EXCLUSIV VIDEO | Casa „George Stephănescu”, locul unde Hariclea Darclee cânta acompaniată de fondatorul Operei Române și Caragiale a găsit inspirație să scrie ”Năpasta”. ”Este un reper pentru cultura românească, de o valoare inestimabilă, sentimentală”

Un conac cu „o istorie absolut specială”, în care a trăit unul dintre cei mai mari compozitori români, se află la poalele Munţilor Făgăraş, în satul Căpăţânenii Ungureni, din comuna argeşeană Arefu. Casa Memorială „George Stephănescu” este locul în care Ion Luca Caragiale a scris nuvela „Năpasta”, iar părintele Operei Române şi al şcolii româneşti de canto o acompania adesea, la pian, pe soprana Hariclea Darclée.

Născut în 1843, la Bucureşti, George Stephănescu este fondatorul Operei Romane și primul simfonist român, fiind totodată compozitor, dirijor și profesor de muzică. Situat la baza barajului Vidraru și în imediata vecinătate a Transfăgărășanului, Casa Memorială „George Stephănescu” prezintă o parte din istoria României.

Conacul a fost construit în anul 1873, în stilul arhitecturii locale tradiționale, folosindu-se materiale tradiționale, precum piatra de munte, lemnul de esență tare sau cărămida arsă. Casa este structurată pe două niveluri și este formată din șapte încăperi: salonul principal, iatacul lui George Stephănescu, camera Adelina Patti, camera Ion Luca Caragiale, camera Vasile Alecsandri, camera Constantin Nottara și mansarda.

„În 1843, tatăl lui a cumpărat un pian, pe care George Stephănescu, tânăr, a început să studieze și a ajuns compozitor. Ca și compozitor, dirijor, un om extraordinar, un devotat al teatrului și operei române, în 1921 a înființat Opera Națională. Este un erou în acest sens, pentru că, înființând Opera Națională, a dat curs unui lucru extraordinar – opera, teatrul-opera.

În 1873, în comuna Arefu, pe o suprafață de teren destul de mare, de vreo trei-patru hectare, și-a construit un conac frumos, autentic, din lemn. George Stephănescu este reprezentat în sculptura lui Constantin Popovici, care a făcut și Monumentul Energiei de la Vidraru și o să observați toate liniile acestea din scultura aceasta și acolo.

Acest conac are o istorie absolut specială, pentru că în acest conac au venit și l-au vizitat pe George Stephănescu cei mai importanți oameni de cultură din acea perioadă a vremii”, a spus Eduard Uzunov, președintele Regatta Real Estate.

Totodată, casa lui George Stephănescu reprezenta și locul de întâlnire al oamenilor de cultură ai României din acea vreme, cu care compozitorul avea strânse relaţii de prietenie.

„Acest conac este un reper pentru cultura românească, prin toate obiectele care sunt în interior și tot ce este în jur. Poate să fie un reper pentru o oprire înainte să intri pe Transfăgărășan – cea mai frumoasă, poate, arteră rutieră din lume, pentru că are o priveliște extraordinară. Domeniul are o suprafață de 10.000 de metri pătrați, aici se pot organiza concerte câmpenești, pot să fie repere culturale, pentru că aici s-a făcut inclusiv Festivalul SoNoRo, acum vreo patru sau cinci ani.

Pe frontispiciul casei sunt amintiți vizitatorii și ce au scris chiar George Stephănescu și Victor Ștefănescu (fiul compozitorului – n.r.): «Teatrul este școala și distracția poporului, iar nu a câtorva bogătași. Acest lăcaș a fost clădit de George Stephănescu, compozitor de seamă al Școalei de Cânt Românesc, primul simfonist român și întemeietorul Operei Române.

În această casă au venit și s-au odihnit Vasile Alecsandri, Bogdan Petriceicu Hașdeu, I.L. Caragiale, Nicolae Pătrașcu, Asil Bacalbașa, Alexandrina Găvală, Constantin Dumitrescu, Davila, Romanescu, Manolescu, Constantin Nottara și elevii săi, Ion Băjenaru, Constantin Grigoriu, Grigore Gabrielescu, Niculae Bănulescu, D. Teodorescu, Aneta Polizu și alții»”, a povestit președintele Regatta Real Estate.

În prezent, casa memorială funcționează ca muzeu privat și a fost scoasă la vânzare la prețul de 700.000 de euro. Eduard Uzunov, președintele Regatta Real Estate, speră ca aceast conac să fie achiziționat de autoritățile locale, astfel încât „acest lăcaș să fie redat publicului larg”.

„Niciunul dintre cumpărători n-or să redea, așa cum ar putea Primăria orașului și Consiliul Local Argeș, să facă aici un muzeu, un centru cultural George Stephănescu, pentru că acest lăcaș trebuie redat publicului, clar, să fie vizitat. Casa este scoasă la prețul de 700.000 de euro, un preț care este infinit de mic, o dată pentru că acest conac are 10.000 de metri pătrați de teren, suprafața construită, autenticitatea locului, dar vreau să rețineți că toată această sumă include toate obiectele din casă.

Avem iatacul unde dormea George Stephănescu, cu ii naționale, o fotografie a primei soții a lui George Stephănescu, cu coada de păr – este un lucru autentic, foarte interesant. Să reținem că marea majoritate a picturilor din casă sunt ale lui Gabriel Stephănescu, fiul lui George Stephănescu.

Sunt tot felul de hărți vechi, tot felul de obiecte autentice, extraordinare, care sunt incluse în acest preț, pe care eu îl consider foarte mic. Eu i-am oprit din vânzare pe proprietari și vă spun din ce cauză: pentru că vreau ca acest lăcaș să fie redat publicului larg”, a mai spus Eduard Uzunov.

O poveste specială are și pianul lui George Stephănescu, situat în salonul conacului – un Bösendorfer comandat la Viena de tatăl său, Mihail Hagi Stephan, pentru mama sa, Maria Crețescu, adus cu vaporul pe Dunăre.

„Casa este construită din piatră și din lemn, toate aduse din regiune, pentru că avem aici păduri și piatră destul de multă, și este autentică. Ea a fost refăcută, restaurată în 1910, de către fiul lui George Stephănescu, Victor Stephănescu, care a fost unul dintre marii arhitecți ai României – Victor Stephănescu Arefi. Vă dați seama cât de mult iubeau locul acești oameni, încât și-au pus numele după denumirea comunei – Arefi, de la Arefu vine, ceea ce, iarăși, pentru comuna Arefu trebuie să fie o mândrie, că aici a locuit George Stephănescu, întemeietorul Operei Naționale.

Este și un frumos șemineu, care este funcțional, și tot aici este pianul. Acest pian a fost comandat de Mihail Hagi Stephan, în anul 1845. Pe el a învățat și creat operele sale muzicale compozitorul George Stephănescu. Aici este masca mortuară a lui George Stephănescu și fracul lui, pe care îl folosea când dirija și pianul acesta, care a fost adus pe Dunăre, cu vaporul, și care este excepțional. La acest pian cânta atât soția, adică mama lui George Stephănescu, cât și George Stephănescu.

Numai pianul acesta valorează, pentru că este un Bösendorfer. Cele mai scumpe piane din lume ajung și la 150.000-200.000 de euro, dar un Bösendorfer antic, care este rar, pentru că au dispărut, acesta ajunge la valori și mai mari. La acest pian, George Stephănescu o acompania și pe Hariclea Darclée, pentru a fost prima vedetă și prima interpretare din operă de la Opera Națională”, a explicat președintele Regatta Real Estate.

De asemenea, în salonul Casei Memoriale „George Stephănescu” se află și alte numeroase obiecte de valoare care au aparținut marelui compozitor român, precum: tablouri ale pictorului Gabriel Stephanescu, fiul lui George Stephănescu, fotolii din piele ce datează din 1920, o colecție impresionantă de săbii și pistoale, precum și jobenul și Cartea de Onoare a casei.

„Avem tot felul de obiecte personale. Aici stăteau la masă – sunt scaune din piele Cordoba, sunt cât de cât restaurate, totul este autentic. Aici este și jobenul lui George Stephănescu, care, pentru a putea fi transportat, se strânge, și când vrei să-l porți, se desface. Sunt și foarte multe documente, inclusiv familia a organizat aici, de pildă, în noiembrie 2003, Medalion George Stephănescu și sunt scrise impresii de-a lungul timpului.

Acesta poate să rămână în continuare, pentru a completa la Casa Memorială George Stephănescu, când va fi muzeu. Este o chestie care trebuie făcută pentru comunitate, pentru întreaga țară, și poate pentru mai mult, pentru vizitatorii străini, care nu găsesc așa ceva și se uită ce să mai viziteze.

Înainte să intrăm pe Transfăgărășan, în comuna Arefu, vedem casa scriitorului și compozitorului George Stephănescu Arefi, cu obiecte și cu românescul adevărat, pentru că aici este românescul adevărat, cu zona de icoană și cu farfuriile vechi din lut.

Există și o zonă dedicată, de data aceasta, fiului artistului. Avem afișe de expoziție din artiști plastici, fondul plastic din România – februarie-martie 1967, o expoziție. O altă expoziție, «Rue des Mathurins», în Paris – Gabriel Stephănescu, între mai și iunie 1968, și alte afișe de expoziție ale artistului”, a precizat Eduard Uzunov.

La etaj este mansarda conacului, cu paturi și scaune țărănești, un legăn de copil din anul 1900, un radio vintage, o masă în stil Biedermeier și numeroase obiecte de epocă.

„De aici putem să admirăm curtea, care este mare, interesantă și frumoasă, unde se pot face concerte. Aici avem această mansardă cu acoperișul care arată extrem de autentic și este chiar un loc de vizitat, mai ales că mansarda are și un chepeng, cu o ușă care se deschide și se închide”, a detaliat președintele Regatta Real Estate.

Strănepoata lui George Stephănescu, Ilinca Stephănescu, a explicat că „pentru familie, casa are o valoare inestimabilă, sentimentală, culturală”.

„Străbunicul meu a fost fondatorul și întemeietorul Operei Naționale Române, a fost profesor de cânt la Conservatorul din București. A avut 73 de serii de elevi, nu s-a mai văzut așa ceva până în ziua de astăzi. A fost și profesor la Conservatorul din Paris – el și-a făcut studiile la Paris, de altfel, și a încercat din toate puterile, pe toată perioada vieții lui, să instaureze Opera Română, în România, cu artiști români, în limba română – acesta era visul lui.

Și-a pus toată energia și toată viața în slujba culturii românești și averea, totodată, pentru că George Stephănescu a avut un domeniu foarte mare aici, în Argeș. A avut șapte munți, și-a vândut o parte din avere ca să pună în slujba culturii neamului românesc Opera Română și să rămână ceva instaurat în România, pentru că, la acea vreme, nu existau spectacole în limba română, cu artiști români”, a afirmat Ilinca Stephănescu.

În conac sunt expuse, în prezent, obiecte și documente de mare valoare, care au aparținut compozitorului, precum și mobilă orginală, cu o vechime de peste un secol.

„Mobilierul și obiectele sunt păstrate, sunt de origine, de când s-a construit conacul. Familia mea, de generații, a ținut foarte mult să păstreze exact așa cum era pe vremea lui George Stephănescu, care, de altfel, și-a petrecut ultimii ani din viață aici, la conac, deoarece adora această zonă. Vreau să menționez și faptul că el era foarte apropiat de oamenii de la sat – oamenii de aici, din Căpățâneni, îl iubeau foarte mult.

A ajutat foarte multă lume și efectiv îi plăcea viața satului, participa la nunți, botezuri, din păcate, și înmormântări – avem o grămadă de poze în arhiva familiei – și, de aceea, el, în ultimii ani de viață, a preferat să se retragă aici, la conac”, a povestit strănepoata lui George Stephănescu.

Și nucul din curtea casei memoriale are o poveste specială, întrucât marele dramaturg Ion Luca Caragiale ar fi scris nuvela „Năpasta” chiar sub acest pom.

„Ion Luca Caragiale venea des aici, la conac, a fost inspirat de acest loc și, stând acolo, sub nuc, a început să scrie «Năpasta» într-o vară și s-a continuat povestea. Au mai trecut pragul artiști cum ar fi Adelina Patti, Hariclea Darclée, Aristița Romanescu, Gabrielescu și mulți alții.

Mulți dintre elevii lui George Stephănescu veneau aici vara și dădeau spectacole. Era un loc de suflet și un loc de cultură, la acea vreme, și bunicii mei au continuat să îl păstreze ca muzeu. Se poate vizita atunci când noi suntem aici, pentru că este un muzeu privat, evident.

Am vrea să-l facem cunoscut publicului larg și mai ales tânăra generație să descopere această parte a culturii României, care, din păcate, a cam fost uitată și să descopere cum a început istoria Operei Române de fapt, că istoria Operei Române a început de aici”, a mai spus Ilinca Stephănescu.

George Stephănescu a scris „Uvertura Naţională”, prima lucrare simfonică românească bazată pe melodii inspirate din folclor şi „Simfonia în la major”, prima simfonie românească. Totodată, compozitorul a lansat-o pe cântăreaţa româncă de renume mondial Hariclea Darclée, cunoscută în metropolele lumii sub numele de „Privighetoarea Carpaţilor”.