EXCLUSIV | Toți ochii spre Stockholm. Ce poate face România la prima reuniune informală după eșecul Schengen? Fost vicepreședinte al Parlamentului European: ”Dacă ne apărăm interesele suntem mai respectați decât dacă tăcem”
Prima reuniune informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) – sub președinția suedeză a Consiliului UE – după eșecul României în cazul aderării la Schengen va fi organizată pe 25 ianuarie, la Stockholm, potrivit calendarului oficial al UE. Mai mulți europarlamentari români susțin că reuniunea informală este o ocazie importantă pentru România de a solicita ca extinderea Schengen să fie pe ordinea de zi a Consiliului JAI din martie sau iunie 2023. Ioan Mircea Pașcu, fost ministru al Apărării, a declarat pentru Gândul că șansele României în dosarul Schengen depind de hotărârea Suediei de a menține acest subiect pe ordinea de zi. Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, nu a avut până acum nicio reacție privind participarea sa la reuniunea din 25 ianuarie 2023.
Ioan Mircea Pașcu, fost vicepreşedinte al Parlamentului European şi al Comisiei pentru Afaceri Externe, susține că România are nevoie, după veto-ul Austriei din decembrie, de o schimbare de atitudine și de strategie în cadrul UE.
Dacă ne apărăm interesele în UE suntem mai respectați decât dacă tăcem din gură și acceptăm tot ceea ce decid alții pentru noi„, spune Ioan Mircea Pașcu.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu este de părere că reuniunea informală JAI ar putea ajuta România, deoarece sub umbrela securității europene, președinția suedeză ar putea prioritiza aspecte care țin de securitatea frontierelor, criminalitatea organizată, securitatea internă a Uniunii Europene.
În aceste condiții, dosarul Schengen are toată legitimitatea pentru a fi pus pe o agendă a unui Consiliu Justiție și Afaceri Interne„, a spus Ștefan Popescu, pentru Gândul.
Europarlamentarul Eugen Tomac susține că este o oportunitate pentru România de a pune în discuție, chiar și într-un cadru informal, intrarea în Schengen.
Fostul vicepreședinte al PE: „Dacă ne apărăm interesele suntem mai respectați decât dacă tăcem”
Fostul vicepreședinte al Parlamentului European a explicat că, în momentul de față, tot ce se poate discuta pozitiv ar fi o anumită formulă de reparare a ceea ce s-a întâmplat înainte și în timpul votului din decembrie privind aderarea României la Schengen.
”Dar asta depinde foarte mult de hotărârea Suediei de a menține acest subiect pe ordinea de zi. Dacă are loc această chestiune pregătitoare, poate să fie interpretată ca un semn bun, dar nu definitiv. Abia se deschid niște lucruri acum.
O singură schimbare de strategie. Cred că ne-am dat seama, o dată pentru întotdeauna, sper, că dacă ne apărăm interesele în UE suntem mai respectați decât dacă tăcem din gură și acceptăm tot ceea ce decid alții pentru noi. Trebuie să facem o schimbare, trebuie să realizăm această schimbare de atitudine, de comportament în cadrul UE.
Până acum, nu am făcut decât să acceptăm tot ce au hotărât alții. Din acest moment, și prin prisma a ceea, ce s-a întâmplat, cred că trebuie să ne revizuim această atitudine, să fim mult mai activi în apărarea propriilor nostre interese”, a spus Ioan Mircea Pașcu, pentru Gândul.
Analist: „Președinția suedeză arată că are ca prioritate securitatea europeană în numele unității”
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a subliniat că la reuniunea Consiliului JAI din 25 ianuarie, fiind vorba de o întâlnire informală, nu se vor adopta decizii. Întâlnirea este însă importantă pentru că aduce în discuție anumite probleme de interes ale statelor membre.
”În cazul României, aderarea la spațiul Schengen în timpul președinției suedeze, iar acest lucru este un lucru pozitiv, deoarece are ca primă prioritate securitatea europeană în numele unității.
Prin urmare, există o prioritate a președinției suedeze în a discuta, sub umbrela mai largă a securității europene, și aspecte care țin de securitatea frontierelor, criminalitatea organizată, securitatea internă a UE.
În aceste condiții, dosarul Schengen are toată legitimitatea pentru a fi pus pe o agendă a unui Consiliu Justiție și Afaceri Interne.
Așa cum ne-a arătat reuniunea din 8 decembrie 2022, nu ajunge să pui pe agenda unui consiliu JAI o speță, ci este necesar să ai unanimitatea statelor membre”, a punctat analistul de politică externă.
„Viena încearcă să producă breșe între candidații la Schengen, caută situații pentru a izola România”
Analistul Ștefan Popescu a analizat și cum poate fi interpretată întâlnirea, în prima zi a anului, la Viena, a cancelarului Karl Nehammer cu președintele bulgar Rumen Radev. Nehammer și Radev au convenit asupra unei noi întâlniri, la granița Bulgariei, pe 23 ianuarie.
„În momentul de față, așa cum se vede din presă, dar și din atmosfera dintre București și Viena – amintesc că ambasadorul României care a fost chemat pentru consultări încă nu s-a întors la post, iar acesta este un prim semnal că relațiile și dialogul nu au revenit la normal între cele două capitale -, observăm, din contră, o acțiune a Vienei care are o diplomație foarte experimentată de a produce breșe între cei doi candidați la spațiul Schengen, între Bulgaria și România.
Prezența președintelui Bulgariei la concertul de Crăciun de la Viena trădează, în mod vizibil, o asemenea intenție a Vienei de a profita și de faptul că nu a existat o coordonare între România și Bugaria pe spațiul Schengen, de faptul că România a căutat chiar să fie decuplată de Bulgaria și joacă pe această situație pentru a izola România.
Revenind, acest Consiliu informal JAI este important pentru că ministrul de Interne al României își poate interpela omologul austriac pentru a sonda dacă poziția Guvernului de la Viena s-a schimbat în această privință”, a explicat analistul Ștefan Popescu.
Eugen Tomac: „Reuniunea din Suedia, o oportunitate pentru România”
Europarlamentarul Eugen Tomac spune că reuniunea informală a Consiliului JAI este o oportunitate pentru România de a readuce în discuțiile oficialilor statelor membre UE aderarea la spațiul Schengen.
„Pe 25 ianuarie, domnul Bode este invitat la Stockholm, la o reuniune informala a Consiliului JAI, ne anunță Președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene, care a convocat aceasta ședință.
Vizita este importantă, nu avem deocamdată confirmarea participării ministrului român de Interne la evenimentul din Suedia, dar vorbim de oportunitatea pe care acesta o are de a pune în discuție, chiar și într-un format informal, chestiunea accesului nostru în spațiul Schengen.
Rămâne de văzut dacă, de această dată, dialogul, perseverența și capacitatea de negociere a actualului guvern vor fi mai reușite decât până acum. Deci, toți ochii spre Stockholm, acolo unde, în perioada 25-27 ianuarie, va avea loc un Consiliu JAI informal”, a scris europarlamentarul, într-o postare pe Facebook.
Victor Negrescu: „România trebuie să solicite ca extinderea Schengen să fie pe ordinea de zi a Consiliului JAI din martie sau iunie”
Europarlamentarul Victor Negrescu a subliniat că la reuniunea informală a Consiliului JAI se pot clarifica disensiunile cu Austria și România poate cere un calendar ferm de aderare.
„Este obligatoriu pentru România să profite de acest moment pentru a clarifica disensiunile cu Austria și pentru a solicita un calendar ferm de aderare. De asemenea, trebuie să solicite ca extinderea Schengen să fie pe ordinea de zi a Consiliului JAI din martie sau iunie”, a scris pe Facebook europarlamentarul Victor Negrescu.
Klaus Iohannis: „Speranţa mea este ca, în 2023, România să intre în Schengen cu drepturi depline”
Consiliul JAI este formatul UE în care miniștrii de Interne din cele 27 de state membre decid asupra extinderii spațiului Schengen. La Consiliul JAI din 8 decembrie 2022, Austria s-a opus intrării României.
Președintele Klaus Iohannis declara, la finalul anului trecut, că România va deveni parte a Schengen, punctând că miza nu este data la care se va întâmpla acest lucru, ci intrarea în spațiul de liberă circulație.
Speranţa mea este ca, în anul 2023, România să intre în Schengen cu drepturi depline. Pentru mine, nu cred că mă exprim greşit, nu o anumită dată când se discută este miza, ci intrarea României în Schengen este miza. Da, Consiliul JAI din martie ar fi, cel puţin teoretic, un moment bun pentru a discuta această chestiune”, a spus atunci Klaus Iohannis.
Totodată, președintele a declarat că „cea mai bună soluție este ca România și Bulgaria să intre împreună în spațiul Schengen”.
Împotriva aderării României a votat, la Consiliul JAI din 8 decembrie, Austria, în timp ce împotriva Bulgariei s-a exprimat Olanda.
CITEȘTE ȘI: