Europarlamentarul român, Corina Crețu, a vorbit, într-un interviu pentru Gândul despre aderarea României la Schengen – în condițiile Consiliului JAI din 5 decembrie, dar și a rezultatului alegerilor din Olanda – despre care susține că nu reprezintă cea mai bună veste pentru Uniunea Europeană. La rândul său, Ștefan Popescu, analist de politică externă recunoaște că victoria partidului olandez de dreapta al lui Geert Wilders „va întări opoziția cancelarului austriac Nehammer care capătă, astfel, un aliat în viitorul guvern olandez, indiferent de compoziția sa politică.”
Discuția vine în contextul în care partidul de extremă dreapta (PVV) al populistului anti-islam Geert Wilders a obținut o victorie categorică în alegerile generale din Olanda.
Victoria acestuia a zguduit politica olandeză, trimițând însă semnale de îngrijorare în întreaga Europă, cu atât mai mult cu cât Geert Wilders a promis să oprească imigrația, să reducă plățile Olandei către UE și să blocheze intrarea oricăror noi membri, inclusiv a Ucrainei.
Reamintim că subiectul aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen se află pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 5 decembrie.
„La 7 ani după Brexit, Geert Wilders și-a întărit poziția politică, susținând o retorică complet anti-europeană”
Corina Crețu mărturisește că trăim vremuri dificile, presărate de război, conflicte militare, atât în Europa cât și în Orientul Mijlociu.
În plus, susține că „mai multe studii arată pe fondul acestor crize, se manifestă o tendință puternică a cetățenilor să voteze partide populiste sau anti-europene.”
Europarlamentarul recunoaște că, pe fondul acestor schimbări, situația privind aderarea României și Bulgariei la Schengen – din Consiliul JAI, programat pe 5 decembrie – este una incertă, tocmai de aceea punctează că diplomația românească trebuie să fie pregătită pentru orice.
„Din păcate, rezultatul alegerilor din Olanda nu reprezintă cea mai bună veste pentru Uniunea Europeană. Olanda este un membru fondator al UE, deci are un cuvânt important de spus la masa negocierilor. La 7 ani după Brexit, Geert Wilders și-a întărit poziția politică susținând o retorică complet anti-europeană și militând pentru Nexit, confirmând că dorește să organizeze un referendum pentru ieșirea Olandei din UE.
Totuși, inițiativele lui Wilders arată că este împotriva integrării europene și este eurosceptic. De altfel, partidul sau a fost împotriva ridicării restricțiilor pe piata muncii pentru cetățenii romani, dar din fericire pentru noi, la acea vreme, in 2009, era un partid insignifiant. Acum ceea ce se întâmpla in Europa este îngrijorător.
Nu s-a anunțat încă o poziție privind aderarea României și Bulgariei la Schengen, însă putem anticipa că prognoza pentru votul din 5 Decembrie este una incertă, motiv pentru care diplomația românească trebuie să fie pregătită pentru orice. Știm deja că Președinția Spaniolă este un susținător al integrării României și Bulgariei în Schengen, motiv pentru care a fost introdus un vot pe 5 Decembrie în cadrul întâlnirii miniștrilor de Afaceri Interne. Agenda este însă provizorie, dar reprezintă un pas înainte și arată voința politică și angajamentul Președinției Spaniole.”
„Victoria lui Wilders a trezit entuziasmul liderilor naționaliști și anti-europeni”
Corina Crețu a mai punctat că îngrijorarea care survine în acest context este aceea că sondajele arată că partidele de extrema-dreapta sunt în creștere ca o reacție la nemulțumirea electoratului față de guvernul precedent.
„La ora actuală, știm faptul că veto-ul Austriei împotriva României este cosmetizat de nemulțumirile interne privind situația migraționistă și funcționarea Spațiului Schengen. Pe de altă parte, Olanda a dat semne că ar putea să își schimbe votul dacă Bulgaria ar îndeplini o serie de condiții legate de reforma judiciară și lupta împotriva corupției.
Miercuri, în cadrul discursului Prim-Ministrului Bulgariei din Parlamentul European, a fost reiterat suportul necondiționat al Parlamentului și a fost cerută stoparea pentru totdeauna a discriminării față de România și Bulgaria. De asemenea, este îngrijorător faptul că victoria lui Wilders a trezit entuziasmul liderilor naționaliști și anti-europeni care i-au lăudat deja rezultatul.
După cum am menționat, sondajele arată că partidele de extrema-dreapta sunt în creștere ca o reacție la nemulțumirea larg răspândită a electoratului față de guvernul precedent, nefiind o reacție împotriva proiectului european în sine. În Germania, la fel, partidul Afd a crescut ca urmare a lipsei de alternativă politică a electoratului față de ceea ce există deja.
„Schimbarea survine, în mod fundamental, din cauza ultimelor crize prin care a trecut continentul european”
Fostul comisar european a mărturisit că – în contextul acestei lumi în care s-a trăit între valuri pandemice, inflație record, război și criză energetică – a apărut și riscul anti-europenismului, ceea ce transmite ecouri îngrijorătoare spre întreaga Europă.
Corina Crețu a adus în discuție un alt subiect important, punctând că nimeni nu mai vorbește în România despre beneficiile apartenenței noastre la Uniunea Europeană. Europarlamentarul a precizat că, de când țara noastră a aderat la UE, România a accesat fonduri de 89,4 miliarde de euro.
„Te confrunți cu o pandemie, apoi economia devine șubredă din cauza războiului și ai de aface cu o criză a costului de viață. Iar in acest vremuri, partidele populiste pare că vin cu soluții simple la probleme complicate. De asemenea, doresc să subliniez faptul că, în ciuda pandemiei, a războiului, a inflației, hazardelor, care au adus o schimbare în comportamentul cetățeanului la vot, am reușit să continuăm promovând un răspuns european.
Consider că este necesar ca oamenii să cunoască mai bine beneficiile apartenenței la UE, motiv pentru care politicienii trebuie sa vorbească mai mult despre asta, pentru ca electoratul să poată vota în deplină cunoștință de cauză. Trăim vremuri dificile, presărate de război, conflicte militare, atât în Europa cât și în Orientul Mijlociu. Nimeni nu mai vorbește în România despre beneficiile apartenenței noastre la Uniunea Europeană.
În ceea ce privește România, de când am aderat la UE am accesat fonduri de 89,4 miliarde de euro. Dacă scădem contribuțiile la UE, banii pe care i-am primit ajung la suma de 60 de miliarde. Aici sunt incluși banii din perioada 2007-2013, 2014-2020, 2021-2027, alături de cei 30 de miliarde din PNRR. Doresc să subliniez importanța alegerilor din 2024 care vor fi decisive în ceea ce privește direcția proiectului european și al actualelor ambiții ale Uniunii Europene”, a conchis europarlamentarul Corina Crețu.
Analist: „Șansele pentru România și Bulgaria sunt foarte mici în Consiliul JAI”
La rândul său, Ștefan Popescu, analist de politică externă, a declarat pentru Gândul că rezultatele alegerilor din Olanda arată foarte clar că o schimbare de poziție a acesteia pe tema opoziției față de Bulgaria și față de decuplarea României de Bulgaria pentru aderarea la Schengen nu are susținere politică.
„Acest lucru va întări opoziția cancelarului austriac Nehammer care capătă astfel un aliat în viitorul guvern olandez, indiferent care va fi compoziția sa politică. Prin urmare, cred că șansele pentru România și Bulgaria sunt foarte mici în Consiliul JAI.
Totuși, nu consider o greșeală punerea pe agenda din 5 decembrie. România trebuie să își exprime puternic interesul pentru aderarea la Schengen. Privesc cu îngrijorare numai consecințele unui nou refuz asupra electoratului din România, întrucât va fi exploatat cinic de unele forțe politice”, a explicat analistul.
Victoria lui Wilders, un „viraj” brusc la dreapta întâmpinat cu teamă la Bruxelles
PVV (Partidul Libertăţii) a câştigat 35 de mandate şi o victorie electorală confortabilă, potrivit sondajelor Ipos. Alianţa de stânga a lui Frans Timmermans a ieşit pe locul al doilea, cu 26 de mandate. VVD de centru-dreapta a câştigat 23 de mandate, potrivit acestui sondaj.
Dacă va fi confirmată de rezultatele finale, victoria lui Wilders reprezintă un viraj brusc la dreapta, despre care analiștii susțin că va fi întâmpinat cu teamă la Bruxelles, în condițiile în care PVV a promis un referendum privind aderarea Ţărilor de Jos la Uniunea Europeană.
„Poate că nu este ceea ce urmăresc alte partide din Europa sau din alte ţări, dar hei, asta este democraţia”, a spus politicianul în vârstă de 60 de ani, după vot.
Mesajul său anti-imigraţie, ce vizează inclusiv închiderea graniţelor şi deportarea imigranţilor ilegali, pare să fi avut însă ecou în rândul alegătorilor olandezi.
Ținta lui Geert Wilders: 76 de locuri în parlamentul de 150 de locuri
Geert Wilders nu este sigur că va reuşi să formeze o coaliţie guvernamentală, în condițiile în care liderii celorlalte trei partide principale au asigurat că nu vor participa la o coaliţie condusă de PVV.
„PVV nu mai poate fi ignorat. Vom guverna!”, a declarat Geert Wilders, potrivit BBC, care mai remarcă faptul că victoria sa a zguduit politica olandeză și va transmite un șoc în întreaga Europă.
Ca să-și îndeplinească promisiunea de a fi „prim-ministru pentru toată lumea”, Wilders va trebui să convingă alte partide să i se alăture într-o coaliție.
Alianța de stânga condusă de fostul comisar european Frans Timmermans ar urma să se claseze pe locul al doilea, cu 25 de locuri. El a precizat că nu va avea nimic de-a face cu un guvern condus de Wilders.
„România va fi parte din spațiul liber de circulație european, așa cum merită încă din 2011”
Potrivit ordinii de zi provizorii din 5 decembrie a Consiliului JAI, unul dintre punctele supuse votului este aderarea României și a Bulgariei la Spațiul Schengen. De precizat însă că există o mențiune care precizează că este un subiect „posibil” de discuție.
„ACUM la Bruxelles: aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 5 decembrie! Mentionarea în agenda Consiliului este aproape identică față de cea de anul trecut, de la ședința în care veto-ul Austriei ne-a ținut la cozile Europei încă un an.
Este ultimul tren pentru țara noastră, rămâne să vedem dacă toată presiunea pusă de Comisie, de Parlament, de fiecare dintre noi a funcționat și România va fi parte din spațiul liber de circulație european, așa cum merită încă din 2011″, a scris Vlad Gheorghe pe pagina sa de Facebook.
România, în Schengen, cu sau fără Bulgaria?
Premierul Marcel Ciolacu a declarat recent că Guvernul de la București ar putea lua în calcul decuplarea de Bulgaria în vederea aderării la spațiul Schengen.
Într-un interviu acordat publicației Bloomberg, șeful Executivului a afirmat că este o ”profundă nedreptate” faptul că România nu a putut accede la spațiul de liberă circulație, precizând că va solicita o reuniune extraordinară și va lua în considerare măsuri pentru a ieși din acest impas.
Austria se încurcă în explicații pe tema aderării
Alexander Schallenberg, ministrul de Externe al Austriei, a anunțat vineri că țara sa își menține veto-ul față de extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria, transmite publicația Die Presse, citată de Rador Radio România.
Oficialul austriac a insistat însă că blocada nu ar fi îndreptată împotriva României sau a Bulgariei, existând „o problemă fundamentală” cu Schengen.
Președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, al cărui rol este unul formal, a recunoscut săptămâna trecută că decizia Guvernului federal de a bloca aderarea României și Bulgariei la Schengen a fost una greșită și speră că „într-o bună zi aceasta va fi revizuită.”
„Dreptul de veto asupra aderării României și Bulgariei poate duce la apariția unui sentiment antieuropean”
În luna iulie a acestui an, Parlamentul European a adoptat o rezoluție, prin care, indirect, face din Austria o problemă a Uniunii Europene, veto-ul său fiind considerat a lovi la temelia construcției comunitare.
Dincolo de faptul că cetățenii români și bulgari sunt discriminați și costurile economice, eurodeputații atrag atenția că „dreptul de veto asupra aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen poate duce la apariția unui sentiment antieuropean în aceste țări, conducând astfel la o scădere a încrederii în proiectul UE și în instituțiile sale.”
Eurodeputații cer Comisiei și Consiliului ca să facă posibilă aderarea la Schengen a României și Bulgariei până la finalul acestui an.
CITIȚI ȘI:
LIVE UPDATE: România, în zodia Schengen. Consiliul JAI, ziua decisivă. Austria, singurul stat care se opune aderării României și Bulgariei / Ciucă: „Mergem până la capăt” / Bode: „Orice compromis în interesul României îl vom accepta”
EXCLUSIV | De ce nu pot fi separate România și Bulgaria la votul pentru aderarea la Schengen. Generalul Virgil Bălăceanu: ”Trebuie luate la pachet pentru că au un spațiu comun, deschiderea la Marea Neagră, care reprezintă o vulnerabilitate”
EXCLUSIV VIDEO | De ce se opune Austria intrării României în Schengen? Andrei Caramitru: ”La un veto clar, este posibilă judecata la Curtea de Justiție Europeană pe discriminare. Ar fi forțată așa o aderare, plus despăgubiri”
EXCLUSIV | ZIUA Z pentru aderarea României la Schengen. Fost șef al Statului Major: ”Decuplarea de Bulgaria ar însemna că noi primim «mărul otrăvit», cu o răspundere și o presiune foarte mari să securizăm frontierele și pe Sud, și pe Est”
EXCLUSIV | Fost comisar european: „Este tristă și misterioasă poziția Austriei, subiectul migrației este fals, inventat. Este important să reușim aderarea la Schengen până la sfârșitul anului, pe timpul președinției cehe, care ne este favorabilă”