Paul Racoviță, inspectorul general al Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), are o opinie bine formată, împărtășită la GÂNDUL EXCLUSIV, despre pregătirea muncitorilor care lucrează în ultimii ani pe șantierele din România, din ce în ce mai mulți în ultimii ani, aduși prin prisma deficitului acut de forță de muncă, mai ales în acest domeniu.
Contingentul de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă din România a fost stabilit în 2022 la 100.000, fiind dublat față de anul 2021, când a fost de asemenea crescut de două ori față de anul anterior, conform hotărârii Guvernului, pentru a suplimenta deficitul de forță de muncă locală.
Chiar dacă ei ajută la ocuparea posturilor vacante, totuși, nivelul lor de competență nu suplinește criza specialiștilor din construcții.
„Din ce am discutat cu cei care desfășoară – și vorbim de șantiere mari, de șantiere de lucrări publice, vorbim de lucruri importante, cei aduși pot folosiți la munci slab calificate și repetitive. Îl pui să care, cară. În jurul a necalificatului. Sunt, într-adevăr, care mai știu să tencuiască, să facă, să lege un fier, dar specialiști efectivi, nu”, a explicat Paul Racoviță, la GÂNDUL EXCLUSIV.
„Problema este mai mult decât delicată, pentru că acum trei, patru ani, Banca Mondială dădea un deficit de 10.000 de specialiști în construcții, nu muncitori. Din ce mai vorbesc cu foștii colegi care sunt constructori astăzi, dintr-o sută care intră în anul I, dacă termină zece facultatea. Construcțiile, ca facultate, institut, înseamnă muncă și mult efort”, a descris Paul Racoviță contextul pieței.
Potrivit hotărârii de Guvern aprobate în ianuarie, până la finalul lui 2022, 100.000 de lucrători străini ar putea fi admiși pe piața forței de muncă din România pentru a acoperi deficitul de forță de muncă înregistrat în domenii precum cel al construcțiilor de clădiri, de drumuri, transporturi rutiere, în restaurante, hoteluri, panificație, după cum anunța Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Datele înregistrate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) arătau că, în perioada ianuarie – august 2021, 264.983 de locuri de muncă erau vacante, 50.924 dintre acestea fiind declarate neocupate în mod repetat de angajatori, iar pe parcursul anului trecut a crescut substanțial numărul de adeverințe solicitate de angajatori agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă pentru obținerea avizului eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări în vederea încadrării în muncă a străinilor pe teritoriul României.
Astfel, în perioada ianuarie – august a anului trecut, 6.518 de firme au solicitat eliberarea de adeverințe pentru 83.338 de locuri de muncă vacante pentru care nu a existat forță de muncă disponibilă pe piața muncii din România, față de 4.135 firme care au solicitat același lucru pentru 49.200 de locuri de muncă disponibile, în aceeași perioadă a lui 2020.
Cetățenii străini pot fi încadrați în România numai după ce „angajatorul a depus diligențe pentru ocuparea locului de muncă vacant de către un cetățean român, de către un cetățean al unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, de către un cetățean al Confederației Elvețiene sau de către un străin titular al dreptului de ședere pe termen lung pe teritoriul României”. Contingentul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă se stabilește anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
Potrivit datelor oficiale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, în 2021 s-au depus 59.557 de cereri pentru eliberarea avizului de angajare, cu 107.2% mai multe decât în primul an al pandemiei, 28.739, ceea ce reprezintă o valoare record pentru ultimii cinci ani. Astfel,
Urmăriți interviul integral:
CITIȚI ȘI: