EXCLUSIV | Urmașul ”Împăratului” la Camera de Comerț și Industrie și-a dublat indemnizația imediat după ce a fost reales. Mihai Daraban încasează de la CCIR de șase ori mai mult decât președintele Klaus Iohannis
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, inițiatorul controversatului bir la care ar fi vrut să oblige toate firmele, și-a dublat indemnizația lunară, la aproape 18.200 de euro, imediat după ce a fost reales în funcție, pentru al treilea mandat. Mihai Daraban și-a recompensat și colegii care l-au votat, însă cu indemnizații mult mai mici decât a lui, de 6.000 sau 8.000 de lei net pe ședință. Gândul dezvăluie, în exclusivitate, cum a ajuns Mihai Daraban să își dubleze indemnizația și ce reacție a avut un membru al CCIR când a aflat ce sumă uriașă urmează să încaseze urmașul ”Împăratului” Mihail Vlasov la șefia CCIR, care este de șase ori mai mare decât indemnizația pe care o primește lunar președintele Klaus Iohannis.
Mihai Daraban poate concura lejer la titlul de cel mai bine plătit român, cu o indemnizație în valoare de 90.000 de lei net, adică peste 150.000 de lei brut. De banii aceștia, Mihai Daraban trebuie să administreze patrimoniul Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) – o organizație profesională care are ca principală sursă de venit taxele încasate de la firmele pe care le reprezintă – , dar și să aplice taxe firmelor din România care fac export, pentru celebrele Certificate de origine.
Mihai Daraban a fost reales, în 22 noiembrie, în funcția de președinte al CCIR, pentru un mandat de 5 ani. În aceeași ședință s-au propus și votat măriri de indemnizații pentru cei din conducerea CCIR, cu sume care încep de la câteva mii de lei și ajung la peste 150.000 de lei brut.
Gândul a obținut transcriptul ședinței în care lui Mihai Daraban, la propunerea colegilor, i-a fost mărită indemnizația la 90.000 de lei pe lună net, adică banii care îi rămân după ce plătește taxele și impozitele la stat. Suma pe care Mihai Daraban o încasează lunar de la CCIR este de șase ori mai mare decât indemnizația președintelui Klaus Iohannis, care, potrivit ultimei declarații de avere, este de 14.960 de lei. În tot anul 2021, președintele a încasat din indemnizație 179.507 lei, o sumă la care Mihai Daraban ar ajunge în doar două luni.
Și colegii lui Mihai Daraban au fost recompensați cu mărirea indemnizației. Pentru cei peste 20 de membri ai Colegiului de Conducere, care sunt președinți de Camere de Comerț și Industrie județene, s-a propus o indemnizație de 6.000 de lei net pe ședință, adică peste 10.000 de lei brut.
Nici președinții comitetelor CCIR nu au fost uitați, Mihai Daraban dorind să-i recompenseze pe aceștia cu 8.000 de lei net pe ședință, adică un brut de aproape 3.000 de euro.
Suma nu este mare pentru membrii Colegiului de Conducere dacă luăm în calcul că printre aceștia se numără și Ioan Micula, președinte Camerei de Comerț și Industrie Bihor, unul dintre celebrii frați Micula care au încercat să obțină de la statul român foloase în valoare de 9 miliarde de lei.
Cel mai puțin câștigă membrii Comisiilor de Cenzori: ”3.000 de lei net pentru fiecare din membrii Comisiei de Cenzori” a propus Mihai Daraban în ședința CCIR.
Susținător: ”Propun dublarea indemnizației”. Opozant: ”90.000 pe lună? Împotrivă!”
Potrivit transcriptului ședinței în care a fost reales președinte al CCIR, apoi și-a dublat imediat și indemnizația, document obținut de Gândul, Mihai Daraban le spune celor care erau prezenți la ședință că el nu poate să își propună singur indemnizația. ”Sarcina” este preluată de cineva din sală, care însă spune doar că propune dublarea indemnizației, pentru ”rezultatele” economice pe care le-a avut CCIR sub mandatul lui Mihai Daraban, fără a menționa suma exactă.
Imediat, o altă persoană prezentă la ședință cere detalii despre banii care ar reprezenta ”dublarea”. Când Daraban spune că este vorba de 90.000 de lei pe lună, răspunsul vine categorie: ”Împotrivă!”.
”Mihai Daraban: ”Să trecem la punctul 6 pe ordinea de zi, stabilirea prin vot deschis a nivelului indemnizației de ședință a membrilor Colegiului de Conducere a Președintelui Camerei de Comerț a României și a președinților comitetelor CCIR și a membrilor Comisiei de Cenzori.
Permiteți-mi ca pentru mine să nu ridic eu problema, să o ridice unul din colegi.
Propunerea mea pentru indemnizația Colegiului este de 6.000 net pe ședință. Cine este pentru? Mulțumesc. Abțineri? Împotrivă? Abținere sau împotrivă?
Mihai Daraban: Împotrivă 2-3, deci cu 3 voturi împotrivă se votează împotriva acestei indemnizații. Pentru președinții de comitete 8.000 de lei net pe ședință.
Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Împotrivă? Trei. Trei voturi împotrivă.
Comisia de Cenzori…zic să fie la fel.
Din sală: Propune tu.
Mihai Daraban: Eu zic să fie la fel.
Din sală: Cât a fost?
Mihai Daraban: 2.500 de lei, 3.000 de lei pentru… știți prin lege, în Comisia de Cenzori, în mod normal ar trebui să ia 1.000. Asta este. N-am reușit s-o scoatem din lege. Eu cel puțin la Constanța n-am Comisie de Cenzori, dar asta este.
3.000 de lei net pentru fiecare din membrii Comisiei de Cenzori. Cine este pentru? Vă mulțumesc, abțineri? Împotrivă?
Propuneri pentru indemnizația președintelui.
Voce din sală 1: Propun, pot să propun eu?
Mihai Daraban: Spune tu.
Voce din sală 1: Dublarea, eu zic că pentru dumneavoastră dublarea indemnizației, având în vedere rezultatele din punct de vedere economic pe care le-a avut Camera, ar fi OK.
Mihai Daraban: Mulțumesc, dacă sunt alte propuneri… Dacă nu, vă supun la vot. Cine este pentru?
Voce din sală 2: Dublarea însemnând suma de…? Mă scuzați, dublarea nu poate să fie obiectul unui vot. O sumă poate să fie obiectul unui vot.
Mihai Daraban: Da, 90.000.
Voce din sală 2: 90.000 pe lună? Împotrivă!
Mihai Daraban: Da. Cine este pentru?
Abțineri? Împotrivă? OK. Vă mulțumesc”, potrivit transcriptului discuțiilor din ședința CCIR.
Sursele Gândul susțin că propunerea de mărire a indemnizației lui Mihai Daraban nu a fost votată în unanimitate, trei dintre membri fiind împotrivă. Aceleași sursele arată că la ședință au votat reprezentanții camerelor de comerț din fiecare județ.
Controversatul bir pe care CCIR a vrut să îl impună firmelor românești
La începutul acestui an, CCIR, condusă de Mihai Daraban, a încercat să introducă o taxă obligatorie, a cărei valoare varia între 10 și 100 de euro, în funcție de mărimea firmei, și era aplicabilă tuturor societăților românești, pentru a fi înscrise într-un catalog al firmelor.
Banii urmau să ajungă la Camera de Comerț și Industrie a României, care susținea că vrea să îi folosească pentru promovarea antreprenoriatului românesc, într-o broșură numită ”Catalogul firmelor”, care le-ar aduce mai multă ”vizibilitate”.
Proiectul a fost inițiat de mai mulți parlamentari din arcul guvernamental și prevedea ca în Catalogul firmelor care urma să fie înființat de CCIR să se înscrie toţi operatorii economici. Una dintre prevederile controversate era ca cei care nu plătesc acea cotizaţie anuală cuprinsă între 10 şi 100 de euro să nu-și poată depună bilanţul anual la ANAF.
Ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Cadariu, s-a opus public introducerii controversatei taxe, spunând că este nevoie de o „amplă analiză”.
La începutul acestui an erau înregistrate, potrivit datelor de la Registrul Comerțului, peste 1,1 milioane de firme, precum și mai bine de 400.00 de Întreprinderi Individuale și PFA.
Urmașul ”Împăratului” Vlasov la CCIR
Mihai Daraban conduce CCIR încă din 2014, când a fost numit președinte interimar, apoi ales în funcție, după reținerea și acuzarea lui Mihail Vlasov, care ulterior a fost și condamnat.
Mihai Daraban a fost reales președinte al CCIR și în 2017, iar recent a fost validat pentru al treilea mandat, până în 2027.
Mihail Vlasov, fost deputat PNL, suprnumit ”Împăratul”, și-a pierdut funcția de președinte al CCIR în 2014, când a fost prins în flagrant după ce a luat 200.000 de euro mită, suma reprezentând doar o parte din cei un 1 milion de euro pe care acesta îi ceruse ca să intervină într-o sentință la Curtea de Arbitraj. Ulterior, Vlasov a fost acuzat și trimis în judecată în alte două dosare, pentru fapte de corupție, printre acuzații fiind și că s-a folosit de funcţia de președinte al CCIR pentru a obține foloase materiale personale chiar în detrimentul Camerei de Comerț și Industrie a României.
Condamnat în 2020 la 8 ani de închisoare, Mihail Vlasov a stat în închisoare doar un an și trei luni, din ianuarie 2022 fiind eliberat condiționat.
Mihai Vlasov era obligat să plătească Camerei de Comerț și Industrie daune de aproximativ 50 de milioane de lei, bani pe care și i-a însușit și i-a pierdut în mare parte pe la cazinouri. Sursele din CCIR au precizat, pentru Gândul, că nici până acum nu a fost recuperat prejudiciul adus de Vlasov Camerei de Comerț și Industrie a României, existând doar o poprire adusă pe o parte din pensia acestuia. Practic, nu ar mai exista șanse de recuperare a prejudiciului, conform surselor citate.
CITEȘTE ȘI: