EXCLUSIV VIDEO | Ce înseamnă pentru România amânarea discutării aderării la Schengen? Europarlamentar: ”Dacă nu avem o perspectivă de aderare până la alegerile europene, va fi un obiectiv complicat de atins într-un termen scurt”

Subiectul aderării României la spațiul Schengen nu a fost pe agenda Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 9-10 martie, prima reuniune după cea din decembrie 2022, când Austria s-a opus intrării ţării noastre în spațiul de liberă circulație în Uniunea Europeană. Europarlamentarul PSD Victor Negrescu spune, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV că, după respingerea aderării la Schengen, oficialii români nu au reușit să mențină subiectul integrării pe agenda europeană, prin discuții referitoare la impactul refuzului Austriei și la importanța României în asigurarea protecției frontierelor externe.

Victor Negrescu spune că în prezent nu există nicio perspectivă concretă cu privire la aderarea României la spațiul Schengen.

Europarlamentarul afirmă că acea posibilă șansă de aderare la Schengen în a doua parte a anului despre care s-a vorbit în spațiul public va fi tot mai puțin realizabilă dacă nu se fac acum pași concreți, iar acest obiectiv al României va fi complicat de atins dacă nu se obține o perspectivă concretă de aderare până în alegerile europarlamentare din mai 2024.

”Subiectul aderării la Schengen a dispărut de pe agenda europeană”

Europarlamentarul PSD, vicepreședinte al socialiștilor europeni (PES), susține că, la acest moment, dacă ar avea loc un nou vot privind extinderea Schengen, România ar primi tot un răspuns negativ.

”Cel mai grav lucru este să nu reușim să menținem acest subiect sus pe agenda europeană și să avem o atitudine defensivă, deși în această privință România are tot dreptul să fie foarte vocală și vehementă în a susține acest deziderat.

Din păcate, iată, acest subiect al aderării la Schengen a dispărut de pe agenda europeană, fie că vorbim de Consiliul European la nivelul șefilor de stat și de guverne, fie că vorbim de acest format unde trebuie adoptată decizia.

Din nou, aici cred că este o greșeală. Noi nu încercăm să revenim cu această temă, nu pentru a avea încă un vot, al cărui rezultat îl știm deja, ar fi totuși în continuare un vot negativ la adresa României, cu această opoziție a Austriei și Olandei, dar noi trebuie să vorbim despre impactul acestui refuz și mai ales despre contribuția României în a asigura protecția frontierelor externe”, a spus Victor Negrescu.

Lipsa perspectivelor concrete de aderare și presiunea termenului limită  

Europarlamentarul a afirmat că întârzierea demersurilor diplomatice și lipsa dialogului, în special cu Austria, sunt principalele motive care îndepărtează posibilitatea ca România să adere la Schengen în a doua parte a acestui an.

Dacă noi, la acest început de an, tratăm lucrurile în această manieră – mă refer aici la cei responsabili de subiect -, în a doua parte a anului nu vom avea vreo șansă. Orice întârziere ne duce mai departe de acest obiectiv. Dacă nu vom reuși să avem o perspectivă de aderare înainte de alegerile europene de anul viitor, va fi foarte complicat să mai sperăm la atingerea acestui obiectiv într-un termen prea scurt”, a spus Victor Negrescu.

Europarlamentarul susține că, la acest moment, România nu are nici o negociere viabilă în ceea ce privește un posibil termen de aderare a României la spațiul Schengen sau măcar posibilitatea unei noi discuții la nivel european pe această temă.

”O să fiu destul de direct spunând că astăzi nu există nici o perspectivă concretă cu privire la aderarea României la spațiul Schengen. Există speranță și există acest termen al alegerilor pentru Parlamentul European din mai anul viitor, care ne împinge să facem tot posibilul până atunci, deoarece când vom intra în logica electorală, va fi foarte complicat să atingem acest obiectiv”, a mai spus Victor Negrescu.

De ce Croația a obținut aderarea la Schengen și România nu

Europarlamentarul a reamintit situația Croației, despre care inițial se spunea că nu va adera la spațiul Schengen din ianuarie 2023, la fel ca și România și Bulgaria, dar până la urmă a reușit să schimbe situația în favoarea ei, datorită demersurilor făcute de autoritățile croate.

”Inițial au spus nu și Croației, însă acolo, trebuie să recunoaștem acest lucru, oficialii guvernamentali au reușit să se repoziționeze și să intre într-un dialog rapid cu reprezentanții de la Viena pentru a găsi o soluție de compromis.

Și aici a fost de fapt, cred eu, principal eroare. România, la nivel diplomatic, la nivelul instituțiilor responsabile de acest subiect, nu a știut să anticipeze această posibilă poziționare a Austriei și nu au reușit să reacționeze prompt și adecvat. Asta înseamnă că avem în continuare la nivel diplomatic o atitudine reactivă. Nu reușim să gândim în perspectivă ceea ce trebuie să facem și am avut acest refuz care a dăunat țării noastre”, a afirmat Victor Negrescu.

Europarlamentarul a menționat în cadrul interviului faptul că, încă din toamna anului trecut, a atras atenția asupra riscurilor pe care aderarea României alături de Bulgaria le presupunea, dar oficialii responsabili nu au reacționat.

”Dacă este să vorbim de anticipare, eu am fost cel care, încă de la începutul toamnei trecute, am atras atenția asupra faptului că în perspectiva acelui vot, aderarea României era asociată cu aderarea Bulgariei la spațiul Schengen și că acel lucru risca să reprezinte o problemă. Or, la momentul respectiv, oficialii care sunt responsabili de acest subiect la noi în țară nu au reacționat în niciun fel. Nu au solicitat să fie ca în cadrul Croației o cerere de aderare, practic un document care să ratifice aderarea la spațiul Schengen separată de Bulgaria”, a spus Negrescu.

Neînțelegeri între partidele românești și familiile lor europene, referitor la Schengen

”Am căutat să fim un partener loial, dar nu am reușit neapărat să ne prezentăm tot timpul viziunea sau interesele”, a sintetizat europarlamentarul Victor Negrescu relația României cu Uniunea Europeană.

La nivel european, socialiștii și democrații au votat în unanimitate pentru aderarea României la spațiul Schengen, dar Victor Negrescu a menționat faptul că votul din cadrul legislativului european a devoalat câteva sincope în ceea ce privește relația unor partide precum PNL și USR, cu familiile lor europene, Partidul Popular European, respectiv Renew Europe. Aceste neînțelegeri și această lipsă de consens s-a reflectat și în votul de susținere a României în spațiul Schengen.

”Noi, la nivelul familiei noastre politice europene, familia social-democrată europeană, am discutat acest subiect. Am avut și o rezoluție la Congresul familiei social democrate europene și în Partidul European, când s-a votat rezoluția pentru sprijinirea României, tot social democrații din PE au votat pentru România.

În grupul Renew, în grupul PPE au fost persoane care s-au abținut sau au votat împotrivă. În grupul extremiștilor, că avem reprezentanți în România, o largă majoritate s-a opus României, ori aici ai o problemă”, a spus Victor Negrescu.

Europarlamentarul PSD a amintit și de susținerea pe care președintele PPE, Manfred Weber, i-a acordat-o cancelarului austriac Karl Nehammer, care a decis ca România să rămână în afara spațiului Schengen.

”Eu am văzut liderul popularilor europeni, domnul Weber, stand lângă cancelarul austriac după ce acesta și-a exprimat refuzul cu privire la extinderea zonei Schengen, susținându-l”, a spus Victor Negrescu.

Lipsa solidarității europene

Respingerea României ca membru Schengen, deși îndeplinește criteriile tehnice de aderare de mai mulți ani, poate genera ideea lipsei de solidaritate în cadrul UE, susține Victor Negrescu.

Vrem o Europă mai puternică, trebuie să fim o Europă care respectă pe toată lumea, pentru că acest vot împotriva extinderii zonei Schengen, împotriva României, știm foarte bine că a generat o reacție la nivelul populației din România, dar mai ales este un vot de blam pe care austriecii și olandezii l-au dat solidarității europene în acest context dificil”, a spus europarlamentarul.

Contextul dificil la care vicepreședintele PES face referire este legat de pericolul euroscepticismului în contextual alegerilor europarlamentare din 2024, pe fondul războiului din Ucraina.

România a avut sprijinul a 26 de state membre, doar Austria s-a opus

Urmăriți interviul integral:

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Ce șanse are România să intre în Schengen în 2023? Corina Crețu: ”Ambasadorul trebuia retrimis când obțineam o soluție la blocaj. Au de câștigat țări care își spun punctul de vedere”

EXCLUSIV | De ce se opune Austria aderării României la Schengen. Fostul ministru de Interne Dragoș Tudorache: ”Opoziția Austriei nu este ca cea a Olandei, motivele lor țin de gestionarea migrației. O amânare nu este oportună”

EXCLUSIV | Pot fi România și Bulgaria separate la votul Schengen? Fost ministru de Interne: „Separarea ar însemna să instalăm pe Dunăre măsuri pe care acum nu le avem. A merge pe teza asta înseamnă a căuta un motiv de amânare”

EXCLUSIV | Răspuns oficial al Ministerului de Interne din Austria, pentru Gândul: „Ne opunem aderării României la Schengen. Lărgirea unui sistem defect nu îl va îmbunătăți”