EXCLUSIV VIDEO | Ce șanse are România să intre în Schengen în 2023? Corina Crețu: ”Ambasadorul trebuia retrimis când obțineam o soluție la blocaj. Au de câștigat țări care își spun punctul de vedere”

Dacă discuțiile cu Austria nu înaintează, România nu are șanse să primească undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși îndeplinește de 11 ani criteriile tehnice cerute pentru fi parte din spațiul de liberă trecere, spune, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională.

Corina Crețu susține că, în ecuația Schengen, nu cifrele privind migrația date de Austria stau în calea aderării, ci lucruri nedrepte legate de calcule interne privind voturile la alegeri.

Europarlamentarul apreciază că, de cele mai multe ori, România este privită din start drept o țară care acceptă orice, fără a riposta prea mult, iar în tot acest timp au de câștigat țările care se apără atunci când cred că sunt lezate în drepturile lor și care își susțin până la capăt interesele.

Corina Crețu este de părere că, indiferent de cum s-au aruncat zarurile pentru țara noastră în cazul extinderii Schengen, trebuie să continuăm să luptăm pentru a avea aceleași drepturi ca și celelalte state membre ale Uniunii Europene.

După 11 ani de așteptări, România nu a primit, la finalul anului trecut, undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși autoritățile române, dar și oficiali străini susțin că România a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse. Austria a fost singura care s-a impus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației.

Mai mult, Austria s-a opus aderării României la Schengen fără a lăsa vreo posibilitate de a discuta și fără a accepta vreo formulă de compromis, o situație fără precedent în Uniunea Europeană.

„Ambasadorul trebuia retrimis în Austria când obțineam ceva concret”

„România îndeplinește de 11 ani criteriile de aderare la Schengen, care erau de fapt prevăzute și în tratatele de aderare. În decembrie, eu eram aproape convinsă că vom intra, văzând consensul din 2022 al comisarilor europeni.

Ceva s-a schimbat în relația bilaterală cu Austria. A fost retras apoi ambasadorul Emil Hurezeanu de la post (Ambasada României în Austria – n.r.), după care a fost retrimis, spunându-se că s-au normalizat relațiile, dar fără să vedem un rezultat concret. În ce sens s-au normalizat? Adică, dacă tot l-am retras în semn de protest, cred că ambasadorul trebuia trimis în momentul în care obțineam ceva concret, o soluție concretă la situația de blocaj în care ne aflăm acum.

Sunt lucruri nedrepte, legate de alegeri și calcule interne, pentru că cifrele pe care le dau cancelarul și Guvernul austriac pot fi foarte ușor contracarate și au și fost contracarate de cifrele oficiale date de Frontex”, a spus Corina Crețu.

„Se vorbește acum de o intrare treptată în Schengen”

În ce privește propunerea de a se renunța la votul în unanimitate pentru aderarea la Schengen, Corina Crețu spune că, pentru acest lucru, ar trebuie schimbate tratatele internaționale.

„Este o propunere de a nu se mai merge cu votul unanim, dar pentru acest lucru trebuie schimbate tratatele. Eu nu sunt neapărat o fană a acestei inițiative, pentru că noi ne-am luptat mult să fim la acea masă, să avem un vot și să contăm în această ecuație.

Dacă dezbaterile bilaterale nu înaintează, nu avem șanse de aderare. Îmi pun speranța în președinția spaniolă (Spania preia președinția Consiliului Uniunii Europene din al doilea semestru al anului 2023 – n.r.), care ne este prietenă, dar și suedezii ne sunt prieteni, însă nu pot influența votul altei țări.

Se vorbește acum de o intrare treptată în Schengen. Adică, să intrăm în primul rând în spațiul aerian, ceea ce ar fi bine pentru oameni. Dar, pentru economie, cel mai important ar fi spațiul terestru, pentru că aici este vorba de produse, de exporturi.

Oricum ar fi, trebuie să mergem înainte, pentru că este dreptul nostru și trebuie să luptăm pentru el.

Ideea este că România este considerată din start că acceptă orice și iată că au de câștigat țări care, atunci când se simt lezate, spun și punctul de vedere”, a mai spus Corina Crețu.

România a avut sprijinul a 26 de state membre, doar Austria s-a opus