EXCLUSIV | Veto-ul pentru Bulgaria va fi tranșat în Parlamentul olandez. Cum „va juca” Austria? Europarlamentar: „Nu aș scoate încă șampania!”

Europarlamentarul Alin Mituța a punctat, într-o intervenție pentru Gândul, ce va urma în ecuația Schengen, după ce Guvernul olandez a informat Parlamentul de la Haga că sprijină intrarea Bulgariei în Schengen. Interlocutorul Gândul susține că orice pas în ceea ce privește aderarea este unul important, însă mărturisește că decizia anunțată de guvernul din Olanda nu este definitivă și trebuie, mai întâi, să fie aprobată săptămâna viitoare, printr-un vot în Parlamentul olandez.

Reamintim că Olanda, alături de Austria, s-au opus în urmă cu un an intării Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie, în timp ce România s-a lovit numai de veto-ul Vienei.

Alin Mituța recunoaște că lucrurile nu sunt chiar așa de simple, ținând cont de componenta noului parlament olandez votat recent, unde partidele extremiste au câștigat foarte multe mandate, motiv pentru care votul nu va fi doar o formalitate.

ALERTĂ Rusia declară stare de URGENȚĂ din cauza unei scurgeri de țiței în Marea Neagră

18:27

CINEMA Regizorul premiat cu Oscar pentru „Insterstellar” și „Oppenheimer”, Christopher Nolan, va regiza un FILM adaptat după epopeea homerică „Odiseea”

17:56

În acest context, România și Bulgaria au la dispoziție o perioadă, de aproximativ o lună, pentru a convinge Austria să accepte admiterea lor în Spațiul Schengen.

Parlamentul olandez este dominat de PVV, considerat un partid de extremă-dreapta, al politicianului Geert Wilders

Acesta a obținut o victorie aparent suprinzătoare în scrutinul parlamentar din noiembrie, iar acum depune eforturi pentru formarea unei coaliții care să susțină viitorul guvern.

Wilders are termen până în februarie pentru a forma o majoritate parlamentară și poartă negocieri exploratorii cu Partidul Fermierilor (BBB), cu Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD, centru-dreapta) și cu formațiunea Noul Contract Social (NSC, centru-dreapta).

Așadar, noile forțe politice dominante în Parlamentul olandez pot bloca ușor eventuala inițiativă a Guvernului premierului în exercițiu, Mark Rutte, de a admite Bulgaria și România în Schengen, dar este improbabil să facă acest lucru înainte de instalarea noului guvern.

Însă un nou guvern, condus de Geert Wilders, un politician care pledează constant pentru limitarea imigrației, ar genera probleme privind extinderea Spațiului UE de liberă circulație.

Reamintim că, în urmă cu câteva zile, într-o flexibilizare a liniei politice, Guvernul de la Viena a formulat condiții clare Comisiei Europene pentru a accepta integrarea României și Bulgariei în Schengen.

Cerințele se referă la securizarea frontierelor externe, inclusiv prin suplimentarea personalului agenției Frontex.

Comisia Europeană examinează noile condiții, iar rezultatul negocierilor ar trebui să ajungă rapid la Consiliul UE, care s-ar putea reuni în sesiune extraordinară dacă va fi un rezultat favorabil extinderii Schengen.

Europarlamentar: „Este probabil ca o decizie în Consiliu să fie luată în ianuarie”

Schengenul rămâne în continuare un cartof fierbinte și o ecuație cu multe ecunoscute. Alin Mituța a precizat că, dincolo de votul din Parlamentul Olandez, este nevoie apoi de un vot în Consiliu, unde se așteaptă ca Austria să nu mai pună probleme.

Europarlamentarul recunoaște că este foarte important ca lucrurile să nu fie amânate, iar oficialii români să securizeze și un calendar precis pentru intrarea cu frontierele terestre, nu doar cu cele aeriene.

„Este o veste bună faptul că Guvernul olandez a recomandat retragerea rezervei față de Olanda, însă decizia nu este încă luată, pentru ca ea trebuie aprobată și printr-un vot în Parlament săptămâna aceasta. Având în vedere componenta noului Parlament votat recent, unde partidele extremiste au câștigat foarte multe mandate, votul nu va fi doar o formalitate.

Partidele pro-europene pot forma o majoritate care să susțină decizia guvernului, însă vom ști sigur săptămâna aceasta. În orice caz, nu aș scoate încă șampania, pentru ca mai sunt pași până când aderarea la Schengen va fi votată. Dincolo de votul din Parlamentul Olandez, este nevoie apoi de un vot în Consiliu, unde sper ca Austria să nu mai pună probleme.

Și foarte important, trebuie să securizăm și un calendar precis pentru intrarea cu frontierele terestre, nu doar cu cele aeriene. Având în vedere complexitatea subiectului, este probabil ca o decizie în Consiliu să fie luată în ianuarie, cu intrarea efectivă cu frontierele aeriene în martie și sperăm cu o ridicare a controalelor pe frontierele terestre tot în 2024.”

Viena este dispusă să relaxeze veto-ul austriac la Schengen în cazul României și Bulgariei

România şi Bulgaria şi-au depus însă candidatura împreună pentru aderarea la Schengen, astfel că cele două ţări sunt privite „la pachet.”

Reamintim că ministrul austriac de interne Gerhard Karner a anunțat luni, în premieră, că Viena este dispusă să relaxeze veto-ul austriac la Schengen în cazul României și Bulgariei, astfel încât cele două țări să intre mai întâi cu aeroporturile.

Într-un comunicat ce-l menţionează pe ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto, acesta precizează că a transmis clar guvernului de la Sofia că Budapesta va bloca prin veto aderarea Bulgariei la spaţiul Schengen dacă respectiva taxă percepută asupra principalei surse de aprovizionare cu gaz a Ungariei rămâne în vigoare.

„Dacă ei pun în pericol pentru mult timp securitatea aprovizionării Ungariei cu energie, atunci noi vom opune veto intării lor în Schengen”, a avertizat şeful diplomaţiei ungare.

Noul guvern bulgar condus de premierul pro-occidental Nikolai Denkov a impus în luna octombrie o taxă de 20 de leva (10 euro) pe fiecare megawatt oră de gaz rusesc, pentru a diminua veniturile Rusiei în contextul războiului din Ucraina, deşi nu a existat la nivelul UE vreo decizie pentru impunerea unei asemenea taxe.

Ungaria consideră această nouă taxă ilegală şi nejustificată şi a cerut Comisiei Europene să iniţieze o investigaţie împotriva Bulgariei, ceea ce nu s-a întâmplat. Serbia şi Macedonia de Nord au protestat la rândul lor faţă de impunerea acestei taxe de către Bulgaria.

În timp ce statele occidentale fac eforturi să nu mai depindă de gazul rusesc, Ungaria importă anual 4,5 miliarde de metri cubi de gaz din Rusia.

Premierul bulgar, care a motivat taxa impusă tranzitului rusesc prin creşterea veniturilor la bugetul de stat şi a susţinut că această taxă ar „echilibra” piaţa, a declarat săptămâna aceasta că Ungaria i-a trimis prin canale diplomatice semnale că ar putea bloca aderarea Bulgariei la Schengen şi a promis că o va abroga.

Austria a spus „NEIN” aderării României la Schengen

Reamintim că, după 13 ani de așteptare, România nu a primit, la finalul anului trecut, undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși autoritățile române, dar și oficiali străini susțin că România a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse.

Austria a fost singura care s-a impus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației.

Premierul Ciolacu nu consideră exagerate cerințele Austriei

Premierul Marcel Ciolacu a vorbit despre anunțul făcut de ministrul de Interne austriac cu privire la aderarea României la Spațiul Schengen.

Ciolacu spune că solicitările Austriei „nu mi se par unele exagerate” și că România trebuie să își întărească frontierele, dând exemplul eșecului cazul Cherecheș.

Acesta s-a plâns că sistemele de la frontieră nu sunt integrate și a explicat cum vor decurge negocierile pentru ca România să intre din martie cu aeroporturile în Spațiul Schengen.

„Primul pas, cel mai important, s-a făcut. Austria e mai flexibilă. Nu puteau să anunțe triumfalist că fără nicio condiție o să intre România aerian, urmând ca anul viitor, sub președinția Ungariei, vom continua cu pasul doi, terestru. Este ministrul de Intene la Viena, la negocieri.

Să nu credeți că din cerințele pe care le are Austria, care nu mi se par unele exagerate, pentru că cu toții ne dorim o întărire a frontierei. Nu ne păcălim unii pe alții. Domnul Cherecheș a reușit să treacă frontiera cu un buletin al unui văr, cu zece ani mai tânăr. Ăsta este adevărul. Dacă vrem să ne mințim, și să băgăm totul sub preș, nu vom reuși. Sunt discuții normale și sunt ferm convins că vor fi benefice”, a mai declarat Ciolacu.

„Ținem de negocierile care se vor termina cu Olanda”

„În Olanda au fost alegeri și urmează o decizie în ceea ce privește Bulgaria. Așteptăm acea decizie să vedem abordarea pe care o are România mai departe. Este corect față de o țară vecină cum este Bulgaria să așteptăm. Nu vreau să îmi dau cu părerea despre Bulgaria. În acest moment așteptăm decizia Parlamentului din Olanda.

Și vom face un plan. O să stau de vorbă și cu președintele României pentru că el reprezintă România la Consiliul European. Această flexibilizare nu a apărut din senin. Au fost foarte multe negocieri duse și de ministrul de Interne, de mine personal, de doamna ministru de externe, de președintele României. Am fost cel puțin patru persoane care ne-am implicat în aceste negocieri”, a mai declarat prim-ministrul.

„Cea mai importantă semnificaţie politică este că Austria şi-a schimbat poziţia”

„De acum încolo, vom intra pe terenul discuţiilor tehnice. Acestea vor avea loc în cadrul Forumului de la Salzburg, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne şi la nivel bilateral. Discuţiile vor avea loc la mai multe niveluri – bilateral cu Austria, trilateral cu Bulgaria, cvadrilateral cu Comisia Europeană şi multilateral cu toate ţările UE”, a declarat ministrul Cătălin Predoiu.

El şi-a exprimat speranţa că în acest an se va lua o decizie şi se va ajunge la un compromis. Ministrul român de Interne s-a referit şi la paşii următori.

„Primul este votul din Parlamentul olandez, mandatul pe care îl va primi guvernul de acolo în ceea ce priveşte reformele din justiţia bulgară. Aceste discuţii vor fi purtate în paralel, tot cu colegii noştri bulgari”, a punctat Predoiu.

 

CITIȚI ȘI:

LIVE UPDATE: România, în zodia Schengen. Consiliul JAI, ziua decisivă. Austria, singurul stat care se opune aderării României și Bulgariei / Ciucă: „Mergem până la capăt” / Bode: „Orice compromis în interesul României îl vom accepta”

EXCLUSIV | De ce nu pot fi separate România și Bulgaria la votul pentru aderarea la Schengen. Generalul Virgil Bălăceanu: ”Trebuie luate la pachet pentru că au un spațiu comun, deschiderea la Marea Neagră, care reprezintă o vulnerabilitate”

EXCLUSIV VIDEO | De ce se opune Austria intrării României în Schengen? Andrei Caramitru: ”La un veto clar, este posibilă judecata la Curtea de Justiție Europeană pe discriminare. Ar fi forțată așa o aderare, plus despăgubiri”

EXCLUSIV | ZIUA Z pentru aderarea României la Schengen. Fost șef al Statului Major: ”Decuplarea de Bulgaria ar însemna că noi primim «mărul otrăvit», cu o răspundere și o presiune foarte mari să securizăm frontierele și pe Sud, și pe Est”

EXCLUSIV | Fost comisar european: „Este tristă și misterioasă poziția Austriei, subiectul migrației este fals, inventat. Este important să reușim aderarea la Schengen până la sfârșitul anului, pe timpul președinției cehe, care ne este favorabilă”

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele