EXCLUSIV | Topul penitenciarelor din România cu cei mai mulți deținuți repartizați la muncă. Unde s-au dat cele mai multe permisiuni de ieșire

Sunt 44 de unități penitenciare, penitenciare spital și centre de detenție și educative în România și peste 23.000 de persoane private de libertate care își execută aici pedepsele. Datele Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), obținute la solicitarea GÂNDUL pentru fiecare unitate arată unde sunt cei mai mulți deținuți repartizați la muncă, dar și care sunt închisorile care acordă condamnaților cele mai multe permisii de ieșire sau învoiri.

Câteva mii de deținuți sunt repartizați în fiecare an la muncă, iar tendința este ca ponderea lor în total să crească.

Anul trecut, din efectivul mediu de 23.114 de persoane private de libertate, au fost repartizate la muncă 5.990 de persoane, ceea ce înseamnă un procent de 25,91%. Se putea observa o creștere comparativ cu anul 2021, când, raportat la un efectiv mediu de 22.565 deținuți, au fost implicate 4.884 de persoane, adică o pondere de 21,64%.

„Aceasta confirmă eforturile instituționale de implicare a cât mai multor deținuți în activități lucrative și petrecerea unui interval de timp cât mai mare în afara camerelor de deținere”, arată raportul pe anul trecut publicat recent de conducerea ANP.

ANP a publicat cu această ocazie și o statistică care mergea în urmă până în 2015, când numărul și ponderea deținuților era chiar mai mare, dintr-un total mediu mult mai ridicată: 8.462 persoane repartizate la muncă din efectivul mediu custodiat de 29.059, respectiv 29,12%.

Raportul ANP conține statistici interesante și privitoare la evoluția numărului de recompenselor de tipul permisiilor, respectiv invoirilor din sistemul penitenciar.

Dacă în 2021, recompense acordate erau aproape 50.000 (49.823), din care 1.648 recompense cu permisiunea de ieșire din penitenciar, numărul lor practic s-a dublat anul trecut. Vorbim de 3.756 recompense cu permisiunea de ieșire din penitenciar dintr-un total al recompenselor acordate de 57.425.

Situația la zi din toate închisorile

Cifrele detaliate pe cele 44 de unități din subordinea ANP, obținute de GÂNDUL, pentru primele aproape cinci luni ale anului, conturează o imagine mai detaliată a sistemului penitenciar din România, incluzând aici și baza legală a deciziilor luate de directori.

Per ansamblu, dacă în unele unități, ponderea celor repartizați în diverse zone lucrative este de 10%, sunt și cazuri în care vedem procente de aproape 50%. Dacă vorbim de timpul acordat în afara închisorii, în acest interval, sunt unități unde o persoană a avut dreptul la acest tip de recompensă, pe care l-a primit de două ori, în penitenciarele mari sunt peste o sută de persoane care au putut petrece de mai multe ori timp în afara gratiilor.

Conform răspunsului transmis vineri, 26 mai, de de șeful Serviciului Cabinet a ANP, subcomisar de poliție penitenciară Ionela Chițan, media cumulată a efectivului de persoane private de libertate este de 23.033, dintre care 5.817 sunt cele care prestează activități lucrative. Procentul pe țară, de 25,25%, este foarte apropiat de media anului trecut.

Dacă din spitale – penitenciar nu este, evident, nimeni trimis la muncă, din altele sunt sute de persoane, care au ponderi ridicate din totalul deținuților care sunt repartizate pentru activități lucrative.

Podiumul celor mai ridicate ponderi este coupat de Penitenciarul Timișoara (49,68%), Penitenciar Bistrița (43,07%), Penitenciar București-Jilava (39,16). Unul dintre deținuții celebri de la Jilava este fostul primar al Constanței, Radu Mazăre. Unde este încarcerată o altă persoană de notoritate, Elena Udrea, la Penitenciarul Ploiești Târgșorul Nou, procentul este de 24,3%.

Pe ce criterii sunt repartizați deținuții la muncă

Potrivit reprezentanțililor, ANP; În ceea ce privește dreptul la muncă al deţinuţilor, acesta se exercită în conformitate cu prevederile art. 78 din Legea nr.254/2013, astfel, „persoanelor condamnate li se poate cere să muncească, în raport cu tipul regimului de executare, ţinându-se seama de calificarea, deprinderile şi aptitudinile acestora, de vârstă, starea de sănătate, măsurile de siguranţă, precum şi de programele destinate sprijinirii formării profesionale a acestora”.

În conformitate cu Legea nr. 254/2013, art.173 alin.(6) din Hotărârea Guvernului nr. 157/2016 prevede că, prin decizia directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se aprobă Instrucţiunile privind organizarea muncii deţinuţilor.

Astfel că, în materie de selecționare și repartizare la muncă,  art.174 alin.(2) din același act normativ, prevede în mod expres că, „Procedura şi criteriile de selecţionare la muncă a deţinuţilor se stabilesc prin decizia directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor prevăzută la art. 173 alin. (6)”.

Reprezentanții ANP subliniază că selecţionarea la muncă este atributul exclusiv al comisiei constituită la nivelul unităţii, care analizează conform criteriilor de selecționare la muncă prevăzute la art.14, art.24 și art.35 din Decizia directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nr.500165/2017 cu modificările și completările ulterioare, şi propune directorului locului de deținere repartizarea la muncă, în funcţie de necesităţile locului de deţinere şi de solicitările beneficiarilor, ţinând cont de starea de sănătate, regimul de executare, situaţia disciplinară, gradul de risc ori alte elemente relevante în conformitate cu legislația în vigoare.

Mai mult, art. 14 din Decizia directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nr.500165/2017 cu modificările și completările ulterioare, prevede că „Selecţionarea şi repartizarea persoanelor private de libertate la muncă, la activităţile prevăzute de Lege, se efectuează în raport cu următoarele criterii:

• a) starea de sănătate;
• b) regimul de executare;
• c) vârsta;
• d) conduita persoanei private de libertate, ţinându-se cont dacă aceasta prezintă un pericol pentru sine, pentru ceilalţi sau pentru siguranţa locului de deţinere, precum şi de alte situaţii legate de persoana privată de libertate, a cărei participare la muncă ar putea genera incidente, raportat la momentele şi locurile vulnerabile din interiorul/exteriorul locului de deţinere;
• e) calificarea profesională;
• f) deprinderi şi aptitudini;
• g) interdicţiile ce decurg din hotărârea de condamnare;
• h) cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată care pot influenţa comportamentul persoanei private de libertate;
• i) timpul avut la dispoziţie pentru cunoaşterea suficientă a persoanei private de libertate;
• j) asigurarea timpului necesar desfăşurării programelor destinate sprijinirii formării profesionale a persoanei private de libertate.

La evaluarea stării de sănătate a persoanei private de libertate, pe baza documentelor existente în dosarul de penitenciar, a datelor existente în evidenţa financiar-contabilă, precum şi pe baza declaraţiei pe propria răspundere a persoanei private de libertate, se va avea în vedere dacă aceasta este încadrată într-o categorie cu grad de handicap ori dacă deţine o decizie medicală asupra capacităţii de muncă, emisă de instituţiile abilitate, care o încadrează într-un grad de invaliditate ce nu permite sau limitează timpul de muncă pentru desfăşurarea de activităţi lucrative în perioada executării pedepsei privative de libertate.

La evaluarea conduitei persoanei private de libertate se vor avea în vedere: situaţia disciplinară, atitudinea manifestată în relaţionarea cu personalul angajat şi alţi deţinuţi, precum şi interesul faţă de activităţile de reintegrare socială şi muncă.”

De asemenea, art. 35 prevede că, ” Atunci când situaţia operativă impune folosirea persoanelor condamnate la activităţi de întărire a supravegherii la punctele de lucru şi pe perimetrele locurilor de deţinere, la selecţionarea şi repartizarea acestora se au în vedere dispoziţiile art. 23 şi 24 şi îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

• a) să fie clasificate în regim deschis;
• b) să nu se fi sustras în orice mod de la executarea pedepselor sau măsurilor privative de libertate;
• c) să menţină constant legătura cu membrii familiei;
• d) să nu fie în curs de cercetare, urmărire penală sau judecată pentru săvârşirea altor infracţiuni.”

Cele mai „permisive” penitenciare

În 2023, din 1 ianuarie și până în 22 mai, 1.106 de persoane private de libertate au beneficiat de recompense cu permisiunea de ieșire din penitenciar și recompense cu învoiri din centre educative/ de detenție, a transmis ANP.

Răspunsul detaliază situația pentru fiecare unitate, care arată astfel unde unde au fost cele mai multe persoane recompensate cu ieșiri din închisoare sau învoiri. În mod logic, numărul lor depinde de regimul și capacitatea penitenciarului.

Top 3 în ceea ce privește numrărul persoanelor recompansate include penitenciarele Timișoara – 136 (din totalul mediu de 940), Craiova Pelendava  119 (din totalul de 396 ) și București – Jilava – 103 (din totalul mediu de 1.019).

Numărul permisiilor propriu-zise a fost mai ridicat, în același interval, respectiv au fost acordate un număr de 1.383 de recompense cu permisiunea de ieșire din penitenciar și 40 de recompense cu învoiri din centre educative/ de detenție.

Situația pentru fiecare unitate:

Cine este recompensat cu ieșiri din penitenciar

Reprezentanții ANP au detaliat, la solicitarea GÂNDUL, baza legală și procedura de acordare a permisiilor.

„Recompensele constituie un mijloc de individualizare a regimului de executare a pedepsei privative de libertate ce se acordă deținuților care au o bună conduită și au dovedit stăruință în muncă sau în cadrul activităților educative, culturale sau terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială sau de instruire școlară și formare profesională, precum și celor care au prevenit producerea unor situații de risc pentru siguranța penitenciarului sau a personalului, pentru alți deținuți, sau alte persoane. Recompensele se acordă, de regulă, în mod gradual, astfel încât să se asigure o creștere treptată a gradului de responsabilizare și libertate de mișcare a acestora, în context stimulativ, precum și punerea în valoare, în egală măsură, a tipurilor de recompense”, potrivit reprezentanților ANP.

Art. 98 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal reglementează tipurile de recompense de care pot beneficia personalele condamnate, care au o bună conduită și care au întreprins eforturile necesare în cadrul muncii prestate sau în cadrul activităților educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială, al instruirii școlare și al formării profesionale li se acordă, respectiv: ridicarea unei sancțiuni disciplinare aplicate anterior, suplimentarea numărului convorbirilor on-line, suplimentarea drepturilor la pachete și/sau vizite, suplimentarea dreptului la vizită intimă, permisiunea de ieșire din penitenciar.

Astfel, conform art. 99 din Legea nr. 254/2013, persoanelor condamnate pot beneficia de recompusa cu permisiunea de ieșire din penitenciar, în următoarele situații: prezentarea persoanei condamnate, în vederea ocupării unui loc de muncă după punerea în libertate, susținerea unui examen de către persoana condamnată, menținerea relațiilor de familie ale persoanei condamnate și pregătirea reintegrării sociale a persoanei condamnate.

Totodată, pentru participarea persoanei condamnate la înhumarea soțului sau soției, unui copil, părinte, frate sau soră ori bunic sau bunică poate beneficia de o permisiune de de cel mult 5 zile.

Art. 213 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013, prevede că: „La analizarea propunerilor, în vederea acordării recompensei cu permisiunea de ieșire din penitenciar, se are în vedere în ce măsură deținuții:

• a) au o conduită constant pozitivă;
• b) sunt stăruitori în muncă;
• c) participă activ în cadrul activităților educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială, de instruire școlară și formare profesională.

Permisiunea de ieșire din penitenciar nu se acordă în cazurile în care deținuții se află în una dintre următoarele situații:

• a) nu prezintă suficientă încredere că nu mai comit alte infracțiuni;
• b) sunt cercetați sau urmăriți penal în alte cauze;
• c) au pe rolul organelor judiciare cauze al căror obiect poate influența conduita și comportamentul acestora pe perioada permisiunii de ieșire din penitenciar;
• d) sunt clasificați în categoria celor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului.

La verificarea întrunirii condițiilor de acordare a recompensei prevăzute la alin. (1) se au în vedere și următoarele aspecte:

• a) natura infracțiunii săvârșite;
• b) durata pedepsei;
• c) regimul de executare;
• d) numărul și tipul recompenselor acordate anterior;
• e) perioada executată, raportat la durata din pedeapsă ce mai trebuie executată până la analizarea în comisia pentru liberare condiționată;
• f) istoricul infracțional;
• g) apartenența la grupări de criminalitate organizată;
• h) conduita la revenirea în penitenciar, dintr-o permisiune de ieșire din penitenciar acordată anterior;
• i) comportamentul avut înainte de arestare și modul în care deținutul este cunoscut în comunitate; vor fi avute în vedere, cu precădere, datele din dosarul individual al deținutului;
• j) menținerea legăturilor cu membrii de familie, cu persoanele cu care au stabilite relații asemănătoare relațiilor de familie, precum și cu comunitatea;
• k) existența suspiciunilor cu privire la deținere, consum sau trafic de obiecte și substanțe interzise.

De regulă, recompensa cu permisiunea de ieșire din penitenciar se acordă numai după o perioadă de cunoaștere și evaluare în cadrul aceluiași loc de deținere de cel puțin 4 luni înaintea analizării propunerii de recompensă.”

Măsuri determinate de acordarea permisiunii de ieșire din penitenciar sunt prevăzute la art. 214 din același act normativ care dispune că: „(1) Data punerii în aplicare a recompensei cu permisiunea de ieșire din penitenciar este stabilită de către directorul penitenciarului.

Înainte de punerea în aplicare a recompensei prevăzute la alin. (1), directorul penitenciarului sau persoana desemnată efectuează instruirea deținutului, cu privire la următoarele aspecte:

• a) data și ora la care trebuie să revină în penitenciar;
• b) regulile pe care trebuie să le respecte pe durata permisiunii de ieșire din penitenciar și consecințele nerespectării acestora;
• c) obligativitatea prezentării la autoritățile publice locale sau la organele de poliție din localitatea în care se deplasează, pentru confirmarea prezenței în acea localitate, atât la sosire, cât și la plecare.

Permisiunea de ieșire din penitenciar acordată în cazul prevăzut la art. 99 alin. (1) lit. e) din Lege se acordă în baza solicitării prevăzute de art. 99 alin. (6) din Lege.

Deținutul semnează un angajament cu privire la instruirea prevăzută la alin. (2), la activitățile pe care intenționează să le desfășoare în stare de libertate și la modalitățile de menținere a contactului cu administrația penitenciarului.

În cazul deținuților cu capacitate de exercițiu restrânsă ori al deținuților cu dizabilități, care pentru deplasare necesită însoțitor, administrația penitenciarului înștiințează în timp util reprezentanții legali ori, după caz, membrii de familie, aparținători sau alte persoane, care semnează alături de deținut angajamentul prevăzut la alin. (4).

La ieșirea din penitenciar, deținutului i se înmânează actul care face dovada identității și a intervalului de timp pentru care este acordată permisiunea.

O zi de permisiune de ieșire din penitenciar este echivalentă cu intervalul orar de 24 de ore.

Despre permisiunea de ieșire din penitenciar, serviciul sau biroul evidență deținuți informează, înainte de plecarea din locul de deținere, organele de poliție aflate în raza localității unde se deplasează deținutul, precum și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

Cheltuielile efectuate pe timpul permisiunii de ieșire din penitenciar sunt suportate de către deținut.

La revenirea în penitenciar, deținuții sunt supuși în mod obligatoriu unui examen medical, unui control corporal amănunțit și unui control al bagajelor. Eventualele sume de bani sau bunuri cu care deținutul se prezintă la întoarcerea în penitenciar se supun acelorași reglementări ca în situația depunerii în penitenciar. Pachetele cu alimente nu sunt admise, decât în limita drepturilor și în condițiile stabilite de art. 148.

În situația neprezentării la timp din permisiunea de ieșire din penitenciar, sunt sesizate organele de poliție, în vederea declanșării procedurilor specifice pentru darea în urmărire a deținutului.

În situația în care, în intervalul de timp scurs de la aprobarea recompensei cu permisiunea de ieșire din penitenciar și până la punerea în aplicare, deținutul săvârșește o abatere disciplinară sau au apărut elemente noi, care nu mai justifică acordarea recompensei, comisia pentru acordarea recompenselor sau, după caz, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor poate dispune ca recompensa să nu se acorde, făcându-se mențiuni în acest sens pe raportul de recompensare.

(13) Conducerea fiecărui penitenciar dispune măsuri de informare a Administrației Naționale a Penitenciarelor cu privire la numărul deținuților aflați în permisiunea de ieșire din penitenciar.