EXCLUSIV VIDEO | Adevăruri „necosmetizate” în sistemul de sănătate. Radu Țincu: „Avem o infrastructură veche, care nu mai poate fi reformată. Preferăm să ascundem ce se poate, dar decontul înseamnă oameni cu sechele”

Miniștrii trec, problemele din sănătate rămân. Avem o infrastructură veche, care nu mai poate fi reformată, deficit de personal, adevăruri „cosmetizate”, sacrificate pe altarul lipsei de viziune și o politică pompieristică a Ministerului Sănătății, în încercarea de a compensa cât mai mult deficiențele sistemului sanitar. În realitate, marii perdanți, pacienții români, au nevoie de un sistem de sănătate care trebuie reconstruit din temelii.  Pentru asta este nevoie însă de strategii transparente și de un plan de țară pe termen lung, indiferent de culoarea politică, susține Radu Țincu, medic primar în cadrul Secției de Terapie Intensivă – Toxicologie a Spitalului Clinic de Urgență București, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV.

Medicul susține că pandemia de COVID-19 nu a făcut decât să pună presiune pe zona de sănătate, accentuând hibele unui sistem sanitar care doar consumă bani pentru a se putea menține pe o linie de plutire.

„În funcție de performanța prepandemică, fiecare sistem va răspunde mai bine sau mai rău. Nu este necunoscut faptul că România are un sistem de sănătate, fragil, deficitar și cu o infrastructură veche. În momentul în care am avut o presiune ridicată pe sistemul de sănătate publică, evident că au apărut disfuncționalitățile.

EXCLUSIV Crin Antonescu a fost la negocieri la Guvern. CONDIȚIA impusă pentru a candida la alegerile prezidențiale

13:52

DECES DOLIU în cultura românească! Academicianul Sorin Dumitrescu s-a stins din viață: „A trăit asemenea unui vulcan puternic și viu”

13:47

Pornind de la imposibilitatea de a separa circuitele funcționale, era o mare problemă contaminarea pacienților non-COVID și separarea de cei care erau îmbolnăviți și diagnosticați cu SARS-CoV-2. Faptul că au fost imposibile implementarea acestor circuite a dus evident la apariția spitalelor COVID și non-COVID, care a pus în dificultate accesul pacienților la servicii medicale, pentru că nu mai aveau acces să fie diagnosticați și tratați.

Pe de altă parte, pandemia de COVID-19 a survenit pe un sistem cu deficit de personal și era tocmai în secțiile care aveau nevoie mai mare să îngrijească pacienți COVID-19, cum ar fi Secția de Terapie Intensivă. Sunt spitale, în continuare, în România unde există unu sau doi medici de terapie intensivă. Era clar că un astfel de spital va fi depășit de situația pandemică”, a spus medicul de terapie intensivă toxicologie de la Spitalul Clinic de Urgență București.

„Nu se putea trece de pandemia de COVID-19 fără anumite măsuri”

Medic de terapie intensivă – locul în care, în unele cazuri, secundele pot face diferența dintre viață și moarte -, Radu Țincu a mărturisit că majoritatea spitalelor care au făcut teste de burnout la locul de muncă, au identificat că în secțiile de Terapie Intensivă există procente ridicate de angajați care suferă de epuizare, din cauza presiunii pe sistemul de reanimare.

Radu Țincu susține că, dincolo de solicitarea fizică a personalului, există și acea încărcătură emoțională căreia medicii trebuie să-i facă față și care nu este ușor de dus pe termen lung.

„Nu se putea trece de pandemia de COVID-19 dacă nu se luau anumite măsuri. Au fost și măsuri imediate – achiziționarea de echipamente medicale, de consumabile aduse din străinătate -, însă acest tip politică pompieristică este politica consacrată a Ministerului Sănătății.

În pandemia de COVID-19, a fost o intervenție pompieristică în care, sigur, s-a încercat într-un timp foarte scurt să se compenseze cât mai mult deficiențele sistemului sanitar. Însă, lipsa de viziune de-a lungul celor 30 de ani post-decembrie 1989 a fost cea care a stat la baza situației actuale. Avem o infrastructură veche, care nu mai poate fi reformată. Sistemul de sănătate trebuie reconstruit”, a afirmat dr. Radu Țincu.

„Avem nevoie de un program care trebuie continuat indiferent de culoarea guvernului”

Medicul Radu Țincu susține că lucrurile pot fi schimbate printr-un program și o viziune de reconstrucție a sistemului sanitar, care să nu aparțină însă unui ministru.

Acesta amintește și de acel decalaj periculos dintre mediul rural și cel urban în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale, fapt care aglomerează marile spitale, spre care migrează pacienții cu diverse afecțiuni.

„Miniștrii stau în medie un an și, din păcate, nu înțeleg de ce viziunea se schimbă, pentru că problemele de sănătate sunt aceleași. Avem nevoie de un program pe termen mediu și lung. Dacă fiecare ministru se rezumă la un an, un an și jumătate de mandat, nu o să se poată face niciodată nimic. Avem nevoie de un program care trebuie continuat, indiferent de culoarea guvernului.

S-a investit într-un sistem sanitar care nu mai are capacitatea de a fi reformat. Este un sistem sanitar care doar consumă bani pentru a se putea menține pe o linie de plutire. În plus, avem o discordanță foarte mare între marile orașe și orașele mici. Zonele din orașele mici, din spitalele județene sunt spitale deficitare, care nu au infrastructura necesară și personal necesar.

Problema este că acest decalaj în dezvoltarea sistemului de sănătate publică creează două probleme majore: acei oameni sunt condamnați la servicii medicale mediocre sau insuficiente și, pe de altă parte, creează supraaglomerarea marilor orașe”, susține dr. Radu Țincu.

„Medicii de familie trebuie să fie mai mult implicați în diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor de bază”

Radu Țincu a spus că o altă soluție pentru problema supraaglomerării spitalelor este creșterea numărului medicilor de familie și implicarea lor mai mare în diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor de bază.

„Pe de altă parte, există și o altă problemă în legătură cu sistemul de sănătate primară: medicii de familie sunt deficitari, avem un număr mic de medici de familie. Apoi, trebuie să fie mai mult implicați în diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor de bază, pentru că mulți dintre pacienții care nu ajung la medicul de familie, ajung la spitale de foarte multe ori cu forme grave, cu forme complicate care necesită specializare sau care nu mai pot beneficia de niciun tratament.

Medicina nu se poate reforma și restructura în cinci ani sau chiar în zece. Este nevoie de un plan de 15-20 de ani în care să ne ținem de această direcție de reconstrucție a sistemului de sănătate publică”, a mai spus dr. Radu Țincu.

„Cum să finanțăm programe de reducere a infecțiilor nosocomiale dacă spunem că nu există?”

Radu Țincu susține că, nu de puține ori, comunicarea este deficitară, cauzată în special de problemele din sistemul de sănătate.

Medicul susține că adevărurile ”necosmetizate” nu sunt pe placul miniștrilor sau a managerilor de spitale, care preferă să nu vorbească deschis și transparent despre problemele reale din zona de sănătate.

Medicul de la Terapie Intensivă – Toxicologie a amintit, în acest context, de infecțiile nosocomiale, un subiect tabu, despre care mulți ani nu a vorbit nimeni. Decontul, unul extrem de dureros, s-a văzut ulterior prin pierderea de vieți omenești.

Cred că este o comunicare deficitară, deoarece, din cauza problemelor sistemului de sănătate publică, s-a adoptat o medicină defensivă. Întotdeauna, spitalele, Ministerul Sănătății încearcă să nu creeze niciun fel de agitație la nivel social venind și spunând poate adevărul necosmetizat, unul care nu este convenabil nimănui. Și atunci, preferăm această atitudine și încercăm să ascundem ce se poate ascunde. Iar atunci când mai apar incidente, să găsim unu-doi vinovați care să fie dați spre judecarea publică și spre sancționare.

Comunicarea nu este suficientă și din păcate, de foarte multe ori, nu este cea corectă. Ne amintim foarte bine că problema infecțiilor nosocomiale în România nici nu exista. Acum câțiva ani de zile, cred că eram printre puținele țări din Europa, care nu raportau infecții asociate actului medical.

Asta nu înseamnă că nu existau, dar cineva nu dorea să-și asume o astfel de prezentare a realității care spunea că sistemul sanitar are niște probleme. O astfel de atitudine timp de 20 de ani a cauzat, pentru că, pe de o parte, nu am conștientizat fenomenul și, pe de altă parte, nu am putut să finanțăm programe de reducere a infecțiilor nosocomiale.

Cum să finanțezi un program pentru ceva ce nu există? Primul pas este să acceptăm realitatea, cea care poate să creioneze direcții de viitor. Dacă noi mergem pe niște date false, este clar că și concluzia va fi una eronată. Din păcate, decontul în medicină înseamnă vieți omenești pierdute. Înseamnă oameni care rămân cu sechele„, a afirmat Radu Țincu.

„Trebuie gândite strategii de reducere a unor boli ce pot fi prevenite”

Medicul de terapie intensivă susține că România anului 2023 are nevoie de dezvoltarea unor programe preventive, care să îi oblige cumva pe oameni să se îngrijească de propria lor stare de sănătate.

Radu Țincu afirmă că strategia Ministerului Sănătății de a consuma bani pe oamenii bolnavi este, pe termen lung, perdantă, în condițiile în care sunt boli care pot fi prevenite prin controale periodice și prin strategii de prevenție.

„Oamenii bolnavi care consumă bani din sistemul de sănătate, dincolo de banii pe care îi consumă, sunt oameni care suferă, oameni care sunt scoși din câmpul muncii. Există un efect în lanț al acestei îmbolnăviri.

Un alt deficit pe care cred că trebuie să-l menționăm este faptul că Ministerul Sănătății, dincolo de aceste politici pompieristice, mai are o politică, din păcate nocivă, și anume aceea de a trata bolnavii.

Ministerul Sănătății finanțează în cea mai mare parte programe curative. Adică, oamenii s-au îmbolnăvit și trebuie să fie tratați. Proporția acestor programe curative este mult prea mare în detrimentul celor preventive. Eu ar trebui să gândesc strategii politice preventive, care să reducă incidența unor boli ce pot fi prevenite și în felul ăsta să nu se mai imbolnăvească populația.

Este nevoie să avem o populație sănătoasă, activă și în felul acesta să putem reduce cheltuielile asociate tratamentului acestor bolnavi. Am fost tot timpul îngrijorați și ne-am concentrat cum să-i tratăm pe bolnavi. Unele boli, azi, sunt prevenibile. Este un alt element pe care trebuie să-l luăm în calcul, și anume dezvoltarea unor programe preventive care să îi oblige cumva pe oameni să se îngrijească de propria lor stare de sănătate”, a mai spus Radu Țincu.

Urmărește interviul integral:

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Fost guvernator al Deltei, despre documentul esențial din cazul Bâstroe: “Ucraina a emis un aviz pentru navigator, nu se joacă nimeni cu așa ceva, dacă o navă eșuează, este dezastru. Să ne amintim de Rostock, în 1991”

EXCLUSIV VIDEO | Frica și anxietatea în contextul războiului și al cutremurelor. Medicul psihiatru Gabriel Diaconu: ”Dacă îi lași în plata lor, oamenii pot avea o suferință care va fi urmată de sechele”

EXCLUSIV VIDEO | Cum se pot compromite dosare penale și cum pot scăpa posibili vinovați. Medic legist: ”Cu cât eliberezi o expertiză medico-legală mai târziu, cu atât ții pe loc mai mult ancheta și se împlinește termenul de prescripție”

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele