EXCLUSIV| Val de caniculă în România, Spania, Grecia, ninsori în Africa de Sud. ”Fenomene îngrijorătoare care arată că încălzirea globală accelerează”
În ultimii ani, fenomenele meteo extreme s-au accentuat la nivel global. În timp ce în Grecia se anunță primul val de caniculă din acest an, Spania se confruntă deja cu un nou episod de căldură extremă, cu temperaturi de până la 44 de grade Celsius. Și în România sunt anunțate zile cu temperaturi care pot ajunge la 40 de grade. La polul opus, Africa de Sud se confruntă cu un fenomen meteorologic extrem de rar în această țară: ninsori și căderi de zăpadă. Specialiștii spun că astfel de fenomene sunt „îngrijorătoare”, în contextul în care ele ne arată că încălzirea globală se amplifică.
Agenția Meteorologică din Spania a emis coduri roşu şi portocaliu de caniculă în regiunile Andaluzia și Extremadura în perioada 10 – 12 iulie, cu temperaturi extreme care pot ajunge până la 44 de grade Celsius, la doar două săptămâni după un episod similar.
Peste 40 de grade Celsius sunt așteptate săptămâna aceasta și în zone extinse din Grecia, iar în capitala Atena, temperaturile maxime ar putea atinge 45 de grade sâmbătă. Deși nu au putut preciza cât va dura valul de caniculă, meteorologii se tem că temperaturile ridicate ar putea dura până la zece zile.
Pe de altă parte, Africa de Sud a fost lovită, la sfârşitul săptămânii trecute, de un front rece, care s-a transformat într-un sistem meteorologic cunoscut sub numele de ciclon cu nucleu rece. Astfel, locuitorii din Johannesburg şi din alte regiuni sud-africane s-au trezit cu ninsori și temperaturi scăzute.
„Felul în care aceste fenomene meteo se manifestă acum este pe fondul încălzirii globale”
Directorul Departamentului de Climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), Roxana Bojariu, a spus, pentru Gândul, că fenomenele meteorologice extreme au loc pe un fond „mult mai energic” și „mult mai sever” al încălzirii globale.
„Sistemul climatic este unul complex și există fluctuații tot timpul, dar peste aceste fluctuații, avem semnalul încălzirii globale. Toate sistemele de vreme, toate aceste fluctuații, până la urmă, se alimentează cu o cantitate mai mare de energie din cauza încălzirii globale, pentru că încălzirea globală deține o cantitate sporită de căldură în sistem și o cantitate sporită de vapori de apă, ce se evaporă de la suprafețele mult mai calde ale mărilor, ale oceanelor, dar și din sol, din vegetație.
Și, atunci, deși există fenomene care nu sunt ceva necunoscut – furtuni de vară sau valuri de căldură, sau în emisfera sudică, unde este iarnă acum, sunt ninsori, evident că au mai existat – dar felul în care se manifestă acum este pe fondul acesta al încălzirii globale, mult mai energic, mult mai sever”, a explicat Roxana Bojariu.
Climatologul a precizat că, pe lângă creșterea continuă a temperaturilor, avem de-a face și cu efectele El Nino și La Nina, „potențate de acest fundal al încălzirii globale, ce ne alimentează cu mai multă energie”.
„Vorbim de o sursă naturală în plus de căldură în sistem, pe faza caldă din ciclul El Nino – La Nina, ce se dezvoltă în Pacificul Tropical. Acest ciclu, cu faze calde și reci, este unul natural, numai că, iarăși, pe fundalul încălzirii globale, toate anomaliile pe care le determină – în cazul nostru, acum, faza caldă care abia s-a declanșat – sunt potențate de acest fundal al încălzirii globale, ce ne alimentează cu mai multă energie.
Așa că avem de-a face acum cu astfel de fenomene extreme. Și vă mai pot aminti și în sudul Statelor Unite ale Americii și în America Centrală valul de căldură, valul de căldură în China, ați văzut în Canada valul de căldură, care au favorizat incendiile de vegetație și s-au declanșat foarte devreme în an.
Și în Siberia, incendiile de vegetație s-au declanșat foarte devreme în an, la fel ca valurile de căldură din Spania. Acum, ei trec din nou printr-un val de căldură, dar vă aduc aminte că au început să se declanșeze aceste valuri de căldură în sud-vestul Europei, în Spania, în Portugalia, încă din primăvară, foarte devreme în an, iarăși”, a precizat climatologul.
„Acest val de căldură este un fenomen mai larg în sudul Europei și va continua”
Cu un val de caniculă se confruntă săptămâna aceasta și România, meteorologii precizând că temperaturile maxime vor ajunge până la 39 de grade Celsius la umbră, iar temperaturile resimțite vor fi de peste 42 de grade.
„Astfel de fenomene sunt îngrijorătoare, pentru că ele ne arată că nu doar trăim efectele încălzirii globale, dar această încălzire globală se accelerează, se amplifică, pentru că reducerea emisiilor nu se face încă simțită, și atunci, din păcate, toate aceste sisteme de vreme sunt hrănite cu din ce în ce mai multă căldură și vapori de apă. Evident că efectele sunt mult mai severe și distructive în cazul orașelor, comunităților, dar și în cazul ecosistemelor.
Că ce se întâmplă acum, în România, cu acest val de căldură, este un fenomen mai larg în sudul Europei și va continua. Vor exista, evident, intensificări și fluctuații în acest sens, dar este clar că ne îndreptăm spre perioade din ce în ce mai calde, care, însă, pot fi întrerupte de aceste instabilități de durată limitată, ce și ele se manifestă foarte sever, pentru că și ele sunt hrănite de acest exces de energie.
Este bine să urmărim toate actualizările, nu doar ale prognozelor de la o zi la alta, ci și acele prognoze meteo cu anticipare imediată, nowcasting-urile, care ne pot oferi detalii mai precise despre localizarea unor fenomene extreme, în așa fel încât să putem să fim pregătiți”, a mai spus Roxana Bojariu.
Climatologul a afirmat că, deși perioadele de caniculă sunt un fenomen obișnuit vara, „există o tendință statistică de durată din ce în ce mai mare a acestor valuri de căldură”.
„Temperaturile actuale sunt mai ridicate decât media, dar este vară, este normal să existe și perioade mai calde și valuri de căldură vara – asta este cât se poate de normal. Ceea ce este anormal, și am văzut în ultimii ani, este că există o tendință statistică de durată din ce în ce mai mare a acestor valuri de căldură, intensitatea lor crește și, din păcate, ele vin și cu alte efecte de favorizare, de exemplu, a incendiilor de vegetație, inclusiv în România.
Este destul de complicat să faci o prognoză cu termene de anticipație ce depășesc câteva zile, până la două săptămâni, dar, într-adevăr, dacă este să vorbim mai ales de sudul Europei – și noi ne aflăm oarecum la interfața sau în zona sud-estică a Europei – avem de-a face cu o probabilitate crescută pentru temperaturi ridicate”, a detaliat climatologul.
CITEȘTE ȘI:
Cum va fi vremea până la începutul lunii august. Prognoza meteo pentru patru săptămâni