EXCLUSIV | Traficul de stupefiante, în creștere. Câte droguri au fost confiscate în țară și în vămi în 2022 și primele opt luni din 2023

Consumul, traficul și infracționalitatea la regimul drogurilor sunt fenomene care au atins cote alarmante și în România, încât președintele Klaus Iohannis a decis, așa cum a declarat luni, la începutul anului școlar, că va include acest subiect pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Cifrele obținute de Gândul de la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române și al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, dar și rapoartele Agenției Naționale Antidrog conturează un tablou sumbru, în care cantitățile descoperite și confiscate de organele de aplicare a legii sunt în creștere. Sunt în creștere și provocările cu care se confruntă autoritățile, pe fondul războiului din apropierea granițelor.

Cele mai recente cifre ale instituțiilor aflate în prima linie a luptei împotriva drogurilor, dar și rapoartele internaționale recente ilustrează creșterea traficului și a intracționalității în acest domeniu, interconectate cu creșterea consumului, dar și cu ajustarea circulației la frontiere, pe fondul războiului din Ucraina.

EXTERNE Ciclonul CHIDO a lovit Mayotte, pe coasta Africii. Ce s-a întâmplat cu cei 9 români aflați pe insulă

13:30

EXTERNE Emoție. Haos. Solidaritate. Presa din Germania laudă EROISMUL salvatorilor, după atacul de la târg. Trei cuvinte SALVATOARE, scrise pe fața victimelor

13:27

La solicitarea Gândul, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră au transmis cele mai recente date legate de cantitățile confiscate și rețele destructurate, iar cifrele susțin decizia președintelui de a adorda acest subiect în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Anunțul a venit și pe fondul tragediei de la 2 Mai, unde un tânăr de 19 ani, Vlad Pascu, aflat sub influența mai multor droguri, a intrat cu mașina într-un grup de pietoni, dintre care doi și-au pierdut viața.

O hotărâre a CSAT are o putere mai mare de mobilizare a instituțiilor de forță, mai mult decât strategiile deja existente la nivel național.

„Vreau să mă refer acum la un fenomen alarmant, cel al consumului de droguri în rândul tinerilor. Este o problemă care preocupă din ce în ce mai mult societatea noastră și mă bucur că există un interes crescut pentru a încerca să găsim soluții pentru a combate acest flagel. Am decis să includ pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării acest subiect. Efectele, amploarea, provocările societale ale consumului de droguri, mai ales de la vârste fragede și în școli, sunt o provocare serioasă la adresa siguranței individuale și naționale”, a transmis, luni, președintele Kluas Iohannis într-un discurs susținut luni la începerea anului școlar.

„În același timp, vreau să subliniez importanța comportamentelor preventive și responsabile. Este crucial ca tinerele generații să înțeleagă încă de la o vârstă fragedă pericolele și consecințele dramatice ale consumului de droguri, alcool și tutun. Prin educație și conștientizare, putem construi o barieră solidă împotriva acestor amenințări. De asemenea, este vital să implementăm programe de educație pentru sănătate în școli, care să le ofere elevilor toate informațiile și instrumentele necesare pentru a face singuri alegeri sănătoase”, a transmis șeful statului, prezent la deschiderea festivităților de la Școala Gimnazială 162 din București.

Semnale de alarmă cu privire la Portul Constanța

Cel mai recent raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU), privind traficul și consumul de cocaină,  arată că în România a crescut consumul, mai ales în rândul populației tinere cu venituri mari.

Din datele raportului, rezultă că Portul Constanța e folosit tot mai des de traficanții de droguri, iar una din explicațiile pentru creșterea traficului din România e colaborarea constantă între rețelele de crimă organizată, dar și poziția geografică.

România se află pe ruta de tranzit Turcia-Grecia spre Europa Occidentală, se arată în Raportul ONU privind traficul și consumul de cocaină din 2023.

Totodată, un raport recent al organizațiilor Global Initiative Against Transnational Organized Crime (GI-TOC) și United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC) arată că din februarie 2022, invazia rusă a Ucrainei a provocat deplasarea progresivă și deplasarea centrelor tradiționale de producție și trafic de droguri din sudul și estul Ucrainei către vest, în jurul granițelor cu Polonia, Slovacia și România.

„Închiderea terminalului de containere din portul Odesa, precum și închiderea altor porturi ucrainene de la Marea Neagră, a generat o creștere a operațiunilor comerciale în porturile românești și bulgare la Marea Neagră. Cu toate acestea, dacă aceste operațiuni comerciale în creștere nu sunt însoțite de o creștere similară a investițiilor în măsuri de securitate și integritate, porturile Constanța și Varna, despre care se spune că nu au personal suficient, ar putea fi expuse în continuare la cocaină, afluxurile de heroină și precursori de droguri sintetice”, arată raportul „Perturbare sau strămutare? Impactul războiului din Ucraina asupra piețelor de droguri din sud-estul Europei”.

„Supravegherea frontierei de stat, inclusiv cea la Marea Neagră, se realizează în sistem integrat”

În solicitarea transmis de Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, reporterul Gândul a întrebat, atât care a fost evoluția confiscărilor la granițe, cât și situația echipamentelor necesare pentru detectarea diferitelor tipuri de stupefiante.

Potrivit oficialilor instituției, activitățile de prevenire și combatere a traficului de droguri desfășurate de Poliția de Frontieră Română sunt concertate cu acțiunile celorlalte instituții din țară și străinătate implicate în lupta împotriva traficului de droguri.

„În acest context, începând cu data de 01.05.2009, linia de muncă privind prevenirea și combaterea traficului de droguri a fost preluată de Poliția Română în vederea evitării suprapunerilor de competență în gestionarea unor astfel de cazuri. În situația în care Poliția de Frontieră depistează astfel de cazuri, conform legii, acestea sunt predate procurorului care deleagă continuarea cercetărilor către ofițeri de poliție judiciară în vederea continuării cercetărilor”, a transmis Poliția de Frontieră.

Situaţia existentă la nivelul insituției privind cantitățile de droguri confiscate în anii 2022 și pentru primele opt luni din 2023 arată o creștere pe unele categorii.

Cantitatea de cocaină confiscată s-a dublat, cea de amfetamină a crescut de peste 30 de ori, cea de heroină a ajuns la 3,5 kilograme în primele 8 luni din 2023.

Potrivit oficialilor, în anul 2022, cele mai mari cantităţi de opiu și canabis au fost depistate la frontiera de sud a României, iar cocaina și substanțele anabolizante la frontiera aeroportuară și cea de vest, cu Ungaria.

„Facem precizarea că supravegherea frontierei de stat, inclusiv cea la Marea Neagră, se realizează în sistem integrat, prin mai multe subsisteme care acţionează complementar. De asemenea, dispozitivul de supraveghere şi control al frontierei de stat este asigurat şi de echipaje mobile, care desfăşoară misiuni de supraveghere cu ajutorul mijloacelor de mobilitate navală şi terestră, dotate cu camere de termoviziune sau aparatură de vedere pe timp de noapte, astfel încât supravegherea frontierei să fie realizată în mod constant şi permanent”, a transmis Poliția de Frontieră.

Oficialii au dat asigurări că principala preocupare a Poliţiei de Frontieră este menţinerea unui înalt nivel de supraveghere şi control la frontieră şi în spaţiul de liberă circulaţie, inclusiv prin introducerea și utilizarea unor tehnologii moderne, la nivelul standardelor europene, în funcție de necesitățile operative.

Rutele traficului de droguri

Ultimul raport al Agenției Naționale Antidrog, un document complex ce însumează 270 de pagini, publicat în 2023, cu date din 2021, indică rutele principale prin care intră diferitele tipuri de stupefiante în România.

ANA a trecut în revistă și cele mai frecvente metode de disimulare, conform datelor extrase din capturile semnificative de droguri realizate în anul 2021.

• Autoturisme/autobuze/TIR/vapor: în bagaje, în bagaje de mână, elemente de caroserie, în cutii de metal și carton, în cutii de parfum, în boiler electric, în saci de rafie, în cutii de fructe, în container cu fructe, în ceainic tradițional turcesc;
• Imobile: în frigider, în cuptor, în corpuri de mobilier, în cutii de metal, în cutii de carton, în colete poștale, în bagaje, în bagaje de mână, în geantă de livrat mâncare, în garaj, în saci de rafie, în cutii de parfum și de băuturi, în borcane de sticlă, în cutii de mâncare, în cutii de detergent, în ghivece de flori, în recipiente de plastic, în subsolul imobilului;
• Stradă/afară: în bagaje, în bagaje de mână, în stup, îngropate în pădure;
• Aeroport/punct de trecere a frontierei: în bagaje, în bagaje de mână;
• Colete expediate prin firme de curierat/ poştă.

Peste 700 de persoane arestate

De la începutul acestui an, polițiștii de combatere a criminalității organizate, împreună cu procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), au desfășurat, la nivel național, 540 de acțiuni operative, în segmentul combaterii traficului de droguri, și efectuat 1.663 de percheziții domiciliare.

Totodată, au fost reținute 843 de persoane, arestate preventiv 712 persoane și arestate la domiciliu 42 de persoane, a transmis, luni, Inspectoratului General al Poliției Române la solicitarea Gândul.

Potrivit polițiștilor, până la această dată au fost înregistrate 6.205 sesizări de natură penală, fiind efectuate activități în 13.274 de ordonanțe de delegare emise de către procurorii DIICTOT.

„Eficiența instrumentelor implementate la nivelul Poliţiei Române şi strânsa cooperare cu instituţiile de aplicare a legii la nivel naţional s-au concretizat în destructurarea a 31 de grupuri infracționale organizate, fiind trimise în judecată 1.241 de persoane”, a informat Poliția Română.

În urma acțiunilor desfășurate au fost scoase din piață aproximativ 570 de kilograme de droguri, aproximativ 3 tone de precursori și 322.915 comprimate. Dintre acestea, droguri de mare risc au însumat 88 de kilograme și 19.588 de comprimate, iar droguri de risc, 438 kilograme și 56.627 de comprimate.

În urma perchezițiilor, au fost descoperite 984 de plante de cannabis și 635 de kilograme de masă verde, potrivit IGPR.

De amintit că, în urma perchezițiilor efectuate în România,în 1 martie, la o grupare infracțională, specializată în scoaterea din circuitul civil a precursorilor de droguri de mare risc și trimiterea acestora pe teritoriul mai multor țări din U.E., în vederea producerii, în mod ilicit, a metamfetaminei, au fost indisponibilizate aproximativ 3 tone de precursori din categoria I, 4.944.000 de pastile cu efedrină și pseudoefedrină și 200 de kilograme de materie primă cu precursori pregătită pentru prepararea pastilelor.

În plus, pentru combaterea consumului de substanțe interzise și alcool la volan, la nivel național, în urma acțiunilor desfășurate de polițiștii rutieri, în perioada 1 ianuarie – 7 septembrie 2023, au fost constatate 2.564 de infracțiuni de conducere sub influența unor substanțe psihoactive și 7.551 de infracțiuni de conducere sub influența alcoolului, potrivit IGPR.

Sursa foto și video: IGPR/DIICOT 

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele