Prima pagină » Actualitate » EXCLUSIV | Ultima șansă pentru salvarea clădirilor superbe de la Herculane. „Emblematica Băile Neptun se poate prăbuși oricând. E o situație critică”

EXCLUSIV | Ultima șansă pentru salvarea clădirilor superbe de la Herculane. „Emblematica Băile Neptun se poate prăbuși oricând. E o situație critică”

În perioada 1-17 septembrie, orașul Herculane găzduiește prima bienală dedicată patrimoniului cultural din România – „Heritage First!”, organizată de Herculane Project, Asociația de la 4 și ACIA. Evenimentul adună laolaltă specialiști din domenii variate, de la arhitecți și experți culturali la artiști, influenceri și localnici, cu scopul de a redescoperi, celebra și salva bogatul patrimoniu cultural al stațiunii. Este cea mai importantă mișcare, de după Revoluție, pentru salvarea celebrei stațiuni.

Printre invitații la eveniment se numără Irina Iamandescu (director adjunct al Institutului Național al Patrimoniului), Ștefan Bâlici (președinte al Ordinului Arhitecților din România), Sorin Predescu (director al Direcției de Cultură Timiș) și Nicoleta Moise (director al Direcției de Cultură Caraș-Severin). De asemenea, sunt prezenți și reprezentanți ai unor asociații cu activitate semnificativă în domeniul patrimoniului, precum Mihai Moldovan (Asociația Prin Banat), Alina Chiciudean (Asociația Arche) și Irina Leca (Studio Govora). Evenimentul a atras și oameni din domeniul comunicării și influenceri, precum Toader Păun, Silviu Barbul și Bogdan Buzuleac, alături de oameni de afaceri care au investit sume semnificative în reabilitarea unor resorturi turistice de trei și patru stele.

„Toți invitații noștri – de la arhitecți, designeri și ingineri la specialiști în economie, IT și comunicare – ne vom uni în grupuri de lucru pentru a dezvolta propuneri, proiecte, strategii pe diverse tematici, pe care le vom prezenta autorităților locale. Aceste tematici includ urbanismul, conservarea patrimoniului și promovarea turistică, printre altele. Ne bucurăm că am reușit să aducem la Herculane oameni de excepție din România și că vom putea colabora pentru binele stațiunii. Este evidentă nevoia de expertiză profesională pentru a face față provocărilor actuale”, a declarat pentru Gândul Oana Chirilă, președintele Herculane Project.

Aceasta a subliniat, de asemenea, importanța implicării comunității locale și a deschis un panou al dorințelor în centrul orașului, pentru ca locuitorii să-și exprime opiniile și sugestiile legate de viitorul Băilor Herculane.

„Sunt dorințe foarte legitime, de la solicitări pentru restaurante și terenuri de sport la alte aspecte importante. Vom continua dialogul cu comunitatea prin campanii de strângere de informații și discuții directe cu locuitorii. Acest lucru a fost de mare ajutor în trecut, când am lucrat la salvarea clădirii Băile Neptun în 2017,” a adăugat Chirilă.

Președintele Ordinului Arhitecților din România: “Trebuie să fim mai eficienți în protejarea patrimoniului”

Prezent la eveniment, Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România, a subliniat că bienala organizată la Herculane reprezintă un pas crucial pentru salvarea stațiunii.

„Băile Herculane sunt recunoscute la nivel mondial pentru arhitectura lor balneară de o valoare și calitate extraordinară. Cu toate acestea, stațiunea se confruntă cu o situație critică. De exemplu, în cazul clădirii Băile Neptun, una dintre construcțiile emblematice ale nucleului istoric al stațiunii, putem spune că este ultimul moment în care putem interveni pentru a o salva înainte de a se prăbuși. De ce suntem în această situație după 30 de ani de democrație? Aici intră în joc, atât probleme de natură juridică și legislativă, cât și incapacitate administrativă la nivelul autorităților. Avem un patrimoniu cultural valoros, dar trebuie să fim mai eficienți în protejarea lui”, a declarat Ștefan Bâlici pentru Gândul.

Proiectul de la Herculane ar putea să devină un model și pentru restul stațiunilor balneoclimaterice

Arhitectul a mai subliniat că situația de la Băile Herculane nu este izolată, astfel de probleme fiind răspândite pe întreg teritoriul țării.

El a îndemnat autoritățile locale și centrale să vadă colaborarea cu coaliția de specialiști de la Herculane ca pe o oportunitate de sprijin și colaborare, și nu ca pe un conflict sau atac asupra lor. Dacă reușește, proiectul de la Herculane ar putea să devină un model și pentru restul stațiunilor balneoclimaterice din țară.

Daniel Groza și-a început cariera de jurnalist în anul 1997, în presa locală, ca reporter la ziarul Redeșteptarea din Lugoj (6 ani), ziar la care a continuat ca redactor-șef (7 ani). A mai fost ... vezi toate articolele

Citește și