EXCLUSIV| Un nou aliat puternic pentru Nehammer? Corina Crețu: „Victoria lui Wilders a trezit entuziasmul liderilor naționaliști și anti-europeni”

Europarlamentarul român, Corina Crețu, a vorbit, într-un interviu pentru Gândul despre aderarea României la Schengen –  în condițiile Consiliului JAI din 5 decembrie, dar și a rezultatului alegerilor din Olanda – despre care susține că nu reprezintă cea mai bună veste pentru Uniunea Europeană. La rândul său, Ștefan Popescu, analist de politică externă recunoaște că victoria partidului olandez de dreapta al lui Geert Wilders „va întări opoziția cancelarului austriac Nehammer care capătă, astfel, un aliat în viitorul guvern olandez, indiferent de compoziția sa politică.”

Discuția vine în contextul în care partidul de extremă dreapta (PVV) al populistului anti-islam Geert Wilders a obținut o victorie categorică în alegerile generale din Olanda.

Victoria acestuia a zguduit politica olandeză, trimițând însă semnale de îngrijorare în întreaga Europă, cu atât mai mult cu cât Geert Wilders a promis să oprească imigrația, să reducă plățile Olandei către UE și să blocheze intrarea oricăror noi membri, inclusiv a Ucrainei.

Reamintim că subiectul aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen se află pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 5 decembrie.

„La 7 ani după Brexit, Geert Wilders și-a întărit poziția politică, susținând o retorică complet anti-europeană”

Corina Crețu mărturisește că trăim vremuri dificile, presărate de război, conflicte militare, atât în Europa cât și în Orientul Mijlociu.

În plus, susține că „mai multe studii arată pe fondul acestor crize, se manifestă o tendință puternică a cetățenilor să voteze partide populiste sau anti-europene.”

Europarlamentarul recunoaște că, pe fondul acestor schimbări, situația privind aderarea României și Bulgariei la Schengen – din Consiliul JAI, programat pe 5 decembrie – este una incertă, tocmai de aceea punctează că diplomația românească trebuie să fie pregătită pentru orice.

„Din păcate, rezultatul alegerilor din Olanda nu reprezintă cea mai bună veste pentru Uniunea Europeană. Olanda este un membru fondator al UE, deci are un cuvânt important de spus la masa negocierilor. La 7 ani după Brexit, Geert Wilders și-a întărit poziția politică susținând o retorică complet anti-europeană și militând pentru Nexit, confirmând că dorește să organizeze un referendum pentru ieșirea Olandei din UE.

Totuși, inițiativele lui Wilders arată că este împotriva integrării europene și este eurosceptic. De altfel, partidul sau a fost împotriva ridicării restricțiilor pe piata muncii pentru cetățenii romani, dar din fericire pentru noi, la acea vreme, in 2009, era un partid insignifiant. Acum ceea ce se întâmpla in Europa este îngrijorător.

Nu s-a anunțat încă o poziție privind aderarea României și Bulgariei la Schengen, însă putem anticipa că prognoza pentru votul din 5 Decembrie este una incertă, motiv pentru care diplomația românească trebuie să fie pregătită pentru orice. Știm deja că Președinția Spaniolă este un susținător al integrării României și Bulgariei în Schengen, motiv pentru care a fost introdus un vot pe 5 Decembrie în cadrul întâlnirii miniștrilor de Afaceri Interne. Agenda este însă provizorie, dar reprezintă un pas înainte și arată voința politică și angajamentul Președinției Spaniole.”

„Victoria lui Wilders a trezit entuziasmul liderilor naționaliști și anti-europeni”

Corina Crețu a mai punctat că îngrijorarea care survine în acest context este aceea că sondajele arată că partidele de extrema-dreapta sunt în creștere ca o reacție la nemulțumirea electoratului față de guvernul precedent.

„La ora actuală, știm faptul că veto-ul Austriei împotriva României este cosmetizat de nemulțumirile interne privind situația migraționistă și funcționarea Spațiului Schengen. Pe de altă parte, Olanda a dat semne că ar putea să își schimbe votul dacă Bulgaria ar îndeplini o serie de condiții legate de reforma judiciară și lupta împotriva corupției.

Miercuri, în cadrul discursului Prim-Ministrului Bulgariei din Parlamentul European, a fost reiterat suportul necondiționat al Parlamentului și a fost cerută stoparea pentru totdeauna a discriminării față de România și Bulgaria. De asemenea, este îngrijorător faptul că victoria lui Wilders a trezit entuziasmul liderilor naționaliști și anti-europeni care i-au lăudat deja rezultatul.

După cum am menționat, sondajele arată că partidele de extrema-dreapta sunt în creștere ca o reacție la nemulțumirea larg răspândită a electoratului față de guvernul precedent, nefiind o reacție împotriva proiectului european în sine. În Germania, la fel, partidul Afd a crescut ca urmare a lipsei de alternativă politică a electoratului față de ceea ce există deja.

„Schimbarea survine, în mod fundamental, din cauza ultimelor crize prin care a trecut continentul european”

Fostul comisar european a mărturisit că – în contextul acestei lumi în care s-a trăit între valuri pandemice, inflație record, război și criză energetică – a apărut și riscul anti-europenismului, ceea ce transmite ecouri îngrijorătoare spre întreaga Europă.

Corina Crețu a adus în discuție un alt subiect important, punctând că nimeni nu mai vorbește în România despre beneficiile apartenenței noastre la Uniunea Europeană. Europarlamentarul a precizat că, de când țara noastră a aderat la UE, România a accesat fonduri de 89,4 miliarde de euro.

„Te confrunți cu o pandemie, apoi economia devine șubredă din cauza războiului și ai de aface cu o criză a costului de viață. Iar in acest vremuri, partidele populiste pare că vin cu soluții simple la probleme complicate. De asemenea, doresc să subliniez faptul că, în ciuda pandemiei, a războiului, a inflației, hazardelor, care au adus o schimbare în comportamentul cetățeanului la vot, am reușit să continuăm promovând un răspuns european.

Consider că este necesar ca oamenii să cunoască mai bine beneficiile apartenenței la UE, motiv pentru care politicienii trebuie sa vorbească mai mult despre asta, pentru ca electoratul să poată vota în deplină cunoștință de cauză.  Trăim vremuri dificile, presărate de război, conflicte militare, atât în Europa cât și în Orientul Mijlociu. Nimeni nu mai vorbește în România despre beneficiile apartenenței noastre la Uniunea Europeană.

În ceea ce privește România, de când am aderat la UE am accesat fonduri de 89,4 miliarde de euro. Dacă scădem contribuțiile la UE, banii pe care i-am primit ajung la suma de 60 de miliarde. Aici sunt incluși banii din perioada 2007-2013, 2014-2020, 2021-2027, alături de cei 30 de miliarde din PNRR. Doresc să subliniez importanța alegerilor din 2024 care vor fi decisive în ceea ce privește direcția proiectului european și al actualelor ambiții ale Uniunii Europene”, a conchis europarlamentarul Corina Crețu.

Analist: „Șansele pentru România și Bulgaria sunt foarte mici în Consiliul JAI”

La rândul său, Ștefan Popescu, analist de politică externă, a declarat pentru Gândul că rezultatele alegerilor din Olanda arată foarte clar că o schimbare de poziție a acesteia pe tema opoziției față de Bulgaria și față de decuplarea României de Bulgaria pentru aderarea la Schengen nu are susținere politică.

„Acest lucru va întări opoziția cancelarului austriac Nehammer care capătă astfel un aliat în viitorul guvern olandez, indiferent care va fi compoziția sa politică. Prin urmare, cred că șansele pentru România și Bulgaria sunt foarte mici în Consiliul JAI.

Totuși, nu consider o greșeală punerea pe agenda din 5 decembrie. România trebuie să își exprime puternic interesul pentru aderarea la Schengen. Privesc cu îngrijorare numai consecințele unui nou refuz asupra electoratului din România, întrucât va fi exploatat cinic de unele forțe politice”, a explicat analistul.