoare, fiind acuzat că a înşelat patru firme cu 1,6 milioane de euro, de la care a luat în leasing mai multe utilaje, trimise în Siria şi Egipt la firmele controlate de el.
Noiembrie 2015 – Dosarul „Manhattan” (fapte de delapidare) – Hayssam este condamnat la 23 de ani şi patru luni de închisoare, pedeapsă rezultată în urma contopirii condamnărilor primite în celelalte dosare în care a fost judecat.
Citește și: