EXCLUSIV VIDEO | Câți palestinieni au cerut protecția României de la începerea războiului Israel-Hamas. Statistica la zi a refugiaților

Războiul Ucraina-Rusia și cel dintre Israel și Hamas (Fâșia Gaza), dar și alte conflicte existente în Orientul Mijlociu sau în țări africane au împins mii și mii de oameni către un exod masiv în Europa. Și în România, mulți dintre ei au găsit zona de pace în care speranțele lor să renască și să scape de coșmarul trăit de ei și familiile lor. Întreg mapamondul fierbe. Europa este cuprinsă de valul de proteste pro-palestiniene, ucrainenii nu au găsit calea negocierilor pentru pace, butoiul de pulbere global poate să explodeze oricând de la fitilele aprinse pe harta lumii în bătălii hegemonice, ideologice sau religioase.

Toate întrebările legate de migrație, migranți și politica implementată de Guvernul României în această zonă extrem de sensibilă și importantă pentru viața multora dintre cei care au fugit din țări unde violența războaielor le amenința viața sau care caută să trăiască decent după ce în țările de unde provin erau la limita sărăciei sau sub presiunea dictaturilor, au fost adresate de Gândul, într-un interviu exclusiv, șefului Inspectoratului General pentru Imigrări, chestor principal Liviu Bute.

29 de palestinieni au cerut azil în 2023, șapte după începerea războiului dintre Israel și Hamas

În România, conform datelor la zi de la IGI (Inspectoratul General pentru Imigrări), referitoare la imigranții care sosesc din Israel, statele arabe, Ucraina sau cetățeni palestinieni, chestorul Liviu Bute a subliniat că, în 2022, numărul cererilor de azil a fost a fost de zece ori mai mare din partea palestinienilor decât din Israel, cifrele fiind de 4 cereri pentru israelieni și 43 pentru palestinieni. Anul acesta, din partea israelienilor nu a existat nicio cerere de azil sau altă formă de protecție, în schimb există, până acum, 29 de cereri din partea palestinienilor.

„Aș menționa că în ceea ce privește cererile de azil în anul 2022, ca să putem face o comparație pentru cetățenii din Israel, aș spune că am avut solicitări în număr de patru cereri de azil, iar pentru cetățenii din Palestina tot în 2022, un număr de 43 de cereri de azil, deci patru israelieni și 43 palestinieni în 2022. Acum, făcând o comparație cu acest an, nu am avut niciun cetățean din Israel care să solicite o formă de protecție, iar în cazul cetățenilor din Palestina am avut 29 de solicitări de azil, 29 de la începutul anului și până acum. Din 7 octombrie 2023 am avut doar șapte solicitări din partea cetățenilor din Palestina”, a precizat Liviu Bute.

În condițiile în care escaladarea conflictului dintre forțele armate israeliene și gruparea Hamas, care conduce prin dictatură poporul palestinian în Fâșia Gaza, se transformă într-un război de lungă durată, România trebuie să fie pregătită pentru un număr mai mare de migranți din această zonă. Șeful IGI este optimist, afirmând că nu sunt probleme în a face față unui nou flux de migranți din această zonă și că “suntem pregătiți”.

“Sigur, aceste subiecte sunt de ceva timp un permanent, pe masa noastră de lucru, atât în cadrul inspectoratelor generale, cât și la minister. Noi, în România, avem o strategie națională privind imigrația. Aceasta ne transmite principii și linii. Odată implementate aceste direcții de lucru și obiective strategice, căutăm să promovăm un răspuns european comun și o abordare cuprinzătoare în ceea ce privește măsurile privind migrația ilegală”, a spus chestorul principal Liviu Bute.

Palestinienii refugiați beneficiază de drepturile conferite de protecția temporară

După cum se știe, România a implementat mecanismul de protecție temporară, aprobat de Comisia Europeană la începutul lunii martie 2022, astfel că persoanele care ajung în România, eligibile pentru a obține o protecție temporară și care doresc să rămână aici au posibilitatea de a solicita un permis care le va facilita șederea în România pe o perioadă mai lungă de timp.

Gândul a fost interesat să afle dacă această protecție se aplică și palestinienilor care au solicitat azil, până acum existând cele șapte cereri. Șeful IGI a afirmat, în interviul de la Gândul Exclusiv, că acestea sunt măsuri care se iau urgent de către statul român.

“Chiar începând cu data de 19 octombrie a apărut o modificare legislativă prin care se prelungește aplicabilitatea protecției temporare până în martie 2025 pentru solicitanții de protecție temporară. Protecția temporară este reglementată prin mai multe acte legislative. În România, beneficiarii beneficiază de drepturile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului numărul 15, de anul trecut. După ultimele reglementări, acești beneficiari ai protecției temporare beneficiază de sume forfetare pe o perioadă doar de patru luni, pentru cazare și pentru hrană. Pentru cazare beneficiază în cuantum de 750 lei de persoană sau 2.000 lei de familie, iar pentru hrană beneficiază de 600 lei pe lună, timp de patru luni”.

Cum este asigurată asistența medicală și protecția socială în centrele pentru refugiați

În centrele pentru refugiați este foarte important ca autoritățile să asigure tot sprijinul celor care au solicitat orice formă de protecție, inclusiv asistență medicală, astfel că ne-am interesat cum se realizează această asistență.

“Există și o alocare a Guvernului României, dar marea majoritate sunt bani europeni care sunt gestionați de către ONG-uri. Noi suntem autoritate de control, Inspectorul General pentru Imigrări și toate aceste, eu știu, activități care se fac pentru integrarea cetățenilor străini beneficiari ai unei forme de protecție, se face prin acele ONG-uri, inclusiv dreptul la învățământ, învățământul de stat, asigurări medicale, asigurări sociale, transport în condițiile reglementate către Ministerul Transporturilor”, a subliniat chestorul principal Liviu Bute.

3.450 de cetățeni din Liga Arabă se află sub protecție internațională. Ce înseamnă această protecție

Pe masa șefului IGI se află, în fiecare zi, datele la zi privind numărul cetățenilor din Israel și din statele membre ale Ligii Arabe care dețineau un drept de ședere în România la data de 30.09.2023. Cele mai relevante informații legate de această statistică au fost date de șeful IGI în cadrul interviului la Gândul Exclusiv.

„În analize, din analizele noastre, nu, nu sunt cifre îngrijorătoare. M-aș uita puțin în apropierea zonei de conflict. Egiptul sunt 2.224, Israelul 2.555, Iordania 1.329, Irak 2.016. Da, da, bun acum aceste persoane, acești cetățeni care au un drept de ședere în România, totalul pentru toată Liga Arabă este de 24.022 de cetățeni acum. Deci 24.022 de cetățeni au la ora actuală drept de ședere pentru mai multe scopuri, depinde, ședere permanentă, temporară. Trebuie să menționez că sunt mai multe scopuri. Scopul poate fi de angajare, pot fi membri de familie. Sunt foarte mulți la studii, 7.236 din Liga Arabă, iar beneficiari a unei protecții internaționale 3.450. Prin protecția internațională se înțelege faptul că acești cetățeni au dreptul în țara respectivă, dreptul exact ca și ceilalți cetățeni ai țării respective, au dreptul la muncă”.

Condiții standard în centrele de azil și custodie. Capacități noi de cazare finalizate recent

La această oră, în România există opt azile, șase centre de azil și două centre de custodie. Șeful IGI, chestorul principal Liviu Bute ne-a declarat că procentul de ocupare al acestora este de aproape 30%.

„Deci 30% ar fi capacitatea, gradul de ocupare da, 28-30% în această perioadă. Noi permanent ne ocupăm de aceste condiții care le oferim azilanților. În ultimii ani, centrele noastre au trecut prin ample procese de reabilitare și modernizare astfel încât să asigure străinilor condiții standard de recepție optime. Astfel, pot să vă spun că am finalizat la centrul București, unde a fost o clădire, că avem două, la centrul București, reabilitată și modernizată, crescând capacitatea de cazare de la 25 de locuri la 320, deci de la 25 la 300. Aceasta a fost finalizată în urmă cu aproximativ o lună. Am avut un sediu care l-am, cum am spus, l-am reabilitat și l-am pus în funcțiune”, a declarat Liviu Bute.

IGI are un sediu impropriu, într-un fost bloc din Drumul Sării

Inspectoratul General pentru Imigrări are sediul în București, pe Drumul Sării, într-un fost bloc de locuințe foarte mic. Este impropriu pentru o astfel de activitate și unul dintre obiectivele celor de la Imigrări este acela de a avea un nou spațiu, pentru a nu mai fi nevoie ca, în cazul întâlnirilor cu delegațiile străine, să solicite desfășurarea lor în alte locații ale Ministerului de Interne. Iată ce a declarat pentru Gândul șeful IGI despre această situație:

„Deocamdată reușim să ne desfășurăm activitatea în condiții optime. Avem tot ce ne trebuie, într-adevăr, spațiile sunt mai micuțe, dar am demarat deja, suntem într-o procedură de achiziționare a unui sediu.

În cursul acestui an, în decembrie, mai finalizăm încă două lucrări, tot pentru extinderea capacității de cazare, cu 300 de locuri, respectiv 240 la Arad și Galați. Oricum, avem experiența fluxului masiv de la începutul războiului din Ucraina, unde ne-am mobilizat toate structurile statului cu competențe în domeniu. Există posibilitatea utilizării acelor tabere temporare și folosite atât pentru triere, care sunt chiar la graniță”.

Situația la zi a ucrainenilor care au solicitat azil. Cererile de azil au scăzut la 54 în 2023

De la începutul conflictului din Ucraina au intrat în România, conform datelor oferite pentru Gândul de șeful IGI, peste 6 milioane de ucraineni.

“4.405 au depus cereri de azil, dintre care doar 54 au fost depuse în acest an. Ce este foarte important și a fost o activitate laborioasă a fost eliberarea a peste 146.000 de permise de protecție temporară”, a menționat chestorul Bute.

Cum se obține avizul de muncă de la IGI, ce condiții trebuie îndeplinite

Am dorit să aflăm de la șeful IGI și cum se face intermedierea între firmele de angajatori și un refugiat care are depusă cerere de azil și dorește să muncească.

“Este o activitate separată și solicitanții unei forme de protecție de azil nu fac subiectul acestei angajări în muncă. Pentru a lucra legal în România, dintr-o țară terță, trebuie parcurse alte etape. Trebuie să se solicite un aviz de muncă, da, care se dă de către Inspectoratul General pentru Imigrări. Sunt mai multe criterii stabilite. Se solicită mai multe documente, atât legate de firma de recrutare sau de către angajator depinde cine face solicitarea, cât și câteva documente ale străinului.

El se află în țara de origine, în țara lui, când solicită acel aviz. Odată obținute sau cei care obțin acele avize de muncă le folosesc, au nevoie în țara lor de origine, la serviciile consulare pentru a obține viza de a veni în România. Odată obținută viza de a veni în România, aceștia ajung în țară cu documentul de călătorie și viza aferentă și au un termen de 90 de zile pentru a-și reglementa șederea în România. Vin pentru prima dată la IGI cetățenii străini, pentru a solicita un permis de ședere temporar în scop de muncă”.

Cei care se află în centrele pentru refugiați nu au drept de muncă decât după ce obțin statutul de azilant, a punctat la Gândul șeful de la Imigrări.

Ce se întâmplă cu cei care ajung în România fără documente

Mulți dintre cei care au ajuns în România fugind din calea bombardamentelor și a ororilor războiului, din cauza situației și a distrugerilor caselor lor, nu au documentele solicitate de autorități. Ce se întâmplă cu ei, cum se rezolvă situația?

“Este oarecum cazul similar Ucrainei, la începutul războiului, când au venit și atunci cetățeni fără documente, au plecat de acasă, dar la fel, intră într-un sistem de protecție, li se eliberează un permis de ședere. Se ia legătura, de regulă, cu ambasada… cu ambasadele statelor de unde provin. Inspectoratul General pentru Imigrări se ocupă doar de emiterea acelor permise de ședere. În rest, toate, eu știu, facilitățile de care beneficiază nu sunt gestionate de noi. Administrația locală, administrațiile locale se ocupă atât de cazarea lor, cât și de integrarea lor. Noi intervenim doar în situațiile în care ei solicita azile. Deci, toate drepturile, de orice natură, sunt acordate prin intermediul autorităților locale”, a explicat chestorul Bute la Gândul Exclusiv.

Dreptul la muncă, la propria religie și educația fără sincope

Cele șase centre de azil din România sunt centre deschise. Solicitanții de azil sunt liberi de la ora 06.00 până la ora 22.00. Atunci trebuie să vină înapoi în centru. În orele în care este liber să iasă, cel care e cazat într-un astfel de centru poate să lucreze, dar nu și la negru, a ținut să precizeze șeful IGI. Chestorul Liviu Bute a precizat că nu au existat incidente în aceste centre: “Să știți că incidente nu au fost. Până la această oră nu am avut. Chiar nu am avut. Suntem foarte atenți, am reinstruit personalul din acest punct de vedere, dar nu am avut!”.

Șeful IGI a subliniat faptul că, indiferent de religia pe care o au, cei care sunt cazați în centrele de azil își pot manifesta dreptul la propria religie. În ce privește dreptul la educație pentru minori aflați în centre, sunt luate măsuri pentru a nu exista nicio sincopă.

„La nivelul României sunt foarte active ONG-urile care se ocupă cu educația, atât timp cât stau în centrele de azil, au spații destinate cu tot ce au nevoie acolo, în centru. ONG-urile practic asigură infrastructură educațională. Da, în centrele pentru azilanți, inclusiv învățarea limbii române pentru cei care doresc!”.

Creștere de 300% la cererile cetățenilor străini pentru drept de muncă și ședere în România față de anul 2021

În cursul anului 2023, IGI are câteva priorități. Printre acestea se numără finalizarea zonei de ghișee în Sectorul 4, destinat cetățenilor străini care vin să muncească în România. Termenul de finalizare este luna noiembrie 2023.

“Tot timpul trebuie să avem niște priorități și atât eu, cât și colegii mei ne dorim să ducem la îndeplinire, pe termen scurt și mediu, bineînțeles, a unor proiecte care le-am stabilit în cursul acestui an. Am discutat să achiziționăm un sediu, un nou sediu, deci asta ar fi prioritățile. Da, în cursul lunii noiembrie finalizăm și este foarte important o zonă de ghișee în Sectorul 4, într-un mall, pentru că, crescând contingentul de cetățeni străini care vin la muncă în România, trebuie să le oferim condiții optime, astfel încât să își reglementeze mai rapid. Da, pentru că avem o creștere foarte mare, cam aproximativ de 300% creștere. La ce? La cetățenii cu drept de muncă. Deci 300% creșterea pentru cetățeni care lucrează și asta comparând datele existente astăzi cu cele din de la începutul anului 2021.

Perioada și de ședere este deocamdată stabilită pentru un an de zile, cu posibilitate de prelungire, dar bineînțeles se ține cont și de contractul de muncă încheiat de către cetățeanul străin cu angajatorul. Să existe un contract de muncă încheiat ca să prelungești dreptul de ședere. Important este că, pe parcursul ultimilor ani, a crescut și astăzi sunt în România puțin peste 200.000 de cetățeni străini!”, a mai declarat, la Gândul Exclusiv, chestorul Liviu Bute, șeful Inspectoratului General pentru Imigrări.

CITEȘTE ȘI:

Record de imigranți în națiunile dezvoltate, în contextul lipsei de personal și pe fondul tensiunilor internaționale

EXCLUSIV VIDEO | Titus Corlățean: “Ce a făcut Hamas merge profund împotriva intereselor palestinienilor de a avea un stat propriu”

EXCLUSIV | Rapoartele SRI arată că fanaticii Hamas se radicalizează până și la București! Adept al grupării, expulzat. Detalii din dosarul secret