EXCLUSIV VIDEO | Andrei Baciu, CNAS: Proiect de 100 de milioane de euro pentru o platformă integrată, din 2025
This browser does not support the video element.
Transformarea, uniformizarea și o abordare unitară sunt soluții care pot influența pozitiv activitatea la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Mai mult, cu 100 milioane euro, cu IT-ști români bine plătiți, cu soluții digitale de ultimă oră și cu internet de viteză, actualul sistem electronic trebuie să fie înlocuit de unul performant, sustenabil, care să facă față cerințelor pentru următorii 10-15 ani. Anunțul a fost făcut de Andrei Baciu, președinte CNAS, în cadrul Conferinței Gândul Health EU Summit – Politici europene în domeniul sănătății și impactul lor asupra României.
Noi proceduri au fost lansate la nivelul CNAS pentru simplificarea, clarificarea și uniformizarea activității, pentru toți angajații. Iar efectele ei, conform președintelui Andrei Baciu se vor vedea în perioada următoare.
“Se împlinesc deja vreo două luni de zile de când am inițiat un proces intern prin care să existe uniformizarea tuturor procedurilor, pe toate domeniile, nu ne referim aici doar la norme. Important în primul rând pe partea juridică, pe toată chestiunea care reglează partea de programe, partea de resurse umane, la fel de important, partea de control. Sunt chestiuni tehnice și birocratice interne, dar până la urmă acestea sunt lucrurile care fac și din instituția aceasta una modernă, să existe o claritate, să existe lucrurile aduse la zi și până la urmă să știe toată lumea ce are de făcut, indiferent că sunt oameni noi sau mai cu experiență, că lucrezi o zi sau de o viață la CNAS, să fie foarte clar ce ai de făcut, oriunde ai lucra în România”, a precizat șeful CNAS.
„720.000 de tranzacții sunt verificate zilnic la CNAS”
Fiind o instituție atât de mare, CNAS necesită soluții de ultimă oră pentru a procesa informațiile big data și a se elimina în acest mod sistemul modular gândit anterior, din lipsă de fonduri sau cu fonduri limitate avute la dispoziție. Andrei Baciu a dat și un exemplu: 720.000 de tranzacții sunt verificate zilnic.
“Din punctul meu de vedere, trei momente aproape unice, să spun așa, ca potențial sunt toate aceste noi tehnologii care nu ar însemna și n-ar avea nicio valoare semnificativă dacă nu ar fi, dacă nu am avea la îndemână acum date mari, big data. pe care să le metabolizeze, tehnologiile noi, lucruri care nu pot făcute de către mintea umană, nici individual, nici în echipă. Și cumva asta face toată diferența. Sunt deja câteva bune modele la nivel global, însă ceea ce s-a întâmplat în România, în special la CNAS, a fost că de-a lungul timpului lucrurile au soluționat și au fost gândite a fi construite modular, pentru că așa erau și resursele.
720.000 de tranzacții sunt verificate zilnic, e imposibil să le faci fără tehnologii care să-ți folosească, care să-ți dea niște date concrete. Ideal ar fi să avem ceea ce există deja. Cred că toată lumea cunoaște, să avem un Chat GPT pe sănătate și atunci ar fi foarte ușor să știm din cele 56 de miliarde pe care le avem anul ăsta, Chat GPT cum ar fi mai ușor să mai eficient pentru pacienți și pentru asigurați din criză?” , a precizat președintele CNAS.
Actualul sistem folosit de CNAS a fost confirgurat când erau doar până în 30.000 de funizori, iar astăzi numărul acestora este dublu.
“Tehnologiile există în momentul de față, nu se poate sări așa de la analog la digital din prima, e un întreg proces, dar cumva asta este abordarea pe care încerc să o imprim și s-o las să gândim unitar, să gândim integrat și să gândim o chestie care să rămână de actualitate atât cât putem planifica astăzi și peste 10-15 ani. Tehnologiile existente pot să facă, ca nu mai vorbim de prescripții și vorbim de elemente de utilizare a tuturor datelor pe care le avem, de-o manieră în care, sincer să fie, și acești bani mult puțin cât o fi și acum sau în oricare an despre care a vorbit, să fie utilizați cât mai înțelept pentru beneficiul pacienților al asiguraților și al nostru, ca societate”, a mai spus Baciu.
„Avem o platformă informatică care are sincope serioase”
În prezent, CNAS are un proiect în valoare de 100 milioane de euro, pentru generarea uni noi platforme integrate, care să devină funcțională până în 2025.
“Am încredere că în perioada următoare o să putem să anunțăm public toate rezultatele acestor eforturi, care vor răspunde la toate aceste întrebări. Nu pot acum să intru în aceste detalii, nefiind procesul finalizat, pe de o parte, dar pe de altă parte, dat fiind termenul de finalizare în jur de 2025, n-o să putem să stăm așa, să ne uităm cu ei, așteptăm până în 2025 când o să avem o platformă. Totuși, le-am spus colegilor mei de la CNAS suntem țara care are poate cea mai importantă resursă umană în IT. Avem prima a 2-a viteză de internet la nivel global. Totuși, avem o platformă informatică care are sincope serioase”, a completat Andrei Baciu.
Pentru ca procesul să fie unul reușit, CNAS caută specialiști în informatică pe care să-i atragă cu salarii bune.
„În primul rând trebuie să solidificăm resurse umane din interior, inițial am făcut o solicitare să identificăm așa un număr de 10 IT-iști din țară care să vină la CNAS să țină platforma cât de cât sub control. Evident că nu o să poți să o ții a la long. Da, aici facem efortul ca să întărim echipa. Deci trebuie clar întărită echipa internă. Fără chestia asta nu poți să faci. Mai sunt alte lucruri care țin de îmbunătățirea unor procese, dar la fel de important au fost, am identificat-o, a fost identificat în trecut o soluție prin care să poți să beneficiezi de o resursă umană comparabilă cu ceea ce există în piață. Sunt cinci posturi scoase la concurs, 4.000 euro salariul net în mână pentru un IT-ist.
Cele două planuri sunt astea să finalizăm acest demers european, astfel încât în 2025 să avem o nouă platformă informatică. Da, să fie una care să poată să fie sustenabil în timp. Adică să gândim la ce ar fi nevoie de peste 10-15 ani din 2025 încolo, dar în egală măsură, nu cred că nu putem să facem absolut nimic”, a adăugat președintele CNAS.
În același timp, la CNAS se fac eforturi pentru debirocratizare, precum emiterea de adeverințe în urma unei solicitări pe email.
“Sunt inclusiv instituții în România, care știu eu că nu mai folosesc hârtii aproape deloc, lucru care pe care putem să-l facem și noi. Ce înseamnă practic, comunicarea? Adică dacă poți să trimiți un email și să nu mai bați drumul până la orice fel de instituție… Iar eu aș prefera să o facem partea cu furnizorii, la fel cât de mult digitalizată, dar cel mai important, tot sistemul nervos de sănătate al sistemului de sănătate din România”, a conchis Baciu.
Partenerii Conferinței Gândul Health EU Summit – Politici europene în domeniul sănătății și impactul lor asupra României au fost Sanador, Regina Maria, Medicover, Astra Zeneca, MSD, Roche Romania, B.Braun Romania.
CITEȘTE ȘI: