Dacă OMV Petrom, principalul jucător din piața de energie și gaze, a descoperit că nu se încadrează în ordonanța prin care Guvernul a instituit taxa de solidaritate, pe baza regulamentului decis la nivel european, înseamnă că este un act normativ făcut prost, care lasă portițe în defavoarea statului român și, implicit, a cetățenilor, pentru că banii din această suprataxă urmau să finanțeze în 2023 toate măsurile de plafonare pe energie și pe gaze, spune analistul financiar Adrian Negrescu, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV.
Analistul financiar a precizat că este vorba despre 3,9 miliarde de lei pe care statul și-i bugetase că-i va aduna de la OMV Petrom, de la Romgaz și de la celelalte companii care ar fi trebuit să plătească taxa de solidaritate.
Grupul OMV a anunțat că va plăti taxa de solidaritate, impusă de Uniunea Europeană, în Austria, precizând că, în România, compania OMV Petrom nu îndeplinește condițiile pentru a se încadra la plata acestei taxe.
OMV Petrom, cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, a anunţat joi, într-o informare către Bursa de Valori București, că se așteaptă să nu plătească taxa de solidaritate pentru anul fiscal 2022, impusă prin OUG 186/2022, pentru că Grupul are „sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite în ordonanță: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi fabricarea produselor obţinute din rafinarea petrolului. Rezultatele financiare preliminare aferente anului 2022 şi trimestrului IV 2022 vor fi publicate pe 2 februarie 2023.
Anunțul OMV Petrom că se așteaptă să nu plătească pentru 2022 taxa de solidaritate instituită recent de Guvern este o dovadă a faptului că ordonanțele ”se fac din pix”, fără a avea la bază strategii și studii de impact, susține analistul financiar.
”Această ordonanță privind supraimpozitarea jucătorilor din energie este încă un exemplu al modului greșit în care se face legislație în România.
Ordonanța a fost gândită pozitiv, merge pe regulamentul european care impune supraimpozitarea câștigurilor făcute în 2022. Da, este un lucru bun să supraimpozităm pe cei care au profitat, practic, de criză și care au câștigat bani mai mulți.
Și OMV Petrom, și Federația de Petrol și Gaze au fost de acord să plătească niște supraimpozite către statul român. Statul român nu s-a dus să-i întrebe cum pot face mecanismul, în așa fel încât toată lumea să aibă de câștigat, atât statul, cât și ei.
Nu, a venit și a dictat din pix o ordonanță, care a fost atât de prost scrisă, încât OMV Petrom, principalul jucător din piața de energie și gaze, a descoperit faptul că nu se încadrează în ordonanța respectivă și că nu ar trebui să plătească impozitul. Și mă refer aici la acel prag de 75% din cifra de afaceri să fie din zona de prelucrare, gaze și zona asta de energie. OMV afirmă că este pe undeva pe la 60%, deci n-ar trebui să plătească această suprataxă”, a mai spus Adrian Negrescu.
Analistul crede că nu s-ar fi ajuns la situația în care OMV Petrom și alte companii din piața de energie și gaze să nu plătească această taxă de solidaritate, o supraimpozitare a câștigurilor făcute în 2022, permisă prin regulament european, dacă cei care au elaborat Ordonanța de Urgență ar fi analizat cu atenție implicațiile acelui prag de 75%.
„Oare, cei de la Ministerul Finanțelor, din Guvernul României care au decis acest lucru, cu acest prag de 75% nu s-au uitat la situația principalilor jucători din piața de energie, la Romgaz, la OMV Petrom, să vadă dacă, într-adevăr, sunt eligibili pentru plata acestei taxe? Sau a fost un interes la mijloc? Sunt multe semne de întrebare la care Ministrul Energiei, autoritățile implicate trebuie să răspundă.
Nu te poți juca cu banii, în condițiile în care din această ordonanță, din această suprataxă, urmau să se finanțeze în 2023 toate măsurile de plafonare pe energie și pe gaze. Era vorba de 3,9 miliarde de lei pe care statul și-i bugetase că-i va aduna de la OMV Petrom, de la Romgaz și de la celelalte companii implicate.
Păi, dacă OMV Petrom a găsit o soluție să evite plata taxei, înseamnă că legea a fost făcută prost. Cred că asta este varianta. Probabil că se va ajunge la o discuție și sper că în cel de-al doisprezecelea ceas să vedem niște legi făcute cu niște studii de impact, niște ordonanțe care să vină să clarifice lucrurile și să ajute economia. Să ajute investitorii să investească în țara asta, nu să încercăm de fiecare dată când unul scoate capul și face profit, să-i luăm banii, pe ideea că este nevoie de bani la buget”, a mai spus Adrian Negrescu.
Urmăriți interviul integral:
CITEȘTE ȘI: