Pe data de 6 ianuarie, creștinii ortodocși prăznuiesc Botezul Domnului sau Boboteaza. Sărbătoarea reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul.
Boboteaza face parte din seria celor 12 sărbători creştine importante. Biserica o mai numește și „Arătarea Domnului”, „Dumnezeiasca Arătare” și „Epifania”. Cea din urmă denumire provine din limba greacă și înseamnă „descoperire”.
Părintele Gabriel Cazacu a explicat, pentru Gândul, care este semnificația sărbătorii și evoluția acesteia în timp.
„Sărbătoarea Bobotezei, adică botezul Domnului, este momentul în care bunul Dumnezeu trimite harul său cel Sfânt și Duhul «în chip de porumbel a adeverit întărirea cuvântului» și Sfântul Ioan merge la Iordan și Mântuitorul vine și îl botează pe Fiul lui Dumnezeu, arătând tuturor că el este doar un proroc care a făcut legătura între Vechiul Testament și Noul Testament și că într-adevăr, Fiul lui Dumnezeu, cel mai mare decât el, vine și este confirmat în apa Iordanului.
Duhul lui Dumnezeu se arată în chip de porumbel și se odihnește asupra lui Iisus Hristos, care primește botezul în Iordan de la Ioan și de acolo începe această misiune extraordinară, publică, de propovăduire a Sfintei Evanghelii până la marginile pământului”, a explicat părintele Cazacu.
Așa se face că botezul, a devenit de-a lungul timpului, taina prin care omul, prin întreita afundare în apă sfinţită de către preot, în numele Sfintei Treimi, se spală de păcatul strămoşesc şi de toate păcatele de până atunci.
„Astfel, devine și pentru noi toți creștinii din toate locurile și din toate timpurile modelul prin care și noi botezăm copiii noștri în numele Sfintei Treimi: în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh.
Folosind această frumoasă formulă treimică, se botează robul lui Dumnezeu în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh prin întreita afundare în agheasmă, adică în apă sfințită. Preoții merg în casele credincioșilor în această perioadă, botezăm casele, îi botezăm pe oameni, alungăm răul și ispitele, stropim cu aghiasma cea mare și ne umplem toți de har și de binecuvântare și începem noul an cu mai multă nădejde de biruință”, a mai spus preotul.
Agheasma este atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei. Agheasma mare se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de sfinţirea cea mică a apei, care are loc în lăcașele de cult în prima zi a fiecărei luni, iar în case la sfeştanie.
CITEȘTE ȘI:
Boboteaza 2024. Când vine preotul „cu botezul”, de fapt